281 matches
-
secvență este o digresiune lingvistico-mitologică pornind de la titlul cărții. Reîntoarcerea înseamnă în greaca veche „nostos", ne instruiește doct autorul. „Algos" înseamnă suferință. Ecuația este simplă, deduce Kundera, nostalgia fiind suferința generată de dorința neîmplinită a reîntoarcerii. După ce enumeră cu osîrdie lexicografică termenii prin care diverse limbi europene o numesc, autorul ajunge la concluzia că nostalgia ar putea fi suferința provocată de necunoașterea a ceea ce se întîmplă în patria abandonată. În viziunea lui, Odissea ar fi epopeea fondatoare a nostalgiei. La capătul
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
în zilele de dinainte și de după, cuvîntul însuși era prohibit. Nu fusese totuși scos din limba română, dar era ținut în carantină. în Micul dicționar enciclopedic (ediția I-a 1972, ediția a doua 1977), una dintre cele mai importante lucrări lexicografice ale acelei vremi, deschisă cu inevitabilul portret standard al lui Nicolae Ceaușescu și cu un la fel de inevitabil citat mobilizator ("să lăsăm generațiilor viitoare, urmașilor urmașilor noștri, o viață liberă, înfloritoare, în viitor minunat, comunist"), "crăciun" era de altfel trecut la
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
printr-un joc superior al imaginației, creează o întreagă lume ficțională, cu normele ei prestabilite, cu relieful său inconfundabil. Prozatorul procedează printr-o dedublare, decelând, alături de sensul impus de tradiție, un al doilea sens. Evident, iluzia unor reguli și norme lexicografice riguroase este menținută, se folosește un sistem de note bibliografice, ținuta erudită e completată de trimiteri livrești, realizându-se, însă, cu toate acestea, prin apelul la ficționalitate, o continuă polarizare între tradiție și experiment epic, între norme prestabilite și semnificații
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
Daniel Cristea-Enache Mi se pare nedrept modul în care a fost evaluat Drumul egal al fiecărei zile, romanul de debut al Gabrielei Adameșteanu, în principalele noastre lucrări lexicografice. În Dicționarul General al Literaturii Române, Dan C. Mihăilescu, după ce dedică două coloane Dimineții pierdute, "rezolvă" întâia carte într-un scurt fragment în care reproduce, pur și simplu, un rezumat făcut de autoarea însăși. În Dicționarul Scriitorilor Români, Gheorghe Perian
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
culcare - poate dura și pînă la 6 dimineața! Această interpretare destul de subiectivă, dar în fond răspîndită, a serii, era deja cuprinsă, într-o formulare destul de asemănătoare, în dicționare mai vechi (DLRM 1958). E posibil să fi fost inspirată de lucrări lexicografice străine (în Petit Robert, unul dintre sensurile cuvîntului soirée e limitat de "momentul cînd adormi"). Oricum, dicționarele aleg perspective diferite: fie o mai exactă și mai obiectivă determinare temporală (fr. soir e definit în Larousse - Lexis 1977 ca "timpul cuprins
Seara by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15953_a_17278]
-
natal, Seminarul de la Blaj, Universitățile Vienei, dar și în pașii mai mărunți ai sîrguinței zilnice. Psaltul de la "Barbareum", copistul și traducătorul unor lucrări didactice devine un om de mare cultură, un enciclopedist de efigie cantemiriană. Lingvist poliglot, își clădește șantiere lexicografice în stilul lui Hasdeu, tentînd un Lexicon pentru cărturari, un dicționar de neologisme lăsat, din păcate, sub schelele ambițioasei intenții. Este cu atît mai interesant faptul că }iganiada apare nu din limbajul elaborat al eruditului autentic, cît mai ales din
August - Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12514_a_13839]
-
