540 matches
-
Moldova lui Ștefan cel Mare, Editura Junimea, Iași, 1982. Iorga, Nicolae, Pomenirea lui Ștefan cel Mare, Editura Minerva, București, 1905. Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, 1916-1919, ediția a III-a, vol. II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. Leuștean, Lucian, România, Ungaria și tratatul de la Trianon, 1918-1920, Editura Polirom, Iași, 2002. Majuru, Adrian, Copilăria la români. Schițe și tablouri cu prunci, școlari și adolescenți, Editura Compania, București, 2006. Milea, Vasile, Pascu, Ștefan, Ceaușescu, Ilie (coord.), România în anii primului
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Lăzărescu, Emilian, 142 Le Goff, Jacques, 13, 104, 105, 108 Le Roy Ladurie, Emmanuel, 13 Lebrun, F., 256 Leeuw-Rood, Joke van der, 10, 24, 25, 39, 40, 42, 43, 84, 88 Lemaire, Sandrine, 113 Lenin, Vladimir I., 140, 203, 204 Leuștean, Lucian, 139, 141 Lica, Elena Emilia, 67, 137 Linde, Charlotte, 20 Loria-Rivel, Gustavo Adolfo, 233 Lörinczi, Francisc, 124, 191 Lovinescu, Monica, 28 Low-Beer, Ann, 26 Lowenthal, David, 16, 19, 20, 21 Lucaciu, Vasile, 215 Lucas, Ann Lawson, 89 Lung, Ecaterina
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
provoacă mereu nemulțumirile unora sau altora. Interesant este să-ți propui, chiar și în aceste condiții, o redare cât mai puțin deformată, rudimentară sau de-a dreptul falsă a trecutului. 76 Paraschiva Kiss, Sabin Mureșan, op. cit., p. 72. 77 Lucian Leuștean, România, Ungaria și tratatul de la Trianon, 1918-1920, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 146. 78 C. Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României, 1916-1919, vol. II, Editura Științifică și Pedagogică, București, 1989, pp. 438-439. 79 Paraschiva Kiss, Sabin Mureșan, op. cit., p. 72
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
semăna însă prea mult cu aceea despre "revoluția de eliberare națională de la 23 august 1944" sau cu alte teme dragi istoriografiei de partid, care sfidau memoria românilor. Mitul bunei intervenții românești în Ungaria a fost doar recent chestionat de către Lucian Leuștean, în lucrarea citată anterior dar fără un impact istoriografic sau mediatic sesizabil. Subiectul pare să fie neatractiv în contextul noilor mize politice comunitare europene, care invită la cultivarea bunelor vecinătăți. Acest deziderat este aplicat à rebours și în planul discursului
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
trasat două loturi, unde voi cultiva grâu și porumb nemodificat genetic. In sufragerie, chiar în spatele morii, voi înființa o plantație de măslini, o vie pe tulpini înalte și o grădină pentru cultivat varză de toamnă pentru murături. Mărar, pătrunjel, lobodă, leuștean și alte alea folositoare pentru delicioasele borșuri moldovenești, făcute de către soția pe care o am în dotare cu acte în regulă, le voi cultiva în balcon. Ferma de rațe și gâște va fi în baie, unde au o cadă întreagă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
epuizarea materiilor prime și combustibililor fosili, încălzirea globală etc. V. N.: Una din problemele care mă interesează pe mine este: care va fi locul Europei de Est în procesul globalizării? Grosolan vorbind, în măsura în care avem o ciorbă universală, va exista și leuștean în ea (sau alte ingrediente locale provenind din această parte a lumii, care totuși reprezintă vreo 100-200 milioane de locuitori)? Nici măcar nu socotesc Rusia, care cred că se va descurca destul de bine. Dar mă refer acum la Europa de Est, partea între
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
