219 matches
-
Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării a Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava și cercetător la Institutul de Filologie Română "A. Philippide" din Iași. A realizat mai multe studii despre modernizarea limbii române literare, influența germană asupra românei literare, lexicologie, teoria lexicografică, formarea limbajelor de specialitate. Principalele lucrări sînt: Lingvistică și filozofie, Institutul European, Iași, 1992; Terminologia filozofică românească modernă. Studiu asupra epocii de formare, Editura Științifică, București, 1996 (Premiul "Timotei Cipariu" al Academiei Române), (împreună cu Rodica Nagy); Istoria limbii române
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cazurilor, modificarea conținutului elementelor limbii. Limbă și valoare În discuția despre limbă, cuvîntul valoare este folosit cu mai multe accepțiuni, două dintre acestea fiind cu utilizare mai frecventă. Pe terenul gramaticii, valoare înseamnă "funcție" (adjectiv cu valoare substantivală), iar în lexicologie "sens" sau "semnificație (valorile unui cuvînt polisemantic). Ferdinand de S a u s s u r e303 crede însă că se poate face distincție între semnificația și valoarea cuvîntului, aceasta din urmă, valoarea, fiind dată de ambianța lingvistică ce determină
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
perspectivă de filosofie a limbajului, Institutul european, Iași, 2005, p. 61. 277 Vezi Eugen Coșeriu, Introducere în lingvistică, p. 58-59. 278 Theodor Capidan, Limbă și cultură, Fundația regală pentru cultură și artă, București, 1943. 279 Georges Matoré, La méthode en lexicologie. Domaine français, Didier, Paris, 1953. 280 Raymond Williams, Culture and Society 1780-1950, Penguin Books Ltd, Harmondsworth, Middlesex, 1976. 281 Vezi eseul Cultura și cuvîntul, în Hans-Georg Gadamer, Elogiul teoriei. Moștenirea Europei, Polirom, Iași, 1999, p. 23-32. 282 G. Ivănescu, Problemele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ax, Georgiana, legea, Gheorghe, acesta, cestălalt; * relaxat, genunchi, cincinal, Mexic, Baciu, învechit, ceară, gheață, măcel, micime; * ghici, chemare, geană, Axinte, merceologie, ciob, aceasta, închipuire; * ghemuire, vechi, Alexandru, ceva, meci, ghicitoare, Ruxandra, argint; * ceai, ochi, imaginat, cercel, chipeș, unghi, Axion, cerere, lexicologie; * gherghină, vocea, cineva, legislație, malaxor, chema, cearșaf, mixer; * precizare, cincinal, ghici, relaxare, examen, legi, cititor, închipuire; * pricepi, mixat, albicios, unghie, lungime, axat, aceeași, legiuitor; * detergent, chinui, baci, ger, chemare, axă, închipuit, mixt, gheată; * mercenar, mingea, răceală, exagerare, chiparos, dungi, strălucit
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
românesc contemporan. Timișoara: Editura Facla. Tamba Dănilă, E. (2004). Vechi și nou în sintaxa limbii române. Iași: Casa Editorială Demiurg. Timofte, M. (2005). Actualitatea sintaxei românești "clasice moderne". Iași: Casa Editorială Demiurg. Toma, I. (2004). Limba română contemporană: fonetică, fonologie, lexicologie. București: Editura Fundației România de Mâine. Turculeț, A. (1999). Introducere în fonetica generală și românească. Iași: Casa Editorială Demiurg. Vințeler, O. (1998). Dicționar de antonime. București: Editura Lucman. Zafiu, R. (2003). Diversitate stilistică în româna actuală. Universitatea din București. Zugun
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Fundației România de Mâine. Turculeț, A. (1999). Introducere în fonetica generală și românească. Iași: Casa Editorială Demiurg. Vințeler, O. (1998). Dicționar de antonime. București: Editura Lucman. Zafiu, R. (2003). Diversitate stilistică în româna actuală. Universitatea din București. Zugun, P. (2000). Lexicologia limbii române: Prelegeri. Iași: Tehnopress. Izvoare Agârbiceanu, Ion (1954). Schițe și povestiri. București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Agârbiceanu Ion (1957). Din munți și din câmpii. București: Editura Tineretului. Alecsandri, Vasile (1987). Legende și pasteluri. București : Editura Ion
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