copiilor abandonați din România", revistapresei.ro). Pluralul dresuri se specializase în limba veche și pentru un alt soi de reparare: cu sensul ,farduri". Modul în care e folosită expresia a face și a drege e greu de prins în definițiile lexicografice. De altfel, cele mai multe dicționare românești nici măcar nu înregistrează formula; în DEX sînt selectate și descrise doar două situații pentru face și drege: a) ,se străduiește să rezolve, să realizeze ceva"; b) ,se laudă, face caz că se străduiește să realizeze
A face și a drege... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10787_a_12112]
-
înainte de a părăsi țara"; altfel este adverbul prin care se sugerează un alt fel de a fi, de a simți, de a munci, prin el deschizându-se portița spre comparații și spre considerații de imagologie. În treacăt fie spus, lucrările lexicografice nu înregistrează încă nici sensurile noi ale adverbelor afară și dincolo frecvent întâlnite în contexte ca "muncește afară" sau "a câștigat mult dincolo". Nu numai trecerea frontierei fizice este dificilă, ci și depășirea frontierelor mentale cu mult mai numeroase: Fiecare
Sublinierile autorului by Gheorghe MOGA () [Corola-journal/Journalistic/7013_a_8338]
-
a animalului „în limbajul copiilor”, despre care se spune că este folosit și ca interjecție de chemare. Mai multe studii și dicționare ale limbilor turcice (Kurtuluș Öztopçu, Dictionary of the Turkic languages, 1996; Turkic languages, 2004 etc.), ca și paginile lexicografice din internet (wikipedia, wiktionary) indică marea răspândire a variantelor pisik, pișik, piși în interiorul acestei familii de limbi, în primul rând în azeră și turkmenă. Așadar, e foarte posibil ca pisic să fie în română un cuvânt de origine turcică, împrumutat
Despre pisică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5874_a_7199]
-
riscurile conciziei exagerate, mai ales cînd se asociază cu neglijarea conotațiilor specifice ale unor cuvinte și expresii. Dacă reacția unui cititor la echivalarea odaliscă - femeie de serviciu e de perplexitate sau amuzament, vina nu e a cititorului, ci a textului lexicografic: care conține un adevăr istoric, dar îl exprimă într-o formă stilistic falsă, asociind cuvinte și sintagme cu conotații total diferite. De fapt, în acest caz păcatul e mai vechi: chiar în dicționarul lui I.A.Candrea (partea I din
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
cu stereotipiile ei pozitive sau negative. Am discutat altă dată despre semnificațiile speciale dezvoltate de cuvinte precum balcanic sau dîmbovițean. Un alt termen din această categorie - care rămîne greu de înțeles de către cine e constrîns să se limiteze la materialul lexicografic în uz - e regățean. Cuvîntul apare în toate dicționarele românești importante, cu definiții care dau indicii prețioase asupra sensului său, dar lasă și foarte multe lucruri neexprimate. în DEX (1975, 1996), cuvintele regățean, regățeană și regățeancă sînt înregistrate ca substantive
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
Mari și implicit de dobîndirea/pierderea Basarabiei; apoi, de a aminti de regat și regalitate; în fine, de a recunoaște că existau diferențieri și conflicte regionale - pe care ideologia unității naționale perfecte și armonioase le nega. Trebuie spus că discursul lexicografic s-a descurcat în mod absolut onorabil printre atîtea zone minate de cenzura totalitară. în edițiile actuale ar trebui totuși adăugat ceea ce rămăsese nerostit (și este esențial pentru înțelegere): că termenul a fost și a rămas în uz, cu sens
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
celebrul Lexicon de la Buda, din 1825; în prezentările istoriei lexicografiei românești nu i se atribuie un rol foarte important, fiind considerată, alături de altele din aceeași perioadă, alcătuită din "simple liste de cuvinte", deci neinteresantă din punctul de vedere al tehnicii lexicografice. Totuși, dacă ceea ce urmărim nu e atît progresul științei lingvsitice, cît atestarea limbii vorbite și efortul de formare a unei limbi de cultură, textul devine foarte interesant. Ortografia moderat etimologică nu e un obstacol chiar atît de mare pentru cititorul