de motorină, robinete, lighene, ibrice, "cutii de cremă neagră de ghete", pompe de flit, balamale, cratițe, solnițe, samovarul, "păinjeni murați în lămpi cu gaz", "sticle de oțet în care s-au înecat furnici". Îl solicită, nu odată, melci, fluturi, dovleci, leușteanul, mărarul, "cepe dulci" și păpădii. O Elegie e mostră relevantă: "O, magazii de mărfuri! / O, sfecle vechi de zahăr! / Sunt stampilat de îngeri, / Nu pot să mă mai apăr; / În săli de așteptare / Cu miros de harbuz / Beau iar dulci
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Rusan, Gheorghe Onișoru, Dennis Deletant, Marius Oprea, ștefan Marițiu (pp. 727-776). Deletant, Dennis, România sub regimul comunist, traducere de Delia Răzdolescu, Fundația Academia Civică, București, 1997. Deletant, Dennis, Teroarea comunistă În România. Gheorghiu-Dej și statul polițienesc, 1948-1965, traducere de Lucian Leuștean, cu o prefață a autorului, Polirom, Iași, 2001. Denize, Eugen, „Partidul și politica de represiune. ședința Biroului Politic al CC al PMR din 19 noiembrie 1952”, Memoria, nr. 46/2004, pp. 28-42. Dima, Nicholas, Călătorie spre libertate. Întâlnire cu destinul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cool, adaptat vieții noastre profesionale. Piețele sunt deschise ziua, adică exact când suntem mai ocupate, și se golesc fix când începem noi să avem un pic de timp liber. Mai am de adăugat un sfat important: dacă vrei să cumperi leuștean ori pulpă de porc, evită mallurile*. * Țin minte una dintre primele mele erori tactice în managementul cumpărăturilor; extraterestrul numărul unu se întorcea dintr-o delegație și-i promisesem că-l aștept cu masa pusă și cu mâncare preparată de mine
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
întâmplă la mall, dar identificarea brandurilor este mai dificilă și necesită un studiu aprofundat. Vă ofer niște exemple ca să vă familiarizați cu terminologia. În prima piață unde mi-am făcut eu stagiatura* cei mai buni cartofi erau de la nea Zoli, leușteanul mai proaspăt era de la tanti Maria (n-am cumpărat niciodată, dar așa se spunea), iar ceapa cea mai dulce era de la Nelu din Coșereni. * Multe erori am mai făcut până să înțeleg cum decurg tranzacțiile acolo; odată știu că m-
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
fie înfrânt."370 Antinomia om / șarpe, ilustrată de alternanța pronominală eu / tu, este anulată de prezența plantelor de leac: "Șerpe, / cotoșerpe, / tu m-ai apucat / și am descântat / la fântâna lui Iordan / c-o crenguță de brădan / și alta de leuștean, / ca mușcătura ta să rămână / chiar în astă zi senină / ca un fir de mac / în patru despicat, / în mare aruncat. / Tipu. Tipu. / Pe pustii. Și de leac să fii."371 Înlănțuirea enunțurilor gnomice cu structurile imperative, completate de planurile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în leagăn, să-l ferești de foc și de opăreală. Să nu vinzi leagănul în care au crescut mai mulți copii, că nu e bine. (Gh.F.C.) Dacă legeni leagănul gol, copilul nu mai crește. (Gh.F.C.) Legumă Legume și mai ales leuștean de ți se fură din grădină, verdețurile se usucă. Lehuzie Femeia lăuză să nu se uite pe vreo cîmpie cu iarbă verde, căci se va usca acea iarbă. O femeie cît este lăuză, de cîte ori iese afară, ia cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cutare la mine!“ Ca să fie de folos, trebuie să zică așa de douăsprezece ori. Urmează un descîntec, învelirea sulului și dosirea lui în lan. La întoarcere să nu scoată nici o vorbă. (Gh.F.C.) De Sf. Gheorghe se pune ramură verde de leuștean la porți și la ferestre, să nu vină vră jitoarele și să ia mana vitelor. (Gh.F.C.) Ca să fie ferite vitele de vrăji, se pune rug de măceși la ușile și la ferestrele grajdurilor. (Gh.F.C.) Cu funia de spînzurat se fac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Drumu-mi este lung și lat De un dor mare m-am uscat -// Și m-am uscat ca cicoarea -// Și m-am vestejit ca floarea -// Bate vîntul de la vale -// Cu miros de iarbă moale -// Bate vîntul de la deal -// Cu miros de leuștean -// Din foișoru ce-l nalt -// Moartea mi-l coboară-n pat -// Din patu cel aurit -// Mi-l coboară pe pămînt -// De pe iarba cea frumoasă İntră-n groapă-ntunecoasă -// Unii zic : ăă - De voi muri -// Am copii m-or pomeni -//- . >> Fie vlagă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
