557 matches
-
el trebuia să fac ceva și știam că o să mă trimită să-i rezolv din treburi. Așa că mai bine stăteam de unul singur, de vreme ce eram deja în tramvai. În plus aveam o obligație față de Simon care nu-mi permitea să lenevesc, deși nu obțineam nici un avantaj dacă mă plimbam de colo-colo. Nu eram singurul în situația de a nu avea unde să se oprească să-și tragă sufletul; toată lumea era în mișcare, oameni împinși din toate colțurile și ungherele în larg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
pe mîine spune Radu, prinzînd-o de umeri, sărutînd-o în colțul gurii, în grabă. Pe mîine la spital precizează Paula, urmîndu-l pe holul de la intrare. Hai, nu mai fi supărată, zău! Doar ți-am spus că... Paula tace. Atîtea ore de lenevit în pat, coniacul, cafeaua și mai ales micile divergențe avute cu Radu au născut în ea o stare de apatie, dincolo de care mocnește insatisfacția. O clipă, ca un fior, cînd bărbatul e gata de plecare, simte în ea dorința de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Mi-am pus deja la punct un sistem propriu - nu folosesc multe aparate, ci, mai ales, ori de câte ori este posibil, gantere, pentru că acestea solicită un grad de echilibru și de concentrare mult mai mare. Dacă nu ești foarte atent sau te lenevești la unul dintre aparate, acesta te va proteja Într-o oarecare măsură, În timp ce o bară Încărcată cu greutăți care-ți cade pe umeri nu va mai fi atât de gentilă. În plus, te ajută mai mult la ținuta generală a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
de câteva luni Încoace lui Îi mergeau toate pe dos. În timp ce Buonocore transmitea prin stație neprevăzutul schimb de itinerar, către mașina de escortă care Îi urma, iar șoferul se Îndrepta deja spre Barul Muzelor - unde uneori, dimineața, Îi plăcea să lenevească În fața unui capucino -, Elio se Întoarse să-și răsfoiască ziarul. De data asta o făcu cu mai multă atenție, examinând și chenarele mărunte și pozele cu subtitluri mici. Nici urmă de el. Răsfoi primele pagini din Repubblica - cu teamă, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ușor. În fond, acești oameni pot să fie pur și simplu generoși și drăguți cu un străin. Almanahurile ar trebui să-mi fie de folos În infirmerie, unde ajung cu o răceală urîtă În urma partidei de fotbal și cîteva zile lenevesc, Încercînd să-mi repar moralul cu povestiri umoristice de vacanță. Dar În anul lui Dumnezeu 1989 umorul abia dacă mai e de găsit În astfel de tipărituri controlate de Partid. Obosesc săpînd după ceva ce ar putea să-mi țină
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
peste mult timp, capacitată de prezența sa gravă, asemeni unui decret imperial prin care se anunța un mare eveniment istoric. Eu, profitând de strategia și tactica victorioasă a ocupării timpului de către cei doi, de prezența benefic acaparatoare a acestora, mă leneveam visând la umbra nevăzută a Anei, de care - la masă stând - mă despărțea fiica ei ce-și rotea ochii când la ei, când la mine, când la maică-sa, încercând să deslușească puntea dintre generații - atunci, inexplicabil, abia vizibilă - pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
că potul era mai mic decât crezuseră. În loc de cincizeci de lire, erau numai vreo douăzeci. Dar nu-i păsa nici unuia dintre ei. Le era de-ajuns surpriza și râsul care-i apucase când văzuseră mașina scuipând jetoanele. Își petrecură după-amiaza lenevind Întinși unul lângă celălalt pe plajă. În timp ce stăteau la taclale, Sam Își plimba degetele pe brațul lui Ruby sau se juca cu suvițele de pe fruntea ei. Una-două se opreau din vorbă și se sărutau. La un moment dat, În toiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
De soldați nu se sinchisea nimeni, În afară de bucătăreasă, care asuda deasupra oalei de ciorbă și a crătițoiului cu orez, În care azvârlise și câteva felii de slănină ce Începuse să râncezească. După câteva zile, pe Înserat, soldații sătui de somn - leneviseră toată ziua - văzură cum, pe furiș, din magazie În bucătărie erau cărate coșuri de nuiele acoperite cu ștergare. Locul bucătăresei care gătea trupeților fu luat de nevestele lui Tatapopii - despre care pe vremea aia nu se știe dacă Își căpătase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
care Îl numea - cum auzise la nașii săi cei avuți - „bucătărie de vară”, un coteț de păsări ca vai de mama lui și cocina pe care porcul n-o dărâma pentru că nu voia să iasă - Îi plăcea și lui să lenevească În nămol. Florea Cucu știa pe unul dintr-un sat vecin care avea rasa asta de porci puturoși. Le era lene să grohăie după mâncare ori apă, se Îngrășau, parcă, doar din răsuflare. Erau cuminți și-l așteptau cu drag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
