540 matches
-
în formele vechi, fiecare oiconim avînd atestări atît articulate, cît și nearticulate). Etimonul ambelor oiconime pare a fi antropo nimul Devesel, care la rîndul lui ar putea proveni dintr-un apelativ bulgăresc divisil, numele mai multor plante, printre care și leușteanul. Toponimizarea (directă sau prin intermediar antroponimic) a numelui unei asemenea plante i-ar putea surprinde pe unii. Dicționarele toponimice consemnează însă și alte nume asemănătoare de locuri: Leușteanu (loc în moșia satului Chirnogi, județul Călărași), Leurda (sat în județele Cluj
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
face În zorii Rusaliilor la o movilă când se prind frați de cruce și rostesc Împreună Tatăl nostru. Jurământul legăturii se face pe sabia vătafului. Ceiușul are după cap o traistă În care ține nouă buruieni cunoscute pentru virtuțile lor magico-medicale: leuștean, usturoi, pelin și altele: „cu un ciocan ceiușul rupe din aceste buruieni câte puțin și le aruncă asupra lor, iar blajul Îi atinge din când În când cu biciul spre a nu lăsa duhurie necurate să se apropie de ei
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Rusan, Gheorghe Onișoru, Dennis Deletant, Marius Oprea, ștefan Marițiu (pp. 727-776). Deletant, Dennis, România sub regimul comunist, traducere de Delia Răzdolescu, Fundația Academia Civică, București, 1997. Deletant, Dennis, Teroarea comunistă În România. Gheorghiu-Dej și statul polițienesc, 1948-1965, traducere de Lucian Leuștean, cu o prefață a autorului, Polirom, Iași, 2001. Denize, Eugen, „Partidul și politica de represiune. ședința Biroului Politic al CC al PMR din 19 noiembrie 1952”, Memoria, nr. 46/2004, pp. 28-42. Dima, Nicholas, Călătorie spre libertate. Întâlnire cu destinul
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
jumătate de kilogram de burtă (curățată și apoi cântărită), o jumătate de kg de zarzavat de supă (morcov, pătrujel, țelină), o ceapă mare, șase-opt căței de usturoi, o lămâie, unul - două gălbenușuri, 100 ml smântână, circa 300 g oase vițel, leuștean, pătrunjel, țelină (frunze). Mod de preparare: se procură stomacul întreg, se taie în jumătate, spălându-se apoi bine, se scruge de apă, se presară apoi cu o lingurință cu vârf de bicarbonat cu care se freacă bine și se lasă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și revenim gradat la activitățile zilnice. Notăm în jurnal informații despre stările, trăirile avute în timpul exercițiului, cât și despre progresele obținute față de ultima realizare a lui. PLANTE CU EFECT DE PURIFICARE ȘI ARMONIZARE A MERIDIANULUI SPLINĂ-PANCREAS: - ciumărea (parte aeriană) - yin - leuștean (frunze) - yin - lemn dulce (rădăcină) - dud (frunze) - yin - isop (parte aeriană) - yang - brusture (rădăcină) - yang - afin (frunze) - yang - păducel (fructele) - patlagină (frunzele) - portocală (fruct) - cardamom (fructele) - ghimbir (rădăcină) - ginseng (rădăcină) - iarbă mare (florile) - scorțișoară (scoarță) - lemn dulce (rădăcină) Recomandăm utilizarea
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
Se așează pe farfurie. Saramură de pește INGREDIENTE: * 2 kg pește (caras, novac), * 2 ardei iuți, * 2 căni cu sare grunjoasă, * 2 linguri de oțet, * 2 roșii bine coapte, * un ardei gras verde, * o căpățână usturoi, * verdețuri (pătrunjel, țelină frunze, leuștean, mărar), * un litru apă. MOD DE PREPARARE: Se curăță peștele de intestine, branhii, dar nu și de solzi. Se spală bine. Se curăță și se toacă mărunt legumele și verdeața. Se pune o plită la foc mic, se încinge bine
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
și fortifica organele interne. INGREDIENTE: Două rădăcini de sfeclă, * doi morcovi, * o țelină, * două fire de ceapă verde, * jumătate legătură pătrunjel, * un litru borș, * două linguri ulei, * sare, * un fir de praz, * un păstârnac, * o ceapă, * două roșii, * jumătate legătură leuștean, * 100 ml smântână (nu se folosește, dacă e în timpul postului). MOD DE PREPARARE: Se pun la fiert patru litri apă cu puțină sare. Când dă în clocot, se adaugă ceapa tăiată mărunt, prazul rondele și uleiul. Se adaugă rădăcinoasele, cu excepția
