1,939 matches
-
Apar și imagini consacrate ale armoniei, câte o porumbiță sfioasă sau doi salcâmi foșnind în fața ferestrelor: simboluri setate, ca să zic așa, ce nu mai solicită acest tip de prelucrare lirică. În orice condiții, însă, cuvintele sunt cele care salvează - un lexic și o sintaxă ce recuperează din realul cel mai abject o dimensiune sonoră, luminoasă și vibratilă pe care poeta reușește s-o exprime. Ultima patrie, care dă titlul plachetei, nu este în nici un caz țara în care trăim, ci ținutul
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
adjectiv și substantiv ("Pe Sabin Bălașa toate lucrurile astea îl lăsau reci"), între pronume și, foarte frecvent, prin dezacordul lui al, a, ai, ale. Anacolutul e de efect, dar numai în proză: "Vine Alinuța care nu e ziua ei astăzi". Lexicul se resimte de contaminarea cu engleza ("face sens", "într-o locație medicală în Italia") și de aceeași neglijență care duce la pleonasme ("poate fi o potențială victimă"), iar din punct de vedere și din punctul de vedere sunt folosite, firește
Limba română la radio și TV by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8814_a_10139]
-
sens. Pot însă exista și cuvinte preluate de argou direct din turcă, în perioade de bilingvism, de intense legături și schimburi balcanice. Doar în cazul din urmă se poate vorbi, în modul cel mai corect, de o influență turcească asupra lexicului argotic. Diferențierea celor două situații se poate face prin datarea fiecărui termen în parte (un argotism recent nu este, în mod normal, un împrumut direct din turcă), dar, din păcate, vechimea în limbă a termenilor argotici e, în absența atestărilor
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
dar evoluția semantică și traseul intrării sale în română sînt cu totul obscure. Cuvîntul românesc provine desigur dintr-un termen grecesc, aproape identic ca formă (în transliterație paraggelia sau parangelia, pronunțat paranghelia), cuprins în dicționarele de greacă veche și ale lexicului din Noul Testament cu sensul "ordin", "anunț", "însărcinare" etc.; în greaca modernă (în limbajul standard și chiar în cel administrativ), sensurile de bază sînt în esență aceleași: "mandat, instrucțiune, ordin, comandă etc.". Semnificația de origine nu pare să se lege deloc
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
unanimitatea viziunii catastrofice - "Teroarea ghioceilor" (editorialul lui Grigore Cartianu, din EZ 7.01.2008), iar știrile despre copiii ieșiți cu sania pe derdeluș n-au fost, pînă la urmă, cu totul absente... Dramatismul extrem al stilului se manifestă vizibil în lexic și în construcția figurilor. Termenii preferați, mai ales în titlurile jurnalistice, sînt teroare, prăpăd, coșmar, infern, calvar (de altfel, în articolul citat, Gr. Cartianu le enumeră pe cele mai multe: "ŤRomânia, sub teroarea zăpeziiť... ŤSe anunță un ger năprasnicť... ŤBucureștenii trăiesc un
"Coșmarul zăpezii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8915_a_10240]
-
repetare - e metafora jurnalistică infern (în cazul iernii, desigur - infernul alb), preferată, se pare, de presa locală: "Bulgaria în infernul alb" (Ziarul de Iași, 5.01.2008); "Infernul alb" (Evenimentul, 17.12.2007), "Zăpada - infernul Craiovei" (stirilocale.ro) etc. Din lexicul de bază al fenomenului, unii termeni sînt de neînlocuit: viscol, a ninge, ninsoare, fulg. Interesantă e mai ales alegerea din seriile de sinonime existente. Cuvintele troiene și nămeți par aproape la fel de des folosite, adesea alternînd, pentru variație: titlul "Bucureștiul sub
"Coșmarul zăpezii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8915_a_10240]
-
loc de expresivitate. Din păcate, elanul lor de arheologi în lutul conceptelor a preschimbat filozofia în tot ce poate fi mai nesuferit. Cu verva pe care o are, Vianu Mureșan poate să fie o soluție la paralizia de azi a lexicului academic: el poate aduce o tresărire de viață în cimitirul dărăpănat al perorației filozofice. Iată de ce, străbătînd Heterologie. Introducere în etica lui Lévinas - o mostră de ireproșabilă și indigestă scorțoșenie universitară - m-am simțit coleg de suferință cu autorul ei
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
carater ridicol. Singurele sfaturi utile sînt cele date de medici la întrebări punctuale ale cititoarelor, dar acestea sînt extrem de puține. Problema articolelor este că miezul lor de sens provenit de la experți este diluat de autori care sînt niște gazetari cu lexic și gramatică precare. Exprimarea e confuză, ambiguă, asezonată cu diminutive și fraze de umplutură. Ceea ce e jalnic și concomitent hazliu este că bietele cititoare care se adresează revistelor împrumută aceste șolticării stilistice. Ele nu doar strică limba, ci pervertesc sensul
De la super-bebe la sub-părinți by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9979_a_11304]
-
