KorAP: Find »[drukola/base=levură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...12 >

299 matches

Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889

de fermentare care se umplu 85-90% din capacitatea lor și se asigură presiunea și temperatura optimă. Fermentarea mustului decurge în trei faze: prefermentativă; tumultoasă; postfermentativă. Faza prefermentativă se caracterizează prin tulburarea mustului, creșterea temperaturii, apariția spumei și creșterea numărului de levuri, acestea ajungând la 50-100 milioane celule/ml. Faza durează 3 zile, dar aceasta în funcție de temperatura inițială și concentrația în zahăr a mustului. Faza tumultoasă se caracterizează prin creșterea temperaturii la C30o , chiar și mai mult și cu degajare puternică de

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
tumultoasă se caracterizează prin creșterea temperaturii la C30o , chiar și mai mult și cu degajare puternică de 2CO . Această fază durează 5-14 zile, uneori este necesară răcirea indirectă, deoarece temperatura ridicată înrăutățește calitatea vinului. Faza postfermentativă decurge lent cu depunerea levurilor pe fundul vaselor de fermentație și uneori a tartraților. Treptat vinul se limpezește. În general, se consideră că un must cu 17% zaharuri dă un vin de 10% alcool. În decursul fermentației alcoolice, cresc treptat însușirile calitative ale vinului în

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
componentelor amărui rezultând îmbunătățirea mirosului și a aromei, denumite bouquet. Instalații și utilaje utilizate în biotehnologia vinului a) Echipament de transport al strugurilor; b) Tancuri în care are loc fermentația; c) Butoaie în care are loc învechirea. În oenologie, prin levuri se înțelege acei agenți microbieni indispensabili transformării zaharurilor în alcool și în principal a mustului de struguri de vin. Termenul de drojdie (lat. levere= a ridica) reflectă efectul vizibil al acțiunii fermentative și anume eliberarea sub formă de bule de

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
incluse 60 de genuri și 500 de specii. În această nouă variantă sunt luate în considerare noi criterii taxonomice precum structura ADN-ului, structura peretelui celular, tipul coenzimei Q, ceea ce a permis studii mult mai riguroase. Modificările apărute în clasificarea levurilor în ultima perioadă sunt datorate utilizării metodelor de genetică moleculară. Pentru diferențierea tulpinilor, lucru necesar pentru a obține o descriere fără echivoc a oricărei levuri nou izolate, este necesar a se realiza analiza materialului genetic (ADN) prin tehnici moleculare denumite

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
celular, tipul coenzimei Q, ceea ce a permis studii mult mai riguroase. Modificările apărute în clasificarea levurilor în ultima perioadă sunt datorate utilizării metodelor de genetică moleculară. Pentru diferențierea tulpinilor, lucru necesar pentru a obține o descriere fără echivoc a oricărei levuri nou izolate, este necesar a se realiza analiza materialului genetic (ADN) prin tehnici moleculare denumite tehnici de amprentă genetică. Acestea includ secvențializarea ARN ului ribozomal, aplicarea PCR (Polymerase Chain Reaction) analiza RFLP (Restriction Fragment Length Polymorphism) și electroforeza pe gel

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
denumite tehnici de amprentă genetică. Acestea includ secvențializarea ARN ului ribozomal, aplicarea PCR (Polymerase Chain Reaction) analiza RFLP (Restriction Fragment Length Polymorphism) și electroforeza pe gel a ADN-ului cromozomal realizată în câmp pulsatoriu. Conform clasificării lui Kreger van Rij, levurile sunt grupate în subdiviziunile Ascomycotina (Ascomycetes), Basidiomycotina (Basidiomycetes) și Deuteromycotina (Deuteromycetes). În interiorul acestora drojdiile sunt regrupate în ordine, familii, subfamilii, genuri și specii. În subdiviziunea Ascomycotina sunt incluse drojdii care se reproduc prin mitoză (înmugurire), dar care au proprietatea genetică

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
cuprinde 4 familii, ce include drojdii care se reproduc sexuat prin formare de basidiospori, rar întâlnite în industria alimentară. În subdiviziunea Deuteromycotina sunt incluse drojdii (asporogene) care se reproduc numai prin mitoză clasificate în două familii: Cryptococcaceae - cu 15 genuri, levuri cu aplicații în industria alimentară și Sporobolomycetaceae - cu 2 genuri. O clasificare selectivă a levurilor, realizată după Kreger van Rij (1984) este reprezentată în tabelul I. Selecția a avut în vedere menționarea principalelor unități taxonomice ale levurilor cu aplicații în

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
întâlnite în industria alimentară. În subdiviziunea Deuteromycotina sunt incluse drojdii (asporogene) care se reproduc numai prin mitoză clasificate în două familii: Cryptococcaceae - cu 15 genuri, levuri cu aplicații în industria alimentară și Sporobolomycetaceae - cu 2 genuri. O clasificare selectivă a levurilor, realizată după Kreger van Rij (1984) este reprezentată în tabelul I. Selecția a avut în vedere menționarea principalelor unități taxonomice ale levurilor cu aplicații în industria alimentară. 3.1. Principalele levuri întâlnite în vin Dovada necesității unor germeni pentru a

