380 matches
-
galbeni pretimpurii; o ființă căreia anii consumați ai tinereții, îi modificaseră conformația, indubitabil sexi, la origini, din robustă, într-una de Zeiță a fecundității, apoteotic rubensiană! Cu o țigară aprinsă nonșalant între buzele-i cărnoase, nerujate, și mirosind ieftin a levănțică și a mosc, în noaptea de vară, aceasta purta, la baza gâtului, un șirag de mărgean, asortat la bluzița albă din pânză topită, decorată rustic cu maci și săltată generos peste ombilic, la o oarecare distanță față de betelia pantalonului-șorțuleț liliachiu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
mai trage una peste alta buclele părului uscat și rar. Dar ce repede a putut să crească de astă dată ! Se întoarce brusc pe călcâiele pantofilor trotteurs și mișcarea bruscă, tinerească o mulțumește. Penumbra dulce și mirosul vechi, răcoros de levănțică, de mult intrat în lemnul de trandafir al șifonierului. O rază venită de-afară scânteiază dintr-odată orbitor pe sideful prins în rama neagră a oglinzii ; raza alunecă și se stinge. Pe Ivona un singur gând o mai neliniștește. Iese
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nu le înțelege madam Ana, sau se face că nu le înțelege, dar dacă îi amintești soarta ta amară, de orfană, lasă fierul de frizat unde se nimerește și te ia la pieptul ei care miroase a bucătărie și a levănțică, tu ești puiul madamei Ana, îți șoptește cu vocea ei dogită, nu sunt eu doica ta ? Nu e Spiridon fratele tău de lapte ? Și cât trăiește madam Ana, să știi că nu ești singură pe lume ! Și ai și o
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de pe culoarul prost luminat, vârfurile pantofilor descoperind fiecare nod în lemnul dușumelelor ca să se împiedice de el și mirosul devenind tot mai puternic, până când, împingând cu bruschețe ușa întredeschisă de la iatacul mamei, să priceapă deodată. În locul bine cunoscutului iz de levănțică și busuioc, strecurându-se cu discreție din așternuturile mereu proaspete, din sertarele scrinului, o nerușinată duhoare de carne putredă și urină... Și reținuta lui mamă care, în clipa când șuierase trenul de plecare, își ascunsese sub voaletă ochii neajutorați, ajunsă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Andrei o întrebă pe mama lui ce balsam a folosit la spălat, că mirosul e atât de frumos. Mama îi spune zâmbind că nu a mai avut bani de balsam, dar a cules din grădina bunicii niște fire proaspete de levănțică și i le-a pus sub pernă. Băiatul o întrerupe brusc: - De ce sub pernă, mami? - Mi-a spus și mie bunica mea că, dacă punem levănțică sub pernă, se vor împlini visele. Mi-a mai spus ceva despre vise și
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
avut bani de balsam, dar a cules din grădina bunicii niște fire proaspete de levănțică și i le-a pus sub pernă. Băiatul o întrerupe brusc: - De ce sub pernă, mami? - Mi-a spus și mie bunica mea că, dacă punem levănțică sub pernă, se vor împlini visele. Mi-a mai spus ceva despre vise și nu mai pot uita... Spunea așa: „Spune-I numai lui Dumnezeu visele tale, iar oamenilor numai când se vor împlini. Atunci să le spui, mulțumind lui
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
pe pernă cu fața în sus, ascultând povestea cu Iisus, despre copiii pe care îi îndrăgea și care Îl iubeau nespus, încât îi lua mereu pe genunchii Lui. În câteva clipe, după terminarea poveștii, băiețelul adoarme învăluit de mireasma de levănțică ce răzbate de sub pernă. Mama îl învelește, îi sărută fruntea și spune în șoaptă: ,,Dormi, copile drag! Îngerii și Domnul Iisus să te vegheze!”. Lumina se stinge, iar întunericul cuprinde camera. Luminițe vesele se strecoară prin perdeaua albastră. În curând
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
ești Iisus din visul meu. Ce bine e în brațele tale! Ce dor mi-a fost de tine, tată!!!” Tata nu mai spune nimic. Simte că inima îl învelește cu atâta iubire și dor pe băiețelul lui minunat!... Mirosul de levănțică îi amintește lui Andrei de ceea ce a spus mama înainte de culcare. Atunci a înțeles atât de bine că, dacă-și mărturisește visul în rugăciune, acesta se va împlini. Mama se apropie de cei doi iubiți ai ei: soț și fiu
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