erupt și a scos la iveală și în Italia, ca de altfel și la noi, cele două lumi care coabitează, dar nu pot conviva, nu pot sta la aceeași masă, pentru că se folosesc de cu totul alte limbi în cadrul aceluiași lexic, vocabular, de alte moduri de percepere a realității imediate și a realității de fond, cea perenă, din care ies, cu toate ostilitățile politice și de masă, valori ce exprimă adevăratele identități na-ționale, cum ar fi, în acest caz, Eminescu și
Dublu "atac" italian by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8998_a_10323]
-
nediferențierii. Operație care, însă, cum bine observă delicata intuiție a poetului, nu se petrece într-o clipită, nu are loc fără anume etape intermediare, avertismente, momente de stagnare temporară. Or, schimonosirea e tocmai unul dintre acestea; pe ea o exprimă lexicul urât, crud, mâlos, naturalist - în maniera lui Caraion." (p. 133). În fine, în Omul cu ochii plesniți (poemul reprezentativ pentru noua sinteză) este vizitat un atelier subuman și diavolesc, călătorul privind către punctul nodal și originar din care descind și
Poezia sintezelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9099_a_10424]
-
tragic sînt Florile Bosforului, culegerea incontestabil cea mai rezistentă a lui Bolintineanu, deși lui Călinescu, unul dintre cei care au reimpus atenției pe poet, după o lungă traversare a deșertului, i s-a părut că ele sînt nesatisfăcătoare, atît prin lexic cît și prin senzații"; "în definitiv, erotica lui Bolintineanu, asupra căreia Călinescu a aruncat un discredit ce se dovedește durabil, are meritul de a fi reînnoit anacreontica din generația clasicilor într-un fel care nu i-a reușit lui Alexandrescu
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9100_a_10425]
-
din nou în corzile lui }ețe. Nici o speranță pentru Briliant! Eroul de la Kosice îl contrazice pe Il Luce! (exemple evident imaginare n. a.). Ce înțeleg? Nimic. Mai exact, aproape nimic, ca într-o limbă în care știu gramatica și nu posed lexicul. Mă pricep la fotbal ca oricare. Dar, pentru că nu îmi dedic energia nervoasă urmăririi blaturilor și mișmașurilor din fotbal, nu pot urmări limbajul cronicăresc din gazete, ba uneori nici comentariile de la televizor. Am altceva de făcut decît să scot fișe
Fălcosu contra Săpăligă și cronicarii contra vântului by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9111_a_10436]
-
altceva de făcut decît să scot fișe cu poreclele celor 18 antrenori din prima ligă, pentru a nu mai vorbi de jucători și de alde "Corleone", "Nașul" etc. Mi se pare o strălucită imbecilitate, să cauți să anulezi, printr-un lexic criptic, tocmai enorma accesibilitate a fenomenului. Asta în cazul unui fenomen popular, frizînd o epidemie mondială! În loc să meargă în sensul teribilei și, pentru presă, cîștigătoarei isterii de masă, ei, "cronicarii" sportivi, se pun contra curentului: fac singurul lucru pe care
Fălcosu contra Săpăligă și cronicarii contra vântului by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9111_a_10436]
-
versanți diferiți, ei împărtășesc un cod al criticii artiste, îndrăgostite de propria expresie), cât cea dintre Adrian Marino și Nicolae Manolescu: două galaxii îndepărtate una de alta, cu orientări complet divergente, cu alte reguli de validare și chiar cu alt lexic critic. Să-i examinăm îndeaproape, supunând în același timp analiza lui Mircea Martin unui nou examen și unei noi înțelegeri critice. Adrian Marino este, încă din tinerețe, obsedat de construcția intelectuală masivă și sistematică. La articolele publicistice are alergie, contribuțiile
Despre obiectivitate (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9118_a_10443]
-
operei? E o judecată la fel de onestă. Plagiatul din Incognito e cea mai puternică dovadă. Eugen Barbu scrie amestecându-și pana în literatura altor autori. În Incognito l-a "valorificat" pe Paustovski, în Princepele a "valorificat" cu abilitate filologică stilul și lexicul scrierilor noastre vechi, ca și, ulterior, în Săptămâna nebunilor. Merg mai departe cu suspiciunea. Dar dacă, așa cum s-a insinuat de către unii, nici Groapa nu e un roman scris în totalitate de Eugen Barbu? Ce mai rămâne din scriitorul (mare
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
A murit la Oravița ,în 1890.Direcția principală de manifestare științifică a acestuia a fost,, studiul limbii, istoria și cultura populară.A fost ales membru onorar al Academiei Române. Ca lingvist Simion Mangiuca a combătut exagerările lui Cihac și Miclosich privind lexicul limbii noastre și s-a pronunțat prompt în alte probleme esențiale ale lingvisticii generale și românești( Babeu, D.,1978). Cornel Diaconovici( 1859- 1923)a inițiat și organizat importante acte de cultură. Este inițiatorul și coordonatorul celei dintâi enciclopedii românești (18981904
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