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
cu 15 genuri, levuri cu aplicații în industria alimentară și Sporobolomycetaceae - cu 2 genuri. O clasificare selectivă a levurilor, realizată după Kreger van Rij (1984) este reprezentată în tabelul I. Selecția a avut în vedere menționarea principalelor unități taxonomice ale levurilor cu aplicații în industria alimentară. 3.1. Principalele levuri întâlnite în vin Dovada necesității unor germeni pentru a provoca fermentația a fost făcută de Pasteur, dar unde se aflau aceștia (în interiorul bobului de strugure sau pe pielița acestuia), când și

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
și Sporobolomycetaceae - cu 2 genuri. O clasificare selectivă a levurilor, realizată după Kreger van Rij (1984) este reprezentată în tabelul I. Selecția a avut în vedere menționarea principalelor unități taxonomice ale levurilor cu aplicații în industria alimentară. 3.1. Principalele levuri întâlnite în vin Dovada necesității unor germeni pentru a provoca fermentația a fost făcută de Pasteur, dar unde se aflau aceștia (în interiorul bobului de strugure sau pe pielița acestuia), când și de unde veneau ei erau tot atâtea întrebări la care

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
dar unde se aflau aceștia (în interiorul bobului de strugure sau pe pielița acestuia), când și de unde veneau ei erau tot atâtea întrebări la care el nu a putut da răspuns. Mai târziu, Muller Thurgau arată că în aer nu sunt levuri și că solul este locul în care acestea iernează și în care se găsesc levuri de vin până la o adâncime de 30-40 cm. Agenții purtători ai levurilor sunt stropii de ploaie căzuți pe sol, care împroșcă fragmente (porțiuni) mici de

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
de unde veneau ei erau tot atâtea întrebări la care el nu a putut da răspuns. Mai târziu, Muller Thurgau arată că în aer nu sunt levuri și că solul este locul în care acestea iernează și în care se găsesc levuri de vin până la o adâncime de 30-40 cm. Agenții purtători ai levurilor sunt stropii de ploaie căzuți pe sol, care împroșcă fragmente (porțiuni) mici de pământ pe ciorchinii de la baza butucilor și apoi insectele de tot felul care intervin de la

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
putut da răspuns. Mai târziu, Muller Thurgau arată că în aer nu sunt levuri și că solul este locul în care acestea iernează și în care se găsesc levuri de vin până la o adâncime de 30-40 cm. Agenții purtători ai levurilor sunt stropii de ploaie căzuți pe sol, care împroșcă fragmente (porțiuni) mici de pământ pe ciorchinii de la baza butucilor și apoi insectele de tot felul care intervin de la etapa când strugurii încep să se coacă. Boabele crăpate ale acestora asigură

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
insectele de tot felul care intervin de la etapa când strugurii încep să se coacă. Boabele crăpate ale acestora asigură o vertiginoasă înmulțire a lor. S-a constatat că, climatul exercită o însemnată influență, ca repartiție și frecvență, asupra speciilor de levuri ce se întâlnesc în diferite regiuni viticole, pe struguri. Studii asupra microbiotei levuriene, întâlnite pe struguri în musturile ce fermentează ori în vinurile tinere, au fost efectuate în multe din țările viticole de către un mare număr de cercetători. Indicăm din

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
și îndelungate studii au fost întreprinse în Italia, unde cultura viței de vie așezată la altitudini și latitudini foarte diferite, beneficiază de climate foarte diferite. Din rezultatele tuturor acestor cercetări se desprind câteva concluzii generale. În primul rând, speciile de levuri prezente sunt foarte numeroase, dar cele mai răspândite (cca. 80%) sunt Kloeckera apiculata și Saccharomyces cerevisiae var. ellipsoideus, responsabile principale ale fermentației. După acestea, urmează alte specii: S. rosei, S. bayanus, S. oviformis, Torulopsis bacillaris, S. mangini, S. italicus și

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
80%) sunt Kloeckera apiculata și Saccharomyces cerevisiae var. ellipsoideus, responsabile principale ale fermentației. După acestea, urmează alte specii: S. rosei, S. bayanus, S. oviformis, Torulopsis bacillaris, S. mangini, S. italicus și altele. În Italia centrală, proporțiile celor două categorii de levuri, sporogene și asporogene, sunt egale; în schimb în regiunile viticole mai răcoroase din Italia - în partea nordică a țării sau la altitudini mai mari - predomină speciile Kloeckera (asporogene), pe când în cele calde din sud (Sicilia) sau la altitudini mai mici

