282 matches
-
de vedere lexical cu această întrebuințare. Astfel, în enunțul În această propoziție glonț are valoare de adverb, întrebuințarea autonimă a lui glonț nu permite descrierea lui semantică, în vreme ce un cuvînt precum propoziție, deși are valoare metalingvistică, admite această posibilitate. Limbajul lexicografic reprezintă și el o metalimbă, dar, de data aceasta, orice cuvînt al limbii poate primi statut metalingvistic atunci cînd, intrînd în structura definiției, este antrenat în explicarea altui cuvînt. Limba naturală are propria metalimbă, alcătuită din elementele ce au ca
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
urmare, faptul că el pornește de la practică și este orientat spre practică, încît referentul și destinația lui nu sînt plasate în extralingvistic, ci în centrul reprezentării lumii în limbă, astfel că problematica praxemului îndreptățește în teorie realismul funciar al analizelor lexicografice și instaurează analiza în cadrul unei lingvistici antropologice. Praxemul nu este ca o etichetă lingvistică atașată obiectelor lumii și sensurile pe care le poartă nu mai sînt concepute ca un conținut sau ca un semnificat stabil, imanent semnului și sistemului lingvistic
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la o înțelegere reînnoită a lexicului, lista denominațiilor lexicale apărînd aici ca artefactul unei însumări metalingvistice a actelor de nominație suficient de recurente în discurs pentru a fi considerate ca fiind stabilizate în limbă. Și cîmpurile semantice cuprinse de articolele lexicografice apar ca potențialități suficiente care rezultă din procesele respective, experiențiale și discursive, anterioare, care își au originea în necesitatea în care se află omul, pentru a concepe și a comunica, de a clasifica și a numi. Acestea sînt informațiile obținute
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aceeași categorie. Această problemă nu a fost pusă însă în cercetarea lingvistică, ci în cea a psihologilor interesați de reprezentările și de categorizările limbii, realizînd astfel o semantică a prototipurilor. Astfel, în vreme ce lingviștii se concentrează asupra unei abordări structuraliste și lexicografice a lexicului, care conduce la analiza sensului în seme, psihologii dezvoltă o concepție globală fondată pe anchete și pe teste asupra vorbitorilor sau pe experimente centrate pe percepția referentului. Analiza definițiilor obținute prin anchete a pus în evidență existența, în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
23 Jean-Michel Adam, Lingvistică textuală. Introducere în analiza textuală a discursurilor, traducere de Corina Iftimia, Institutul European, Iași, 2008 (ediția originară, în franceză, a apărut în 2005). 24 Ibidem, pp. 46-47. 25 Au fost sintetizate aici informații din următoarele lucrări lexicografice: DÉTRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN 2008. 26 BUSSMANN 2008, s.v. Diskursanalyse, Textanalyse. 27 VARO - LINARES 2004, s.v. Análisis del discurso, Análisis del texto. 28 CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002, Avant-propos. 29 DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001, s.v.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
să analizăm Dicționarul lui Vasile Stati, căci nici n-ar putea fi analizat ca dicționar bilingv, ci doar ca un fel de dicționar explicativ <footnote Colegiul redacțional chiar consideră dicționarul „încercarea modestă de a acoperi măcar o parte din golul lexicografic, care ia la noi proporții“; lucrarea era reclamată de „vocabularul actual uzual din Republica Moldova, care s-a îmbogățit cu numeroase cuvinte și expresii“ (p. 3). footnote> (vezi, de pildă, AGRIȘ, AGRIȘĂ, fără corespondente în limba română, AGONOSEALĂ, cunoscut în tot