PITORESC. 1. Elemente ce semnifică urâtul și formele degradate ale naturii și ale existenței umane (bale, bube, bălos, brânci, noroi, scuipat); 2. Alți termeni aparțin limbajului familiar, fiind luați din mediul domestic al vieții rurale și casnice (blid, bucate, merinde, leuștean); 3. În lexicul arghezian își găsesc loc și cuvinte expresive referitoare la universul religios, la natura vegetală și minerală, la domeniul vestimentar (biserică, iconostas, catifea, diamant, mărgăritar); 4. limbajul argotic este prezent în Flori de mucigai și Blesteme. Acestea sunt
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
înainte de a le consuma, pentru a le permite să elibereze aroma. Anuale sau perene? Anuale: mărarul, anasonul, busuiocul, limba-mielului, mușețelul, hasmațuchi, coriandrul, pătrunjelul, rozmarinul, cimbrul și verbina. Perene: angelica, vinarița, arpagicul, citronela (Cymbopogon citratusă, tarhonul, mărarul, isopul (hyssopus officinalisă, dafinul, leușteanul, măghiranul, melisa (roinița, melissa officinalisă, menta, oregano (măghiranul sălbatic, sovârful, Origanum vulgareă, Rumex arifolius, cimbrul de munte (Satureja montanaă și salvia. Insectele Dacă nu găsiți în rubricile noastre numele insectei de care vreți să scăpați, încercați una dintre următoarele propuneri
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
gimnastă, un exercițiu la bârnă, înseamnă ușurința și bucuria de a te mișca pe o suprafață de sprijin micșorată, înseamnă agilitatea, coordonarea și armonizarea unui bagaj motric imens. Execuția la acest aparat reprezintă libertatea și neobișnuitul [A. Ionescu Albu, E. Leuștean; P. Dungaciu, L. Nanu, N. Vieru]. Exercițiului la bârnă durează 1'10" - 1'30". Oprirea cauzată de o cădere nu trebuie să depășească 10", în caz contrar exercițiul este considerat terminat. Foarte multe dintre elementele acrobatice și aproape toate mișcările
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
Nică urmează calea transhumanței și este dat în grija unor ciobani, dar se îmbolnăvește și el de ceea ce naratorul afirmă că este holeră și, la întoarcerea acasă cu febră mare, este vindecat cu un leac băbesc fabricat din oțet și leuștean. După un timp, sub pretextul că nu ar mai dispune de bani, Ștefan își retrage fiul de la școală. Datorită insistenței Smarandei, copilul merge cu bunicul său David Creangă la Broșteni, unde, împreună cu vărul lui, Dumitru, este înscris la școală. Nică
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
miniaturalului dacă se poate numi astfel traduce, într-o primă fază, o nevoie irepresibilă de revenire la elementar, la natural și nepervertit. Eul liric se lasă în voia reveriilor stimulate de cei mai neobișnuiți catalizatori ai simțurilor (pentru olfactiv: mărarul, leușteanul, ceapa, desigur lângă mai nobilul "piper cu rangurile sale"; pentru tactil și vizual: piersica, portocala, pâinea, castraveții, ardeii șcl.). Un poem numit emblematic Adormind, inclus în Versurile de debut, descrie efectele unui veritabil desfrâu senzorial: "Subțire și isteric piperul mă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sunt determinate în mod hotărâtor de apartenența la una sau alta dintre aceste grupe: a) produsele horticole excesiv de perisabile sunt reprezentate printre fructe de căpșuni, zmeură, mure, printre legume de spanac, soiuri de salată din culturi de seră și solarii, leuștean, mărar, boabe verzi de mazăre de grădină, lobodă, pătrunjel de frunze și alte specii de legume mai puțin răspândite, de la care se consumă frunzele; b) produse horticole foarte perisabile sunt dintre fructe: coacăze, afine, agrișe, printre legume: castraveți, dovlecei, ceapă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