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
răcoroase din Italia - în partea nordică a țării sau la altitudini mai mari - predomină speciile Kloeckera (asporogene), pe când în cele calde din sud (Sicilia) sau la altitudini mai mici, predomină Hanseniospora (sporogene). Cu cât climatul este mai cald, cu atât levurile sporogene rezistă mai bine la condiții de temperatură și uscăciune; sau poate e vorba de specii care pierd facultatea de sporulare în climate mai reci. În ceea ce privește succesiunea de levuri în cursul fermentației spontane, aceasta este deschisă de cele asporogene, care

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
predomină Hanseniospora (sporogene). Cu cât climatul este mai cald, cu atât levurile sporogene rezistă mai bine la condiții de temperatură și uscăciune; sau poate e vorba de specii care pierd facultatea de sporulare în climate mai reci. În ceea ce privește succesiunea de levuri în cursul fermentației spontane, aceasta este deschisă de cele asporogene, care asigură începutul și prima fază a fermentației; dintre acestea predomină Kloeckera apiculata și Torulopsis bacillaris. Fermentația spontană este declanșată de levuri asporogene pentru că acestea se găsesc pe suprafața boabelor

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
sporulare în climate mai reci. În ceea ce privește succesiunea de levuri în cursul fermentației spontane, aceasta este deschisă de cele asporogene, care asigură începutul și prima fază a fermentației; dintre acestea predomină Kloeckera apiculata și Torulopsis bacillaris. Fermentația spontană este declanșată de levuri asporogene pentru că acestea se găsesc pe suprafața boabelor în număr mai mare comparativ cu alte specii. Cum Kloeckera apiculata nu poate suporta decât 4 - 5 vol. % alcool, rămâne în continuare Torulopsis bacillaris, care își desfășoară activitatea până ce mediul ajunge la

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
suprafața boabelor în număr mai mare comparativ cu alte specii. Cum Kloeckera apiculata nu poate suporta decât 4 - 5 vol. % alcool, rămâne în continuare Torulopsis bacillaris, care își desfășoară activitatea până ce mediul ajunge la 7 - 10 vol. % alcool. Destul de curând levurile sporogene și în mod deosebit S. cerevisiae var. ellipsoideus pun stăpânire pe mediu astfel că, la sfârșitul fermentației nu mai e prezentă nici o specie asporogenă. 3.2. Culturi de levuri folosite în vinificație Ideea de a folosi ca maia o

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
până ce mediul ajunge la 7 - 10 vol. % alcool. Destul de curând levurile sporogene și în mod deosebit S. cerevisiae var. ellipsoideus pun stăpânire pe mediu astfel că, la sfârșitul fermentației nu mai e prezentă nici o specie asporogenă. 3.2. Culturi de levuri folosite în vinificație Ideea de a folosi ca maia o anumită specie de levuri datează de la sfârșitul secolului trecut și aparține lui Christian Hansen. Fermentația pură, printr-un organism unic, ce se dovedea așa de fecundă în fabricarea berii este

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
mod deosebit S. cerevisiae var. ellipsoideus pun stăpânire pe mediu astfel că, la sfârșitul fermentației nu mai e prezentă nici o specie asporogenă. 3.2. Culturi de levuri folosite în vinificație Ideea de a folosi ca maia o anumită specie de levuri datează de la sfârșitul secolului trecut și aparține lui Christian Hansen. Fermentația pură, printr-un organism unic, ce se dovedea așa de fecundă în fabricarea berii este aplicată și la vin. I. Wortmann și apoi Muller Turgau, arată că prin fermentarea

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
și la vin. I. Wortmann și apoi Muller Turgau, arată că prin fermentarea mustului de struguri cu S. cerevisiae var. ellipsoideus se obțin vinuri cu mai puțină aciditate volatilă și cu mai mult alcool, decât cele realizate prin fermentarea cu levuri apiculate. Se constată într-adevăr că aplicarea metodei culturilor pure, pornind de la o singură celulă de levură, duce la rezultate bune și în procesul de fermentare, pentru obținerea vinurilor de consum curent. Treptat însă, se ajunge la exagerare, pretindându-se că

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
S. cerevisiae var. ellipsoideus se obțin vinuri cu mai puțină aciditate volatilă și cu mai mult alcool, decât cele realizate prin fermentarea cu levuri apiculate. Se constată într-adevăr că aplicarea metodei culturilor pure, pornind de la o singură celulă de levură, duce la rezultate bune și în procesul de fermentare, pentru obținerea vinurilor de consum curent. Treptat însă, se ajunge la exagerare, pretindându-se că s-ar putea conferi unor vinuri obișnuite, comune, buchetul unui vin de calitate aleasă, grație folosirii la

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
în procesul de fermentare, pentru obținerea vinurilor de consum curent. Treptat însă, se ajunge la exagerare, pretindându-se că s-ar putea conferi unor vinuri obișnuite, comune, buchetul unui vin de calitate aleasă, grație folosirii la vinificație a unor culturi de levuri selecționate din locul de proveniență a acestuia. Insuccesele înregistrate sunt explicate prin faptul că nu toate sușele convin oricărui must și că ar exista o relație soi de vie - levură. Problema folosirii levurilor este una din cele mai grele ale

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]