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Precu, stăpînul crîșmei aflate „între Șomuz și între satul Broșteni“, undeva în apropierea Fălticenilor, „un român înalt, adus puțin din spetele late“, pentru a cărui nevastă, mătușa Anghelina, „nu-i găseai păreche în toată țara Moldovei“. Scorneli scriitoricești! Invocarea „pluralismului lexicografic caracteristic marilor culturi moderne“ pare a-l îndreptăți pe V. Stati să-și exprime liber ideile pe tema aici în discuție. Și ar putea fi așa dacă prin ceea ce face nu ar macula numele unor oameni onești, desfigurîndu-le și stîlcindu-le
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
mai vechi întrebări a subsemnatului, pusă încă în volumul I din "Cronica Basarabiei": eu, născut și școlit la Iași, profesor de română, ce limbă vorbesc? Stati: "Și moldovenii dintre Carpați și Prut vorbesc moldovenește. Limba lor uzuală are aceleași caracter lexicografic și fonetic ca la noi." Fără să știu, vorbesc limba... altora! Aferim! D egeaba stăm cu Dicționarul Academiei pe masă: fiecare vorbește cum poftește! Ce ați zice despre următoarea scenă: unei persoane i se face rău, se clatină, se sprijină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Tribuna școlii”, an 13 (34), nr. 27 (1359), 23 martie 1985, p. 5. [147] SESIUNEA-“Teorie și practică în studiul limbii și literaturii române” (III). în: AA, 33, 1985, anul 117 (1983), p. 154. [148] SÎRBU, RICHARD, Formule de reprezentare lexicografică a conținutului cuvântului, LLD, 1985, 44-;.69. [149] STOICA, CORNELIA, Compuneri și exerciții de cultivare a limbii, în Buletin de informare științifică pe anul 1985, editat de Societatea de științe filologice din RSR, Filiala București, 1985, p. 85-88. [150] STOICHIȚOIU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
important îl au coordonările oculo-manuale. Concluzii Având în vedere că la debilul mintal se manifestă frecvent deficiențe senzoriale (văz, auz, motricitate și psihomotricitate) cât și ale contextului, simptomele specifice tulburărilor dislexo disgrafice se asociază cu acestea, ceea ce accentuează dificultățile comportamentului lexicografic. Gravitatea tulburărilor dislexo-grafice se află într-o relație de feed-back cu gravitatea deficienței de intelect. Ca o specialitate față de dislexo-grafia la normal, la debilul mintal predomină rigiditatea și lipsa de estetică a grafiei ca efect al automatizării scrisului. Deficienții de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
citire lentă, fragmentată, alteori precipitantă, cu ezitări și pauze mari, ineficiente în sesizarea sensului. De foarte multe ori se citește „pe ghicite” cu substituiri nelogice, cu repetări și reveniri, cu pierderea rândului etc. care amplifică dificultățile înțelegerii lecturii. Tulburările structurilor lexicografice. Generalități Specialiști logopezi au constatat un coeficient statistic crescut al acestor tulburări față de celelalte ale limbajului la aceleași colective de elevi. Acest fapt conduce la cunoașterea cauzelor predominante, la evidențierea complexității și gravității acestor tulburări, cât și la necesitatea intervenției
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
este abordată pe o perioadă mai îndelungată și face parte dintr o comunicare mai amplă. Experimentul are un caracter constatativ și terapeutic. În cadrul fenomenului instructiv-educativ abordat, materializarea calitativă și cantitativă a fost concretizată prin tabele numerice, coeficienți statistici asupra fenomenelor lexicografice, probe de scriere și lexie (benzi), histograme etc. Literatura de specialitate ne ajută să precizăm câteva generalități asupra acestei logopatii. Majoritatea ajutorilor descriu oarecum complet fenomenele respective, incluzând adesea etiologia pe prim plan, fără a neglija criteriul simptomatologic, psiho-pedagogic etc.