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
stabilește un adevărat clasament. Primul pe listă, „hatârul”, ar preceda „pretenția” și „moftul”. Sunt, toate, specii ale aceleiași încrengături de speranțe și deziderate. Întemeiate, acestea, pe merite reale sau doar iluzorii. Natural, Simona Vasilache trece, odată cu acest exercițiu de psihologie lexicografica, la celălalt membru al „clanului Caragiale”, Mateiu. Pajerele lui, neglijate de critici și privite, de obicei, ca simple forme de digitație heraldica, sunt analizate scânteietor. Demonstrația e fără cusur (și, în plus, e o premieră): „În răspăr cu vitejia căutată
Cozerii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4242_a_5567]
-
György Kurtág, toți născuți în aria geografică a României! Dat fiind că eu am fost obișnuită să-l asociez pe Eusebie Mandicevschi cu istoria muzicii românești, mi-am reîmprospătat cunoștințele referitoare la muzicologul și compozitorul născut la Cernăuți. Singura sursă lexicografică românească, cea semnată de Viorel Cosma 2, nu pomenește absolut nimic de o eventuală proveniență etnică ucraineană a lui Mandicevschi. Am găsit apoi referirea la "muzicologul român activ în Austria" din Grove 3 și cea la proveniența lui Mandicevschi dintr-
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
referiri la compania barometrică („unul din tâlhari, fost zece ani amploaiat la o companie barometrică, urmărindu-l de pe miros, l-a găsit”, Furnica, 2-103, 1906; „Compania barometrică locală”, Furnica 3-135, 1907). Misterul sensului ieșit din uz (total absent în instrumentele lexicografice actuale) e lămurit, din fericire, de dicționarul academic (Dicționarul limbii române, A-B, 1913): în afară de sensul general al termenului barometric („privitor la presiunea atmosferică”), acesta înregistrează sintagma companie barometrică, cu explicația „societate pentru curățirea latrinelor prin presiunea atmosferică”. Din denumirea
„Furnica“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5259_a_6584]
-
eșalon de cercetători, alături de cei dintâi. Componența întregului colectiv postdecembrist arată astfel: Corin Braga, Doru Burlacu, Ion Istrate, Ioan Milea, Doina Modola, Augustin Pop, Mircea Popa, Aurel Sasu, Valentin Tașcu, Ioana Tămâian, Călin Teutișan, Mariana Vartic și Magda Wächter. Normele lexicografice și revizia au fost asigurate de Ion Istrate. O muncă "anonimă", lipsită de glorie, care presupune zeci de ani de bibliotecă și arhive, este îngropată în acest monument dedicat romanului. Cele două dicționare, Dicționarul cronologic al romanului românesc de la origini
Istoria romanului tradus în România by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8701_a_10026]
-
vorbită, are numeroase variante: ștrudir, strudul, strudur, strul, strudl. Etimonul său este germ. Strudel care înseamnă „vârtej“și care, regional, are și în germană sensul de „prăjitură“. O altă prăjitură bine cunoscută se numește cremșnit, cuvânt înregistrat recent în lucrări lexicografice (Dicționarul de neologisme, ediția a III-a), cu mențiunea că vine din germ. Kremschnitte. În marele Dicționar german-român nu am găsit însă acest termen; probabil că este un cuvânt regional, format de la germ. Krem „cremă“ cu verbul schneiden „a tăia
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
gândește la misterul revoluțiunilor plantelor!" Hagienuș părea interesat și de filologia clasică, într-o secțiune a rafturilor se zăreau Magnum totius latinitatis Lexicon Facciolati, Thesaurus Linguae Graecae de Henri Etienne, Du Cange. Însă pe muchia dulapului inferior din fața doctelor opuri lexicografice era ținut deschis cu ajutorul unei medalii un mic volum vechi. Un semn de carte, pe deasupra, dovedea că pagina era în consultație. Aruncîndu-și ochii, Ioanide citi aceste rînduri: "Ad excitandam venerem. Nimm Wachtelfett, vermenge es mit ein wemg weisser pulverisirter Niesswurzel