actuale. Având în vedere nu numai etimologia și alcătuirea unui dictionnaire raisonné, ci și „funcționarea” cuvintelor, autorul cercetează repartiția lor teritorială pe baza unui material lexicografic publicat de alți cercetători. Aceluiași tip de cercetare îi aparține și volumul Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești (1973), în care reia, într-un context mai larg, problemele periodizării și răspândirii geografice a cuvintelor de origine slavă din limba română. O secțiune a cărții este consacrată filologiei slavo-române, schițându-se aici etapele disciplinei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
internaționale, tipărite, între 1958 și 1998, în reviste și în volume colective din țară și din străinătate. SCRIERI: Împrumuturi vechi sud-slave în limba română. Studiu lexico-semantic, București, 1960; Contribuții la istoria culturii și literaturii române vechi, București, 1972; Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești, București, 1973; Dicționar al limbii române vechi (sfârșitul secolului X - începutul secolului XVI), București, 1974; Cultură și literatură română veche în context european, București, 1979; Studii de lingvistică și filologie, Timișoara, 1981; Între Orient și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
106-214, 222-223; Alexandru Andriescu, Locul Bibliei de la București în istoria culturii, literaturii și limbii române literare, în Monumenta Linguae Dacoromanorum. Biblia 1688, I, Iași, 1988, 7-45; Biblia de la București (1688), „Dacoromania” (Freiburg), 1988, 7 (număr special); Eugen Munteanu, Studii de lexicologie biblică, Iași, 1995, 16-88; Al. Andriescu, Studii de filologie și istorie literară, Iași, 1997, 90-208; Vasile Arvinte, Normele limbii literare în Biblia de la București (1688), în Biblia 1688, I, îngr. Vasile Arvinte și Ioan Caproșu, Iași, 2001, I-CXLVI; Alexandru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
creator, al prezențelor românești acum ia naștere și el impulsionează totalitatea activităților culturale și literare. Toate sunt concepute în perspectivă europeană, au o finalitate europeană, sunt destinate informării Europei, scoaterii noastre din obscuritate și uitare. Încercările de istorie, gramatică și lexicologie românească ale lui Ion Budai Deleanu sunt consacrate acestei limbi puțin cunoscute până acum în Europa, îndepărtată și ascunsă în străfundul Europei; la fel purcederea românilor și începutul și alcătuirea limbii românești, puțin până acum cunoscute la ceilalți europeni. petru
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
français contemporain, Paris, Mouton. 96 J. Dubois, "La traduction de l'aspect et du temps dans le code français", Le français moderne, XXXII,1, p. 1−26. 97 R. Lagane, "Les verbes symétriques: économie morpho-syntaxique et différenciation sémantique", Cahiers de lexicologie, X,1, 21−30. 98 N. Ruwet, Les constructions pronominales neutres et moyennes. Théorie syntaxique et syntaxe du français, Paris, Le Seuil. 99 J.-P. Boons, A. Guillet, C. Leclère, La structure des phrases simples en français: constructions intransitives, Genève
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Cuza” (1943-1946), continuat în particular din motive de sănătate (absolvit în 1952), și la București Facultatea de Filologie, secția limba și literatura franceză (1953-1958). După licență este documentaristă, apoi cercetător științific la Institutul de Lingvistică al Academiei Române, Sectorul lexicografie și lexicologie (1959-1974). Debutează în 1966 la revista „Familia” cu povestirea Scrisoare către un cunoscut, și editorial în 1963 cu traducerea unui roman de André Wurmser; prima carte personală, culegerea de povestiri și teatru scurt ș.a.m.d., îi apare în 1969
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
ps w Ä ‘ h Prefațătc "Prefață" Cartea Monicăi Broșteanu intitulată Numele lui Dumnezeu în Coran și în Biblie își propune, în esență, o abordare comparată a problemelor pe care numele divine din Coran și Biblie le pun semanticii lingvistice și lexicologiei și a reflexelor acestora în traducerea numelor respective în limba română. Tema lucrării implică o problematică largă interesând istoria comparată a creștinismului și islamului, relațiile actuale dintre acestea, traducerea și medierea culturală etc. Abordarea comparată este justificată de către autoare în