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
răzătoare sau tăiată cât mai mărunt. Separat se pune borșul la fiert, iar când dă în clocot, se adaugă peste celelalte legume. Se potrivește de sare, se ia de pe foc, și la final se adaugă codițe de ceapă verde și leușteanul și pătrunjelul tocate mărunt. Se servește cu smântână sau cu iaurt. Ciorbă de legume (rețetă din zona Moldovei) INGREDIENTE: * 2 cartofi, * un morcov, * o varză, * o țelină, * un ardei gras verde, * un fir de praz, * două fire de ceapă verde
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
smântână sau cu iaurt. Ciorbă de legume (rețetă din zona Moldovei) INGREDIENTE: * 2 cartofi, * un morcov, * o varză, * o țelină, * un ardei gras verde, * un fir de praz, * două fire de ceapă verde, * un păstârnac, * frunze de spanac, * o legătură leuștean, * o legătură mărar verde, * ulei, * sare. MOD DE PREPARARE: (Timp de preparare: 50 minute). Se spală legumele, după care se taie cubulețe ceapa, morcovul, țelina, prazul, păstârnacul și se pun la înăbușit cu apă și ulei și cu o linguriță
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
din afara satuluiă. Cel mai mult teren, din grădina din spatele casei, era rezervat pentru pepeni și legume. Se cultiva în grădină fasole oloagă și de harag, castraveți, varză, pepeni, ceapă, morcov, țelină, usturoi, praz și mărar. Pe lângă gard creșteau napi și leuștean. Nu se cultivau cartofi! Școala era situată în mijlocul satului și păstrează aducerea aminte de fostul ministru al învăț ămîntului Spiru Haret. O clădire mare, impunătoare față de casele din jurul ei, cu două săli de clasă și cu un apartament pentru familia
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sub formă de „scrijele”. Un alt procedeu de uscare a fructelor se baza pe introducerea acestora în cuptorul de copt pâine, imediat după coacerea pâinii. Fructele se așezau pe vatra fierbinte, pe o lesă din nuiele sau pe frunze de leuștean ori de varză. Când se răcea cuptorul, fructele se scoteau afară, unde se uscau la soare. În satul Tarnița, familia Miron, care se îndeletnicea cu olăritul, obișnuia să usuce prunele direct pe cuptorul de ars oale, după stingerea focului. Perjele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și să fie îngropat într-un furnicar, zicându-se: „Să dea Dumnezeu să fie atâția miei și viței câte furnici sunt în furnicarul acesta”. Pentru descântece, ciobanii fac și astăzi o unsoare din untură de porc și diverse plante: usturoi, leuștean, frunze de salcâm, pelin și alte ingrediente cu care ung oile pe uger, la asfințitul soarelui, anume ca farmecele să ia puterea unsorii, iar nu mana oilor. Pentru deochi ei aduc apă descântată și stropesc oile, iar cel mai bătrân
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sunt determinate în mod hotărâtor de apartenența la una sau alta dintre aceste grupe: a) produsele horticole excesiv de perisabile sunt reprezentate printre fructe de căpșuni, zmeură, mure, printre legume de spanac, soiuri de salată din culturi de seră și solarii, leuștean, mărar, boabe verzi de mazăre de grădină, lobodă, pătrunjel de frunze și alte specii de legume mai puțin răspândite, de la care se consumă frunzele; b) produse horticole foarte perisabile sunt dintre fructe: coacăze, afine, agrișe, printre legume: castraveți, dovlecei, ceapă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