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cauzate de leziuni cerebrale localizate în capătul central al analizatorului vizual cât și în zona interferenței occipito-parietală, înnăscute sau dobândite, necesită tratament îndelung, combinat cu proceduri terapeutice similare alaliei, în general irecuperabile sau parțial recuperate. Acestea fiind aspectele caracteristice tulburărilor lexicografice, urmează să ne preocupăm în continuare de etiopatologia și simptomatologia dislexiei și a disgrafiei. Modalități de apărare împotriva stresului pensionării Problematica omului în etapa actuală a societății este mult mai complexă decât în trecut. Omul, această creație unică, poate atinge
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
printre legionari, edita la Imprimeria Națională din București, Amintiri de IonCreangă, recurgând tot numai la litera î. Tot printre intelectualii anticomuniști, chiar legionari, fusese situat A. Scriban. În cunoscutul său Dicționar al limbii românești, una dintre cele mai bune opere lexicografice, excepta de la redarea prin î a sunetului î doar cuvântul român și familia lui. În 1943, E. Lovinescu tipărește la Casa Școalelor monografia Titu Maiorescu și contemporanii săi, folosind litera î în aceleași condiții. Din altă perspectivă, Societatea profesorilor de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
interdisciplinara................................................................................. CAP. IV MONITORIZAREA EVOLUȚIEI CONDUITELOR DE COMUNICARE LA COPILUL CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE................................................. IV.1. Grila de evaluare-observare a limbajului oral și scris....................................... IV.2. Probe de evaluare pentru citire-scriere comunicare.......................................... IV.3. Fișa de evaluare continuă a achizițiilor lexicografice...................................... CAP. V ANEXE........................................................................................... V.1. Aspecte practice privind microproiectarea didactica la citire-scriere-comunicare....... V.2. Material lingvistic selectat pentru exersarea abilităților de comunicare poezii, proverbe, ghicitori, cântece, frământări de limbă.................................................... BIBLIOGRAFIE.............................................................................................. 3 5 5 6 10 14 17 17 23 28
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
condiții generale ale dezvoltării fizice, perceptiv-motorii, ale dezvoltării limbajului, ale orientării și structurării spațiale, si, nu în ultimul rând, ale nivelului intelectual. Deficiențele în percepțiile vizuale, auditive sau tulburările limbajului oral pot determina „pregătirea” incompletă a copilului pentru învățarea actului lexicografic. Reușită în activitatea de citire presupune diferențierea vizuală a grafemelor, discriminarea auditiva a fonemelor corespunzătoare grafemelor, stabilirea unei legături asociative conștiente între fiecare fonem și grafem, sinteză lexicala la nivel de silaba și cuvânt, citirea în gând etc. Pe de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ortografie și de punctuație sunt însușite tardiv și, chiar în clase mai mari, copiii cu deficiență mintală le conștientizează greu. Ritmul lent în care se realizează citirea, scrierea cu erori după dictare și autodictare este o alt\ particularitate a comportamentului lexicografic al școlarilor din ciclul primar. De asemenea, scrisul acestor copii reflectă deformări ale literelor, confuzii de litere, lipsa majusculei, agramatisme, vocabular deficitar, dificultăți de încadrare în spațiul paginii etc. Din categoria tulburărilor grave de limbaj (care apar frecvent pe fondul
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
clasele II-IV, frecvență cea mai mare este dată de tulburările limbajului scris. Dislexiiledisgrafiile întâlnite se prezintă sub diferite forme și intensități, de la simple greutăți în citire și scriere până la incapacitatea cunoașterii literelor și scrierii lor. Cauzele frecventei mari a tulburărilor lexicografice în rândul copiilor integrați în clasele obișnuite ale școlii de masă se regăsesc în tulburările de motricitate, în dezorganizări ale funcției vizual-motorii, în tulburări de lateralitate sau stângăcie contrariata, în tulburări de organizare și percepție spațio-temporală sau în tulburări de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
