346 matches
-
Știm că SM este o afecțiune a cărei diagnostic este susținut de argumente clinice biologice, electrofiziologice și mai recent morfologice cu ajutorul RMN, care a căpătat în ultimii ani un loc preponderent în stabilirea diagnosticului, întrucât a făcut posibilă vizualizarea imaginilor lezionale. Această vizualizare este de mare sensibilitate în interiorul substanței albe. Un interes clinic complementar este adus de aprecierea activității leziunilor obiectivate prin contrastare după injectarea produselor de contrast paramagnetic (gadolinium). Singurul examen care permite vizualizarea leziunilor și evoluția lor pe timpul vieții
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
secvențele ponderate în T1 și secvențele ponderate 126 în T2. Secvențele în T1 sunt de obicei realizate în secțiuni sagitale (în formă de săgeată), permițând observarea morfologică a corpului calos, secvențele ponderate în T2 sunt mai sensibile în planul detecției lezionale. Cum scopul este de a depista leziuni mici, trebuie micșorat efectul de volum potențial, diminuând grosimea secțiunilor. Aceasta antrenează o diminuare a raportului dintre semnal și zgomot. Totuși, o compensație este posibilă, alegând pentru secvențe ponderate în T2 (TR 2000
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
diminuând grosimea secțiunilor. Aceasta antrenează o diminuare a raportului dintre semnal și zgomot. Totuși, o compensație este posibilă, alegând pentru secvențe ponderate în T2 (TR 2000 ms) timpi de ecou (TE) nu prea prelungiți (35-70 ms). Menținând sensibilitatea de detecție lezională, acești parametri permit un contrast optimal între substanța albă, substanța cenușie, lichidul cefalorahidian și plăci. Folosirea a două ecouri permite o mai bună diferențiere a plăcilor subcorticale (MEKIES K. și colaboratorii, 1991). Sensibilitatea RMN în SM pare că nu mai
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
3. prezența a două plăci, din care una periventriculară (diagnostic posibil). În plus pentru HUBER, absența unei leziuni periventriculare ar pune sub semnul întrebării diagnosticul de SM. Prezența de hipersemnale răspândite în interiorul substanței albe nu este deci specifică SM. Volumul lezional este foarte variabil de la un pacient la altul. Aceasta fluctuează moderat în cursul evoluției bolii și depinde în special de caracterul edematos sau gliozic al leziunilor. Aspectul RMN nu este corelat totdeauna cu severitatea clinică a bolii. Același lucru este
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în diagnosticul SM, chiar dacă simptomatologia clinică nu este focalizată în creier. Totuși, pentru a ameliora detecția plăcilor în formele medulare, se pot realiza secvențe centrate pe măduvă sau secvențe ce suprimă hipersemnalul grăsimii periorbitale pentru nevrita optică retrobulbară. Morfologia, volumul lezional, existența unei puneri în contrast la RMN cu ocazia studiilor longitudinale, ne fac să punem întrebări în legătură cu corelările între luarea de contrast sau volumul lezional pe deoparte și semnalele clinice și evolutivitatea bolii pe de altă parte. În ciuda unor observații
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pe măduvă sau secvențe ce suprimă hipersemnalul grăsimii periorbitale pentru nevrita optică retrobulbară. Morfologia, volumul lezional, existența unei puneri în contrast la RMN cu ocazia studiilor longitudinale, ne fac să punem întrebări în legătură cu corelările între luarea de contrast sau volumul lezional pe deoparte și semnalele clinice și evolutivitatea bolii pe de altă parte. În ciuda unor observații contradictorii s-ar părea că punerile în contrast sunt mai ușor de observat în puseele clinice. (GONZALES-SCARANO F. și colaboratorii, 1987; GROSSMAN R. I. și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
mic. În sfârșit, o reparație 128 posibilă a barierei hemato-encefalice ar putea împiedica orice extravazare de substanță de contrast. Această problemă de luare de contrast și corelația care există între aceasta și evolutivitarea bolii rămân încă în dezbatere. În ceea ce privește volumul lezional, ISAAC și colaboratorii (1988) arată că suprafața totală a leziunilor pe RMN nu este corelată în mod semnificativ cu simptomatologia clinică, în timp ce BORGEL și colaboratorii (1986) găsește o corelație semnificativă între suprafața lezională la RMN și scorul invalidității. WILLOOGHBY E.