de specii sau chiar mai multe, dintre care mai puțin de o zecime erau luate în considerare. Și jumătate se vor stinge în timpul vieții ei. Strivită de date, simțurile ei se trezesc, în mod straniu, la viață. Aerul miroase a levănțică și chiar și cafeniurile monotone de iarnă târzie i se par vii cum nu i se mai păruseră de la șaisprezece ani. Îi e foame tot timpul, iar zădărnicia muncii ei îi dublează energia. Conexiunile ei se accelerează. Seamănă cu acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
și pe călăreț. Când mă împiedic într-o piatră, Stăpânul meu desigur se clatină, dar niciodată nu-mi reproșează nimic. Gentilețea și răbdarea lui față de mine sunt uimitoare; îmi lasă timp să salut lumea, să visez în fața unui ogor de levănțică, să uit chiar că-l port. Trag înainte în tăcere. Este de necrezut, cum ne înțelegem fără să vorbim; de altfel, nu înțeleg bine când îmi șoptește ceva la ureche. Singurele cuvinte pe care le-am înțeles îmi par a
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Nou și a dorinței pe care ai voie să ți-o pui, că se îndeplinește, ci mai ales în așteptarea viitorului, când el și Jacques o să fie mari și o să se plimbe la braț cu domnișoare drăguțe, care miros a levănțică, îmbrăcate în rochii colorate, care foșnesc și lucesc în lumină. Iarna ele o să patineze cu mâinile încrucișate cu ale lor pe lacul Cișmigiu. Ciudat, îl vedea și pe Jacques patinând lângă o tânără. Nu mai avea răbdare, abia aștepta să
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
măruntă, neputincioasă, cu mâinile atârnând pe lângă trup. ― Nu obișnuia să încuie ușa când pleca? Melania Lupu își umezi buzele. ― La serviciu? ― În general. ― Ba da... În sfârșit, poate nu totdeauna. N-am verificat. ― Ciudat, reflectă Cristescu deschizând dulapul. Mirosea a levănțică și a naftalină, iar hainele erau îmbrăcate în plicuri de nylon. ― Foarte ciudat. N-aș fi zis niciodată că o femeie ca Valerica Scurtu și-ar putea lăsa casa vraiște, la dispoziția primului curios. Și mai ciudat, față de spiritul de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
pînă la 15 franci“? Nu cred că cei doi tineri și-ar fi putut oferi un asemenea lux, dar Îmi place imaginea părinților mei sorbindu-se din priviri Într-o trăsură care strălucește În soare, printre duzi, stejari mediteraneeni și levănțică sălbatică, pe drumuri care Îi aduc mai aproape de locul unde poetul Petrarca a avut geniul de a lega amintirea unei iubiri de permanența unui peisaj. Puteți avea deplină Încredere În tata că a găsit pe dată comparațiile potrivite Între celebrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
tendințe, nu reprezintă absolut nimic. În fantezia halucinantă a parnasienilor, antichitatea capătă culori vii, picturalul, vizualul dominând totul: nimfe apetisante cu sâni albi, coborând din spații marmoreene, cu corpuri grațioase, îmbietoare, de culoarea petalelor de roză, împrăștiind parfumuri de trandafir, levănțică, liliac, cu îmbrățișări mlădioase, într-o muzică misterioasă a harpelor, cu apariția bacantelor într-un ménage à trois, ”triplu delir“ etc. Pe de altă parte, Nordau ne avertizează că parnasienii blesteamă și blasmemiază prin mesajul scrierilor lor diabolice, iar ceea ce
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
dar degeaba, că aici este control în fiecare lună și ți le ia, ți le răscolește, e datoria oamenilor. Mai mult se murdăresc pe rafturi. În genți e miros specific, nu ca la mamaia mea în dulap la țară, cu levănțică, de mirosea la circumferință de zece metri. E greu, în timp o fi mai bine. Haine n-am multe. După dimineață închid televizorul, nu știu ce fac ăștia că se țin numai în seriale, în telenovele, în panarame de-astea, cu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
mi se pare și mai încinsă ; aerul e nemișcat și aproape scânteiază. Merg la umbră pe cărarea laterală, fără să știu în ce zonă lucrează ; și nici încotro mă îndrept. Și atunci îl văd, în mijlocul unui șir de flori de levănțică și de culoarea liliacului, cu fruntea încruntată în bătaia soarelui, înnodând niște viță de vie. — Bună, zic. — Bună. Ridică privirea și se șterge pe frunte. Aproape că m-aștept să lase tot ce face și să vină la mine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