celule alungite care secretă latex. Celulele glandulare formează la citrice un grup sferic sau oval care delimitează un spațiu în care se varsă uleiurile volatile (eterice) secretate. La Umbelliferae există canale secretoare care conțin de asemenea uleiuri volatile (mărar, țelină, leuștean etc.). Țesuturile fructelor se stratifică în trei zone: epicarp, mezocarp și endocarp. Epicarpul sau exocarpul (învelișul exterior) este subțire și acoperit cu ceară la mere și prune (coaja), o coajă verde la nuci, sau colorat și cu țesuturi glandulare la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
precum și derivații lor funcționali de tip izoprenic. Sunt componente principale ale uleiurile volatile și extractelelor. Derivații aciclici mai importanți sunt câțiva alcooli terpenici, ca linaloolul (coriandru, busuioc, măghiran, tarhon), sau metilcavicolul (busuioc). Terpene ciclice sunt limonenul (țelină, mărar, chimion), felandrenul (leuștean, fenicul), și pinenul (pătrunjel, leuștean, țelină). Cetonele terpenice ciclice sunt carvona (chimion, mărar) sau fencona (fenicul). Sesquiterpenele sunt reprezentate de carotolul și daucolul din morcovi Există și compuși mai complecși, în mere, coriandru, fructe subtropicale. Soiul de struguri Cabernet Sauvignon
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
tip izoprenic. Sunt componente principale ale uleiurile volatile și extractelelor. Derivații aciclici mai importanți sunt câțiva alcooli terpenici, ca linaloolul (coriandru, busuioc, măghiran, tarhon), sau metilcavicolul (busuioc). Terpene ciclice sunt limonenul (țelină, mărar, chimion), felandrenul (leuștean, fenicul), și pinenul (pătrunjel, leuștean, țelină). Cetonele terpenice ciclice sunt carvona (chimion, mărar) sau fencona (fenicul). Sesquiterpenele sunt reprezentate de carotolul și daucolul din morcovi Există și compuși mai complecși, în mere, coriandru, fructe subtropicale. Soiul de struguri Cabernet Sauvignon are drept principali constituenți ai
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
acțiune enzimatică, după zdrobirea țesuturilor. Aroma și gustul de varză se percep în urma preparării (fierberii acesteia). 10. Unele lactone (compuși heterociclici cu oxigen) au importanță ca substanțe volatile în determinarea gustului și mirosului.Un exemplu îl constitue sedanolida din țelină, leuștean. La piersicile maturate în mod natural s-a observat o cantitate de lactone cu 20% mai mare, decât la piersicile maturate artificial, care sunt mai puțin aromate. Cantitatea de produse volatile din legume și fructe este foarte mică, oscilând între
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în procesul de respirație (sistemul polifenolic-PFO), în sporirea rezistenței plantelor la atacul microorganismelor, precum și în realizarea gustului, aromei sau culorii produselor horticole. Conținutul în substanțe fenolice este mai ridicat în gutui, afine, nuci, prune, vișine, în fructele de pădure, bame, leuștean, țelină, salată, spanac, mărar etc. În timp ce fructele spontane depășesc pragul de 1,0g substanțe fenolice/100g, speciile cultivate mai astringente la gust nu depășesc în general 0,5-0,6g substanțe fenolice/100g. Substanțele fenolice diferă în conținut, în cadrul aceeași specii
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ceapa, usturoiul, prazul etc 7. legume din grupa verzei varzele de căpățână, conopida, guliile, broccoli etc. 8. legume condimentare-aromatice mărarul, pătrunjelul de frunze, țelina de frunze, asmățuiul, magheranul+oregano, cimbrul, cimbrișorul etc 9. legume perene sparanghel, revent (rubarbă), ștevie, hrean, leuștean, tarhon 10. ciuperci ciuperca de strat (champignon), bureții. Se grupează cartofii de toamnă separat de legume, iar cartofii timpurii alături de rădăcinoase într-o grupă comună (rădăcini tuberizate-tuberculi). Se acceptă denumirile de rădăcinoase, bulboase, dar mai puțin ardeioase, bostănoase, frunzoase, vărzoase
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