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
bolii rămân încă în dezbatere. În ceea ce privește volumul lezional, ISAAC și colaboratorii (1988) arată că suprafața totală a leziunilor pe RMN nu este corelată în mod semnificativ cu simptomatologia clinică, în timp ce BORGEL și colaboratorii (1986) găsește o corelație semnificativă între suprafața lezională la RMN și scorul invalidității. WILLOOGHBY E. W. și colaboratorii (1989) au putut arăta că noile leziuni creșteau în dimensiuni cu un maximum de patru săptămâni și scădeau până la minimum după opt săptămâni. El explică variabilitatea extrem de rapidă a leziunilor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
clinice pe pacient și pe an. Corelația creșterii dimensiunilor leziunilor cu evolutivitatea bolii nu este bine stabilită. Este deci dificil să propui RMN ca un mijloc de prognostic a bolii. Anumite argumente, cum ar fi punerea în contrast sau volumul lezional nu au putut fi corelate în mod semnificativ cu evolutivitatea afecțiunii. Oricum ar fi acesta, RMN poate fi interesantă în studiul lezional pentru încercări terapeutice. O problemă dificilă este vizualzarea pe RMN a leziunilor medulare. Leziunile spinale pot fi întâlnite
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
RMN ca un mijloc de prognostic a bolii. Anumite argumente, cum ar fi punerea în contrast sau volumul lezional nu au putut fi corelate în mod semnificativ cu evolutivitatea afecțiunii. Oricum ar fi acesta, RMN poate fi interesantă în studiul lezional pentru încercări terapeutice. O problemă dificilă este vizualzarea pe RMN a leziunilor medulare. Leziunile spinale pot fi întâlnite la o mare majoritate a pacienților cu SM. Interesant este faptul că leziunile spinale pot fi deasemenea întâlnite și la pacienți fără
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
au decedat. O situație mai deosebită întâlnită la bolnavii tratați cu interferon Beta este apariția depresiei sau chiar suicidul. Se pune problema dacă depresia este un efect advers al tratamentului sau este considerat ca fiind produsă de boală, prin mecanisme lezionale, dar și reactivă la situația sau perspectiva de invalidare. Cercetătorii înclină spre a doua cauză și recomandă recunoașterea și tratamentul precoce al depresiei la bolnavii cu SM, la nevoie întreruperea tratamentului cu interferon. De subliniat, că terapia cu interferon beta
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
răspunsului proinflamator apare și un mecanism opus și concurent de reglare a inflamației. În unele cazuri, mediatorii răspunsului proinflamator pot fi deasemenea implicați în ruperea țesutului, așa cum este cazul factorului de necroză tumorală (MOALEM G. și colab., 1999). Diminuarea activității lezionale implică nu numai celule imune și mediatorii acestora, dar și celule ale sistemului nervos. În concluzie, etapele patogenice în SM sunt: 1, activarea mielinei sau a celulelor T specifice sistemului nervos central; 2. aderarea la endoteliul din sistemul nervos central
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ATR din 2644 aa. Ambele posedă la unul din capetele lanțului de aminoacizi un domeniu C catalitic, care sesizează defectele ADN. Deoarece studiile s-au făcut în special asupra acțiunii dezorganizatoare a radiațiilor asupra ADN și mai puțin asupra acțiunii lezionale a virusurilor oncogene, s-a precizat că proteinele ATM sesizează în special rupturile ambelor catene ale ADN provocate de radiațiile ionizante (IR), iar cele ATR defectele „furcii“ în timpul replicării semi conservative. În general, ca urmare a „alarmei“ dată de senzori
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
sindromului de colici la cal (Paul I. și Macarie I., publicată În rezumat În Buletinul Informativ ZooVeterinar, Ministerul Afacerilor Interne, 1956), În care pe baza observațiilor efectuate la necropsia a 200 cai propuneam o sistematizare a leziunilor și descriam particularitățile lezionale ale fiecărei categorii; Controlul funcției suprarenale În urma administrării de ACTH, insulină, adrenalină, pilocarpină (Poll E., Paul I., Sasu V., Probleme de Zootehnie și Medicină Veterinară, 1957); Asociație pulloroză-aspergiloză la puii de găină (Paul I., Moisescu G. Comunicată la Cercul Șt.