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
analistului. Așa cum am arătat, cartea Monicăi Broșteanu abordează un subiect care prezintă interes pentru mai multe domenii de cercetare. Pentru a acoperi cum se cuvine această problematică interdisciplinara, studiul necesită cunoștințe de arabă, ebraica și aramaica, de limbi moderne, de lexicologie, de semantica și de traductologie, de teologie creștină și islamică, de Biblie și Coran precum și de multe altele. Monica Broșteanu, conferențiar la Catedră de Limbi și Literaturi Orientale a Universității din București, este - dintre specialiștii români - cea mai bine pregătită
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de stiinte - Științe ale limbii, Editura Științifică, București. Buzzetti, Carlo, 1993, La Bibbia e la sua traduzione - Studi tra esegesi pastorale e catechesi, Editrice Elle Di Ci, Torino. Coșeriu, Eugen, 1975, „Vers une typologie des champs lexicaux”, în Cahiers de lexicologie, XXVII, nr. 2, pp. 31-35. Cristea, Teodora, 2000, Stratégies de la traduction, Editura Fundației „România de mâine”, București. Ducrot, Oswald, Jean-Marie Schaeffer, 1996, Noul Dicționar Enciclopedic al Științelor Limbajului, Editura Babel, București. Germain, Claude, 1981, La sémantique fonctionnelle, PUF. Grigore, George
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
New York. Martin, Robert, 1983, Pour une logique du sens, col. „Linguistique nouvelle”, PUF. Martin, Robert, 1976, Inférence, antonymie et paraphrase. Éléments pour une théorie sémantique. Ouvrage publié avec le concours du C.N.R.S., Librairie C. Klincksieck. Munteanu, Eugen, 1995, Studii de lexicologie biblică, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași. Nida, Eugène, A., 1961, Bible Translating, United Bible Societies, UȘA. Nida, Eugène, A., 1975, Componențial Analysis of Meaning - an Introduction to Semantic Structures, col. „Approaches to Semiotics” edited by Thomas A. Sebeok, The
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
limba rusă, după care devine profesor titular. Pe plan didactic a ținut cursuri și seminarii la diverse discipline ca limba slavă veche, gramatica comparată a limbii ruse, gramatica istorică a limbii ruse, istoria limbii ruse literare, limba rusă contemporană (fonetică, lexicologie, morfologie, sintaxăă, folclorul rus. Ca profesor și șef al Catedrei de limba și literatura rusă, A. Zacordoneț a pregătit multe generații de studenți, îndrumându-le primii pași în cercetare. Între altele, rezultatele activității didactice se oglindesc în lucrările Gramatica limbii
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
În 1938 este abilitat docent la Universitatea din Budapesta, unde a lucrat în continuare în calitate de conferențiar delegat. Între anii 1942 și 1944 a predat romanistica la Universitatea din Cluj. După 1945, stabilit la Budapesta, a condus Secția de lexicografie și lexicologie a Academiei de Stiinte, al cărei membru corespondent era din 1942, si a predat la Universitatea „Eötvös Loránd”, ca profesor onorific, atât cursuri de filologie romanica, cât și de limbă și literatura română. Publicând încă de foarte tânăr (primele lucrări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
soulignons. V. aussi Henri Suhamy, " La traduction des métaphores et des hypallages dans Shakespeare et dans Scott : quand l'intertextualité s'en mêle ", în op. cît., p. 59 : " [...] la fossilisation des métaphores est un phénomène indiscutable, universellement répandu, relevant de la lexicologie diachronique. " 1588 La littérarité est définie par Jakobson comme " ce qui fait d'une œuvre donnée une œuvre littéraire ". V. Român Jakobson, Questions de poétique, op.cit., p. 124. 1589 Paul Bensimon, " Figure, figuralité, dé-figuration, sur-figuration : aspects de la traduction poétique ", în
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]