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
său își dădu seama că nu mai era nimic de obiectat, academicianul schimbă tonul și, coborându-și confidențial vocea, îi ceru, ca pe un mic serviciu, să-i trimită din Israel cele mai noi ediții dintr-un șir de lucrări lexicografice, între care câte u Webster și un Larousse, de care avea mare nevoie în cercetările sale filologice, și, dacă era cu putință, o mașină de scris cu caractere ebraice. Medicul înălță mirat din sprâncene, promițându-i să facă tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
definește sistemul descriptiv. Tot despre acest "sistem descriptiv", într-o notă a lui R. Barthes din Plăcerea textului, se avansează ideea: Modelul (îndepărtat) al descrierii nu este discursul oratoric (unde nu "se zugrăvește" absolut nimic), ci un fel de artefact lexicografic*. Mergînd în același sens, M. Riffaterre (1979, p. 51) reformulează în acești termeni: "Sistemul descriptiv, în forma lui cea mai simplă, se aseamănă cu o definiție din dicționar". Mai mult: Prin sistem descriptiv înțeleg o rețea verbală de formă fixă
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
la Walter Scott). De fapt, la o privire mai atentă, organizarea însăși a cunoștințelor enciclopedice este subliniată de această idee de "sistem descriptiv", organizat în jurul cuvîntului-nucleu: modul prin care conceptele sînt definite și organizate în memoria de lungă durată. Analogia lexicografică este cea mai bună cale de a accede la coeziunea sistemului descriptiv. Este de ajuns un exemplu ales din Pluri-dictionnaire Larousse ce apare atît în forma unui dicționar de limbă, cît și enciclopedic: (18) ENCICL.: automobil. Automobilul este format dintr-
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
două sau trei volume, dicționarul își împarte materia în șase capitole (Academicieni, Biserica română din Bihor, Bihoreni, membri ai unor academii de profil, Literatură - filologie - lingvistică, Publicistica, Cultura populară), înlocuind astfel tiparul alfabetic de organizare a materiei într-o lucrare lexicografică cu cel pe domenii. Modalitatea de tratare a personalităților incluse în sumar suferă totuși de lipsă de măsură, de spirit partizan și de inegalități de abordare. Așa se explică de ce articolul consacrat sieși se dezvoltă pe un număr de coloane
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
lucrarea colectivă Slovník spisovatel˚u rumunsko (1984) semnează aproximativ o sută de articole privind literatura interbelică și critica literară din România. La aproape două decenii, în 2001, realizează împreună cu Ji˘rí Nasinec, Vitalie Ciobanu și Vasile Gârneț o nouă lucrare lexicografică dedicată literaturii române. Dacă în primul lexicon cenzura comunistă a împiedicat includerea unor scriitori ca Sorin Alexandrescu, Ion Caraion, Paul Goma, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Petru Popescu, Dumitru Țepeneag, Mihai Ursachi, celălalt este mai cuprinzător, aici figurând deopotrivă - datorită contribuției
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290415_a_291744]
-
al Academiei Române, sunt Stănuța Crețu, Gabriela Drăgoi, Florin Faifer, Ion Lăzărescu, Dan Mănucă, Algeria Simota, Rodica Șuiu, Alexandru Teodorescu, Constantin Teodorovici, Maria Teodorovici, Leon Volovici, Remus Zăstroiu, Lucia Berdan, Constanța Buzatu, Lucia Cireș, Ion H. Ciubotaru și Corneliu Morariu (norme lexicografice). Ca urmare a experienței dobândite, membrii departamentului de istorie literară au început să lucreze la Dicționarul literaturii române din secolul al XX-lea (1900-1950), colaborând din 1995 la proiectul prioritar al Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române, Dicționarul general
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]