STAS 179385); cartofi deshidratați (STR 924-87); făină de cartofi (STR 925-87); fulgi de cartofi (NTR 172-74); ceapă deshidratată (NID 30-89); făină de ceapă (STR 76689); hribi deshidratați (STAS 7890-67); fulgi de fasole boabe (NTR 216-76); fasole păstăi deshidratată (STR 1-90); leuștean frunze deshidratat (STR 31-89); fulgi de mazăre (NTR 234-76); mărar frunze deshidratat (STR 31-89); făină de morcov (STR 588-88); morcov deshidratat (STAS 10722-82); făină de păstârnac (STR 588-88); păstârnac rădăcini deshidratat (STAS 10722-82); pătrunjel frunze deshidratat (STR 31-89); praz deshidratat
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sfeclă); oenocolorant din pielița de struguri după vinificare (tescovina epuizată) Coloranți carotenoidici capsantină (în oleorezina extrasă din paprika); licopină din pielițe de tomate industrializate. Uleiuri volatile (numite și esențiale sau eterice) Busuioc (Ocimum basilicum), cimbru (Satureja hortensis), cimbrișor (Thymus serpyllum), leuștean (Levisticum officinale), maghiran (Majorana hortensis, sinonim Origanum majorana), mărar (Anethum graveolens), morcov (Daucus carota), părunjel (Petroselinium sativum), tarhon (Atemisia dracunculus), țelină (Apium graveolens) etc. Uleiuri volatile și rezinoide Ceapă (Allium cepa), usturoi (Allium sativum) Coloranții clorofilieni (porfirinici) din frunze de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
legumă cu proprietăți medicinale recunoscute. Prin timpurietatea perioadei de consum (martie-mai), prin importantele cantități prelucrate de industria conservelor în țările producătoare, precum și prin calitatea preparatelor obținute, sparanghelul este o plantă legumicolă a cărei cultură se extinde în multe țări. ASMĂȚUIUL, LEUȘTEANUL, MĂRARUL, PĂTRUNJELUL DE FRUNZE, TARHONUL ȘI ȚELINA DE FRUNZE se folosesc mai frecvent în țara noastră pentru condimentarea preparatelor culinare, iar LOBODA se cultivă pentru frunzele tinere, întrebuințate mai ales în prepararea borșurilor. Majoritatea acestor zarzavaturi sau verdețuri apar pe
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
substanțe minerale (minim 2 %, predominând K cu 160 mg %) și vitamine (vitamina C, 70 mg %). Conținutul în betacaroten este în medie de 3 %. Se aseamănă cu spanacul, fiind un remineralizant și revitaminizant apreciat, dar având totodată calități depurative și diuretice. Leușteanul (Levisticum officinale), este o plantă perenă cu valoare energetică de 300 Kcal/kg, al cărei consum are loc de-a lungul întregului an, sub forma frunzelor sale verzi sau uscate în anotimpul rece. Proprietățile sale condimentare sunt completate de valoarea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Conținutul în minerale este de aproximativ 2%, având în cantități mai importante K (220 mg %) și P (70 mg %). Vitamina C are o valoare medie de 55 mg %, iar conținutul în carotenoizi este de 14 %. Se poate menționa faptul că leușteanul are in componența sa un procent important de fibre (celuloză 3%). Mărarul (Anethum graveolens) este o plantă condimentar-aromatică, caracterizată printr-un conținut ridicat în ulei volatil cu 50 % carvonă. Foarte bogat în vitamine (vitamina C 120 mg %) și săruri minerale
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
țagher, acvilar, balaban, clocan, gardist, gealat, lingabăr, mamuc, organ, scatiu, șacal, șingală Chiolhan = petrecere, chef, beție. De origine turcă. Similar: halima, zaiafet Chitros = zgîrcit. Similar: trăistar, cioran, avar, cărpănos, scîrțar Ciocîrlan = naiv. Similar: fazan, gîscă, guguf, țugulan, balamut, împiedicat, ciuflex, leuștean, clift, plutaș, fiul ploii Cioran = deținut care nu împarte mîncarea cu ceilalți Ciosvîrtă = deținut încrezut, dar desconsiderat de ceilalți. Similar: figurant Clenci = încurcătură. Similar: belea, tărășenie, îmbîrligătură Coardă = prostituată. Similar: fleoarță, fufardea, acadea, amazoană, balerdă, chiftea, crăiță, dalilă, ambilușcă, jagardea
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]