sălbatică, a cărei luxurianță lexicală avea să fie defrișată treptat pe măsură ce limba își sporea încărcătura abstractă. Cu alte cuvinte, cultivarea unei limbi este însoțită fatalmente de secătuirea fondului ei vital. Mai devreme sau mai tîrziu se ajunge la stadiul unui lexic aspetic și tehnicizat, pe care vorbitorii îl folosesc ca pe oricare alt instrument de lucru. Nu mai vorbim cuvinte, ci doar le folosim. Nu mai trăim cuvintele, ci doar le întrebuințăm. De aceea, efortul pentru care îi lăudăm azi pe
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
furlua, a furgăsi) și în cel cult; din termeni internaționali s-au format neologisme ușor traductibile, la fel de internaționale, precum glocalizare (din globalizare și localizare), multiversitate (din multi- și universitate), democratură (democrație + dictatură) etc. Unii dintre acești termeni intră definitiv în lexic (pentru engleză, sunt citați adesea smog (din smoke și fog) sau mai recentul brunch (din breakfast și lunch). Alții sînt creații efemere, ludice, așa cum au apărut foarte multe în presa românească de după '90 (polițieni, milițiști) și cum se pot găsi
"Fabulospirit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9522_a_10847]
-
filozofia și despre comerțul de idei dintre ecclesia și universitas, teme pe care Mihail Neamțu pune accentul în această carte. În schimb aici, în această lume, teologul e un stingher privit cu suspiciune sau cu complezență. Oricît și-ar schimba lexicul și oricît s-ar strădui să-și modeleze limbajul după calapodul vremurilor, gramatica subiacentă tutoror acestor jargoane e una singură. E vorba de gramatica tradiției descinse din cuvîntul lui Dumnezeu, după cum chiar autorul scrie "Nimeni nu își poate face adevărata
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
Rodica Zafiu Verbul a (se) tira și substantivul tira sînt destul de vechi în lexicul argotic românesc. Se pare că au aparținut inițial limbajului "tehnic", al hoților de buzunare; apoi, cum se întamplă adesea, verbul a intrat în circulația mai largă, argotic-familiară. În cele mai recente înregistrări on-line ale argoului românesc, verbul e prezent (deși
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
minți! Ei, las' c-o să ți-o plătesc eu ție, măgăriță bătrână! Hoașcă perversă și coclită-n mizerii ce ești! Îmi dau, cât de cât, seama că sunt pe cale să fac cine știe ce prostie. O înjur în gândăcește cu pasiune, deși lexicul lor nu-i nici pe departe atât de bogat și îndesit-buruienos precum cel neaoș, românesc. Cu toate acestea, nu simt că m-aș răcori cine știe ce. Deci până una-alta, nicio veste în privința lui Dan", conchide Săvuleasca, revenind la subiectul de la
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
cartea pe care o analizează și pe care, bineînțeles, recenzenții dinainte au comentat-o superficial. Din păcate pentru Cornel Regman, aplicația și subtilitatea criticii sale, ascuțimea ei, se împiedică într-un limbaj ciudat, trudnic, cu o sintaxă dificultoasă și un lexic aproape neverosimil. E o mare discrepanță între mobilitatea gândirii autorului, laolaltă cu predispoziția lui pentru calambur, și fraza în sine, greoaie, anulându-și efectele pe măsură ce le obține. În prima pagină a comentariului intitulat... Observații stilistice pe marginea prozei lui Fănuș
Un critic caustic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9181_a_10506]
-
doi ar fi producerea de manuscrise. Fiecare dintre aceste personaje a cerut să vorbească cu șeful unui anume sector sau cu expertul unei secții, dar sfârșesc toți prin a fi primiți de doctor Cavedagna. Șuvoaie de discuții, în care abundă lexicul disciplinelor și școlilor de gândire celor mai specializate și exclusive, se revarsă asupra acestui bătrân redactor, pe care la prima vedere l-ai definit „omuleț uscat și cocoșat“, nu pentru că e un omuleț, mai uscat, mai cocoșat decât atâția alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
din modalitățile de expresie utilizate în comunicare. Frazele trebuie să fie limpezi, clare, inteligibile și să denote o asimilare corectă a materialului studiat. Altă cerință la fel de importantă este proprietatea expresiei, adecvarea ei la specificul compunerii, atât în ceea ce privește stilul, cât și lexicul folosit. Funcția stilistică a unei astfel de compoziții trebuie să fie impecabilă. Subiectele de limbă necesită în egală măsură capacitatea de sintetizare, de asociere și de interpretare a informațiilor cu caracter teoretic din manuale. O atenție majoră trebuie acordată scrisului
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
occidentale, J.L. Bodinier, J. Breteau, 80 p., 40.000 lei • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin, 128 p., 45.000 lei • Istoria mijloacelor de comunicare, Gabriel Thoveron, 120 p., 68.000 lei • Istoria politicilor sociale, Francis Demier, 112 p., 40.000 lei • Lexic de filosofie, Alain Graf, 116 p., 40.000 lei • Mari filosofi contemporani, Alain Graf, 104 p., 47.000 lei • Marile curente ale filosofiei antice, Alain Graf, 72 p., 40.000 lei • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf, 80 p.
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]