asta, că am fost și anul trecut: va trebui să fac o coadă imensă la biroul de Medicina Muncii, să alerg după timbre fiscale care nu se găsesc, să stau la o coadă uriașă la Inspectorat, ore Întregi, În timp ce el lenevește la umbruliță și vorbește de-ale vieții și de-ale filozofiei cu te miri cine găsit pe acolo. Mă duc. Nu știu Încă dacă o să pun ori nu scrisoarea asta la poștă. S-ar putea s-o păstrez (de lene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 11. 195 "Nu uita, scrie Franklin, că timpul înseamnă bani: acela care ar putea să câștige zece șilingi într-o zi, și care vreme de jumătate de zi se plimbă sau lenevește la el în odaie, când ar fi putut să nu cheltuiască decât șase pence pentru plăcerea sa, trebuie să pună la socoteală că a cheltuit, sau mai curând a aruncat pe apa sâmbetei cinci șilingi în plus. Nu uita că
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
două viețuitoare este marcat de o întrebare retorică a lui Esop (de fapt, o ediție din Esop) care ascultase în liniște argumentele și contra argumentele: întrebarea ce se naște e următoarea: care din cele două e mai nobilă: ființa care lenevind cu privirea holbată împrejur la două degete doar de bârlog încrezută și fudulă, nutrindu-se și crescând dintr-ale sale, preface totul în excremente și venin, dând naștere doar la otravă pentru muște și la pânză din bale; ori cea
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Răspunsul afirmativ nu este considerat o condiție sine qua non de către experimentați defectologi români În procesul de a Învăța un deficient de auz să vorbească, Întrucât limbajul mimico-gestual, respectiv utilizarea abuzivă a acestuia nu-i motivează, ci Îi face să lenevească și să nu mai vrea să Învețe să pronunțe. Tentația oamenilor de a alege calea ușoară e certă, Încât și pentru un individ deficient de auz există, acesta considerând că e mult mai comod să faci un semn pentru a
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
cunoască limbajul semnelor doar pentru a-i Înțelege. Răspunsul afirmativ nu este considerat o condiție sine qua non de către defectologii români În procesul de a Învăța un deficient să vorbească, deoarece utilizarea excesivă a limbajului mimico gestual Îi face să lenevească și să nu vrea să Învețe să pronunțe. Individul deficient de auz consideră că este mult mai ușor să facă un semn pentru a exprima o idee decât să depună efortul de a pronunța toată fraza. În funcție de nivelul deficienței de
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
poate aminti decât o mică parte - prima țigară de dimineață sau cea de după o masă. Adevărul este că țigările mai curând sporesc, indirect, plictiseala, căci te fac să te simți fără vlagă și în loc să fie activi, fumătorii au tendința să lenevească, plictisiți, calmându-și chinul lipsit de nicotină. lată de ce este atât de important să contracarezi spălarea creierului. Cum fumătorii au într-adevăr tendința să fumeze când sunt plictisiți și cum ni s-a spus dintotdeauna că fumatul înlătură plictiseala, nu
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
iubitor de femei. Se crede că el câștigă bani cu nemiluita și că duce o viață de pașă." Desigur, Gregor Samsa nu este astfel, el are un program de viață foarte regulat, minuțios, strict; dar tentația există, aceea de a lenevi în pat și de a o rupe cu monotonia unui orar sever. El devine - chiar și prin meserie, dacă putem spune - un oaspete al propriei familii, în propriul său apartament pe care l-a închiriat cu rodul muncii sale pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o poiană tăinuită, semn că pusese stavilă vieții și decretase sezonul morții, iarna vegetațională, hibernală. Călătorii în infern (Inanna, Iștar) sau în necunoscut (Hator, Telepinus), iată unul și același scenariu al morții și al învierii. Uneori eroul devine „uituc”, se lenevește, intră în decreptitudine. Se pun în practică ritualuri pentru înviorarea lui, dat fiind că nu are cine să-l înlocuiască în economia cosmică. Caloianului i se înscenează propria-i moarte, pe timp de secetă („A murit tatăl Soarelui”), pentru a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