aceea care Își Îndemnase suratele să mă frece cu ierburi. Era Înaltă, nu mai era tânără, dar stătea foarte dreaptă și avea părul aranjat cum nu mai văzusem, În Împletituri ce-i coborau pe umeri. Răspândea un miros moale de levănțică. În spatele ei se aflau două surate de-ale ei, mai tinere și mai Înalte decât ea. Erau Învelite cu toate În blănuri de urs brun. - Tu, ăsta care vorbești, Începu ea, privind țintă la Enkim. Ia spune. Enkim clătină din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
O să se stingă repede, am spus, dar Enkim dădu din cap și-mi zâmbi șmecherește. Cică din cauza unor rătăciți ca noi, neamul lor nu se stinsese niciodată. - Sunt pricepute să facă tot soiul de lucruri. Uite, adulmecă el mirosul de levănțică, ai mai simțit vreodată așa ceva? - Nu. Vinas, of, of, am șoptit În minte, lucru care Îl făcu pe Enkim să hohotească. - Mai bine te-ai uita la una mai tinerică, măi Krog! Toiagul Tatălui merită ceva mai mult decât o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
se miște pentru că mă apropiasem prea mult de ea, dar ea nici că s-a clintit din loc. De afară se auzeau niște câini cum lătrau ușurel, jucându-se. Atunci mi-am dat seama că Vindecătoarea nu mai mirosea a levănțică: mirosea a iarbă proaspăt strivită sub picior. - Unde e Enkim? - Enkim nu e ucigaș ca tine. Ucigașii ca tine nu se Însoțesc decât cu femei urâte, iar În neamul meu sunt numai femei frumoase. - Și crezi că ucigașii ca mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
aplecat și acoperind cerul cu surâsul ei, l-a sărutat. El a închis ochii, dar vedea mai departe acel surâs care trecea de el și îl lumina ca o făclie. O netezi pe creștet... părul ei mirosea a busuioc și levănțică. Ea aștepta tulburată. Trupul ei tânăr dogorea sub dezmierdările lui. ta ca un zid peste care nu se trece. Oare, ce taină... te întrebi ?! De ce, oare, sub zâmbetul ei se ascunde o inimă frântă?!... De ce?!... Valuri de amintiri și gânduri
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
de valoare, de când a fost micuță: un scutec, o tichiuță, prima rochiță, o plăpumioară, o față de pernă brodată de mama ei, cu monogramă, jurnalul ei personal, caietul cu oracolul din clasa a VIIIa. Când deschidea capacul, venea un miros de levănțică pusă în săculeți de pânză care se răspândea în toată camera, dându-i acesteia un aer de curățenie. De fiecare dată, când primea scrisori de la George, le citea de mai multe ori și le săruta. Scria mai mult despre iubirea
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
Era frumoasă Lina, așa palidă, cu buzele supte și albe, privind cerul limpezit. Ea se ridică 42 fără o vorbă, deschise ușa și privi zestrea strânsă, grămadă, în mijlocul odăii. Căută prin rafturile șifonierului, dar ele erau goale, miroseau numai a levănțică. Pe lemnele lustruite alergau speriați câțiva gtndaci. Închise ușile grele și se uită peste prag la cei doi bărbați care goleau paharele de rachiu, împăcați. - E munca mea, agoniseală grea, spunea meșterul, dar nu-mi pare rău. Să vă dea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Înmuiate În apă rece, timp de 20-30 de minute. Legători sau cataplasme la piept cu plămădeală din flori de cocoșei, cu rachiu de tescovină, de frunze de mesteacăn În rachiu ori cu fiertură de urzici crăiești. Oblojeli cu fiertură din levănțică, coajă de salcie, de schin, unguraș, traista ciobanului, petale de trandafir. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști Infuzie de flori de tei, 1-2 lingurițe la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi, ultima seara, la culcare, pentru favorizarea transpirației
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
soc și frunze de rozmarin, câte o linguriță din fiecare, la un litru de apă. Se beau 2-3 căni pe zi, Înghițitură cu Înghițitură. Ceai din busuioc, o lingură la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai de levănțică, o linguriță la o cană. Se beau 34 căni pe zi. Ceai de mac de câmp, o linguriță la o cană. Se beau 2 căni pe zi. Ceai din fructe de muștar negru, o linguriță la o cană. Se beau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de 5 zile a 2 linguri de petale de trandafir de dulceață, cu un pahar de alcool rafinat și 3 căni de oțet. Frecții cu oțet aromatic, preparat prin macerarea timp de 7 zile a 2 mâini de flori de levănțică Într-un litru de oțet. Băi locale cu fiertură (ceai) de făină de muștar negru, la 2 litri de apă În clocot, care se adaugă apei din cadă. Frecții cu oțet aromatic, obținut prin macerarea timp de 7-8 zile de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]