în procesul de integrare și adaptare școlară. 17 CAPITOLUL ÎI FORMAREA ȘI EXERSAREA DEPRINDERILOR LEXICO-GRAFICE ÎI.1. DEMERS DIDACTICO-TERAPEUTIC SPECIFIC PERIOADEI PREABECEDARE În contextul învățământului public (de masă), perioada preabecedară (pregătitoare) reprezintă începutul activității de însușire de către copil a actului lexicografic. În această perioadă se urmărește dezvoltarea, prin activități specifice, a comunicării orale și activizarea vocabularului precum și exersarea, formarea comportamentelor grafice de bază. Finalitățile perioadei preabecedare constau în însușirea de către elevi a unor informații referitoare la propoziție, cuvânt, silaba, sunet. Acestea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
precum și exersarea, formarea comportamentelor grafice de bază. Finalitățile perioadei preabecedare constau în însușirea de către elevi a unor informații referitoare la propoziție, cuvânt, silaba, sunet. Acestea sunt elementele definitorii la care se raportează cadrele didactice și care pregătesc etapă însușirii deprinderilor lexicografice. În cadrul activităților de comunicare se depistează defectele de vorbire, se observă modul în care copiii articulează și accentuează cuvintele, se urmărește reglarea echilibrului inspir-expir, capacitatea de exprimare non-verbală. EDUCAREA COMUNICĂRII ORALE: Educarea comunicării orale începe prin a ajuta elevii să
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
este foarte importantă, mai ales pentru acei copii care nu au frecventat grădiniță. De respectarea acestei rigurozități metodice depinde evoluția copilului în perioada abecedară. Cadrul didactic își va proiecta activități de învățare, activități dactico-terapeutice și de recuperare, în funcție de evoluția comportamentelor lexicografice pe care le probează în timp copilul. Pentru copilul cu dificultăți de învățare este foarte important să se acorde aten]ie sarcinilor de învățare diferențiate și individualizate, pentru că fiecare copil are un traseu de dezvoltare diferit. ÎI.2. DEMERS DIDACTICO-TERAPEUTIC
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
abecedară este perioada însușirii de către elevul cu dificultăți de învățare a învățării alfabetului și însușirii citit-scrisului. Dacă pentru copilul din școala publică această perioadă corespunde clasei I, în școala specială o parte dintre elevii cu dificultăți de învățare dobândesc abilități lexicografice de citit-scris până în clasele a IV-a, a V-a. Nu ne referim aici la elevii cu deficiențe severe și/sau asociate. În această perioadă, elevii vor proba că au înțeles noțiunile fundamentale pentru învățarea cititscrisului: sunet, litera, silaba, cuvânt
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
finala, mediana ● Scrierea propoziției ● Citirea literei, silabelor, cuvintelor, propoziției 28 Se impune o observație importantă probata de practică: sunt elevi cu dificultăți de învățare care nu pot parcurge în totalitate aceste etape, iar demersul didactico-terapeutic trebuie, în consecință, adaptat. Conținuturile lexicografice vor fi parcurse în ritm propriu, în funcție de evoluția fiecărui caz în parte. ● Citirea și scrierea textelor În perioada abecedară, elevii sunt inițiați în observarea legăturii prin înțeles a doua până la cinci propoziții. Aceste propoziții pot avea un titlu, ce va
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
citirescriere-comunicare dobândite în etapele anterioare și constituie primul pas în lucrul cu textul pentru elevul cu dificultăți de învățare. Dacă pentru elevul din învățământul public se poate renunța la metoda fonetica analiticosintetică sau folosi sporadic (acest elev are formate deprinderi lexicografice corespunzătoare), pentru elevul integrat și, mai ales, pentru elevul din școala specială, metoda amintită este utilizată în continuare, atât de către învățător, cât și de profesorul de sprijin/itinerant. Astfel, cu toate că elevii au învățat tot alfabetul, recunosc litere, citesc/scriu silabe
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de sprijin/itinerant. Astfel, cu toate că elevii au învățat tot alfabetul, recunosc litere, citesc/scriu silabe și cuvinte, aceasta nu înseamnă că ei au și deprinderea de citit-scris. Ei nu au ajuns la un nivel de automatizare și conștientizare a achizițiilor lexicografice. În această perioadă se insistă pe anumite obiective: exprimarea clară și corectă a cuvintelor și propozițiilor; exersarea comunicării orale și scrise; citirea corectă și conștientă în ritm propriu; scrierea corectă folosind procedeele: copiere, transcriere, dictare și chiar autodictare; analiza textului
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]