câini vagabonzi pe ogoare, solitari sau În grupuri de asalt, hălăduind bezmetici, probabil Înfometați. Iar asta În partea cea mai civilizată a țării. Mai În interior a fost și mai provocator. La toate parcările, câțiva câini leșinați de foame sau lenevind, sătui, după ce au fost omeniți de trecători. Și cerșetori sau fel de fel de indivizi și individe care-ți oferă ceva sau formulează cereri de ajutor. La autogara Deva, lângă gară, popas obligatoriu pentru cei ce tranzitează, o lume agitată
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
lui Cristos, păstorul cel dintâi și de neîntrecut, însoțit de ucenicii care trebuie să fie și să meargă pe urmele sale, cu fidelitate deplină și ascultare iubitoare. Este necesar ca, în misiune, preotul să se așeze după Cristos, fără să lenevească. 3. „Preotul și măgarul de la Paști” 1. „Domnul are nevoie de el...”. Intrarea lui Isus în Ierusalim este un text citit în cea mai mare parte dintre bisericile creștine, cel puțin de două ori pe an: în Duminica Floriilor și
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
a plăcut lui Dumnezeu să fie duse la împlinire. [...] E mai drept ca noi să urmăm voința Lui, iar nu El pe a noastră”. 6) „Când sufletul ne este tulburat” Aici se vorbește de tulburarea produsă de un suflet care lenevește și nu mai dă randament în cele duhovnicești. Fericitul Augustin spune că soluția este să ne gândim la jertfa Mântuitorului pentru păcatele noastre și să ne bucurăm de progresul unui nou venit la credință. Durerea, prezentă în suflet pentru cel
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
corect, văzând ce primejdie aduc literele. Scrierea e contrară vieții. În această postură, poetul se cuvine a fi alungat din cetate. Răspunsul lui Thamus e fără echivoc: "scrisul va aduce cu sine uitarea în sufletele celor care-l vor deprinde, lenevindu-le ținerea de minte". Dar scrisul este, simultan, și leac, căci mistuind memoria stimulează rememorarea, înțelepciunea părelnică (doxan), nu pe cea vie, adevărată (alétheian). Regele Thamus e tatăl vorbirii, al civilizațiilor de tip oral, precum cea a geto-dacilor, pe când Theut
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
România literară” - unde susține cronica literară în perioda 1993-1996 și ulterior „Cronica optimistei/ Cronica pesimistei” -, „Dilema”, „Interval”, „Caiete critice”, „Lettre internationale”, „Secolul 20”, „Arca”, „Contrafort” ș.a. Este prezentă mai întâi în volumul colectiv 13 poeți (1988), prima ei carte fiind Lenevind într-un ochi, apărută în 1990. În versurile din Lenevind într-un ochi, P. se relevă ca o poetă a dragostei, a universului intim, cotidian. Jocul delicat al sentimentului oscilează între euforie și îndoială, între exuberanță și melancolie, având ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
ulterior „Cronica optimistei/ Cronica pesimistei” -, „Dilema”, „Interval”, „Caiete critice”, „Lettre internationale”, „Secolul 20”, „Arca”, „Contrafort” ș.a. Este prezentă mai întâi în volumul colectiv 13 poeți (1988), prima ei carte fiind Lenevind într-un ochi, apărută în 1990. În versurile din Lenevind într-un ochi, P. se relevă ca o poetă a dragostei, a universului intim, cotidian. Jocul delicat al sentimentului oscilează între euforie și îndoială, între exuberanță și melancolie, având ca punct de referință armonia și dizarmonia cuplului. Dintre simboluri o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
se bucură de sprijin, iar literatura, în pas cu timpul, se modernizează, depășind tabuurile. Ideea cardinală a cărții rămâne aceea că în Bucureștiul interbelic normalitatea a fost posibilă prin existența a două coordonate esențiale ale democrației: libertatea și proprietatea. SCRIERI: Lenevind într-un ochi, București, 1990; Alfabetul doamnelor. De la Doamna B. la Doamna T., București, 1999; Prejudecăți literare. Opțiuni comode în receptarea literaturii române, București, 1999; Întoarcere în Bucureștiul interbelic, București, 2003. Traduceri: Angelus Silesius, Cherubinicher Wandersmann-Călătorul heruvimic, postfața trad., București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
T., București, 1999; Prejudecăți literare. Opțiuni comode în receptarea literaturii române, București, 1999; Întoarcere în Bucureștiul interbelic, București, 2003. Traduceri: Angelus Silesius, Cherubinicher Wandersmann-Călătorul heruvimic, postfața trad., București, 1999; Maurice Nadeau, Să fie binecuvântați, București, 2002. Repere bibliografice: Tania Radu, „Lenevind într-un ochi”, LAI, 1991, 8; Alex. Ștefănescu, Studiu savant, joc literar și poem critic, RL, 1999, 12; Costache Olăreanu, „Alfabetul doamnelor”, ALA, 1999, 456; Paul Cernat, Meniu de cărți-desert, „Vineri”, 1999, 6; Dan C. Mihăilescu, Din istoricul femeii la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]