celule alungite care secretă latex. Celulele glandulare formează la citrice un grup sferic sau oval care delimitează un spațiu în care se varsă uleiurile volatile (eterice) secretate. La Umbelliferae există canale secretoare care conțin de asemenea uleiuri volatile (mărar, țelină, leuștean etc.). Țesuturile fructelor se stratifică în trei zone: epicarp, mezocarp și endocarp. Epicarpul sau exocarpul (învelișul exterior) este subțire și acoperit cu ceară la mere și prune (coaja), o coajă verde la nuci, sau colorat și cu țesuturi glandulare la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
precum și derivații lor funcționali de tip izoprenic. Sunt componente principale ale uleiurile volatile și extractelelor. Derivații aciclici mai importanți sunt câțiva alcooli terpenici, ca linaloolul (coriandru, busuioc, măghiran, tarhon), sau metilcavicolul (busuioc). Terpene ciclice sunt limonenul (țelină, mărar, chimion), felandrenul (leuștean, fenicul), și pinenul (pătrunjel, leuștean, țelină). Cetonele terpenice ciclice sunt carvona (chimion, mărar) sau fencona (fenicul). Sesquiterpenele sunt reprezentate de carotolul și daucolul din morcovi Există și compuși mai complecși, în mere, coriandru, fructe subtropicale. Soiul de struguri Cabernet Sauvignon
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
tip izoprenic. Sunt componente principale ale uleiurile volatile și extractelelor. Derivații aciclici mai importanți sunt câțiva alcooli terpenici, ca linaloolul (coriandru, busuioc, măghiran, tarhon), sau metilcavicolul (busuioc). Terpene ciclice sunt limonenul (țelină, mărar, chimion), felandrenul (leuștean, fenicul), și pinenul (pătrunjel, leuștean, țelină). Cetonele terpenice ciclice sunt carvona (chimion, mărar) sau fencona (fenicul). Sesquiterpenele sunt reprezentate de carotolul și daucolul din morcovi Există și compuși mai complecși, în mere, coriandru, fructe subtropicale. Soiul de struguri Cabernet Sauvignon are drept principali constituenți ai
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
acțiune enzimatică, după zdrobirea țesuturilor. Aroma și gustul de varză se percep în urma preparării (fierberii acesteia). 10. Unele lactone (compuși heterociclici cu oxigen) au importanță ca substanțe volatile în determinarea gustului și mirosului.Un exemplu îl constitue sedanolida din țelină, leuștean. La piersicile maturate în mod natural s-a observat o cantitate de lactone cu 20% mai mare, decât la piersicile maturate artificial, care sunt mai puțin aromate. Cantitatea de produse volatile din legume și fructe este foarte mică, oscilând între
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în procesul de respirație (sistemul polifenolic-PFO), în sporirea rezistenței plantelor la atacul microorganismelor, precum și în realizarea gustului, aromei sau culorii produselor horticole. Conținutul în substanțe fenolice este mai ridicat în gutui, afine, nuci, prune, vișine, în fructele de pădure, bame, leuștean, țelină, salată, spanac, mărar etc. În timp ce fructele spontane depășesc pragul de 1,0g substanțe fenolice/100g, speciile cultivate mai astringente la gust nu depășesc în general 0,5-0,6g substanțe fenolice/100g. Substanțele fenolice diferă în conținut, în cadrul aceeași specii
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]