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
de acțiune și timp foarte puțin. În cadrul disciplinei, prin colaborare cu colegii de la disciplina de boli infecțioase, de la Institutul de Patologie și Igienă Animală sau de la Laboratorul Central de Diagnostic am Întreprins o serie de experiențe, am identificat noi aspecte lezionale, am cules material foarte bogat și variat, dar cu toate eforturile depuse nu m-am putut Încadra În timpul planificat, ca de altfel toți colegii din acea perioadă. Un cadru didactic făcea cercetare doar printre lucrările cu studenții și uneori numai
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Parcurgerea lor evidențiază, așa cum am menționat anterior, jaloanele directoare ale morfopatologiei moderne. Ultima jumătate a secolului abia Încheiat a demonstrat că Morfopatologia modernă cercetează "evoluția leziunilor structurale, de la formele incipiente până la gradul cel mai Înalt al modificărilor patologice - Întreaga dinamică lezională". Prin histoenzimologie și mai ales imunohistochimia modernă rezultatele investigațiilor sunt comparabile cu cele date de histochimie față de biochimie. Prin aceste metode morfopatologul, În sensul modern al cuvântului, evidențiază nu numai amprenta lăsată de agenții patogeni asupra structurilor, ci adesea și
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
știe că același agent Își diversifică acțiunea nocivă În funcție de modalitățile de reacție ale speciei" asupra căreia acționează. Tipul de leziune și localizările acesteia diferă de la o specie la alta, chiar și În cazul unei etiologii comune "Există diferență de morfogeneză lezională Între animalele tinere și cele adulte, un mare și variat număr de leziuni ale embrionului și fetusului având un caracter particular față de leziunile Întâlnite după naștere". Leziunile apar "acolo unde echilibrul metabolic este tulburat, unde structurile vii, În imposibilitatea de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
c) ambliopie forte (indicele AV cu valori sub 0,1): cecitate relativă - cu perceperea mișcărilor mâinii și a luminii; cecitate absolută - fără perceperea luminii. 3. După gradul de scădere a AV în raport cu substratul organic, ambliopiile pot fi: a) ambliopii organice (lezionale) - provocate de modificări organice ale analizatorului vizual; b) ambliopii relative - modificările organice nu justifică diminuarea funcției vizuale; c) ambliopii funcționale - fără modificări organice. 4. După gradul leziunii optice și nivelul utilizării resturilor de vedere, deficiențele de vedere se clasifică astfel
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ea provoacă un ansamblu de reacții fiziologice și comportamentale. Creierul va memoriza durerea și circumstanțele ei de apariție: chiar din copilărie și pe parcursul Întregii existențe, creierul va Înmagazina durerea, dar și obiectele, situațiile, evenimentele care au expus organismul la riscuri lezionale. Ea constituie o experiență psihologică care nu poate fi explicată printr-o simplă schemă neurofiziologică. De la un subiect la altul, percepția variază În funcție de circumstanțe. În plus, durerea pune În joc o dialectică relațională Între „ a vedea „ și „ a Înțelege”. Durerea
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și C). Nociceptorul produce un semnal modificat față de cel normal, care poate fi interpretat drept agresiune de către sistemul nervos. Frecvența descărcărilor potențialelor de acțiune În nociceptor crește direct proporțional cu intensitatea stimulului noxic. Nociceptorul ar forma, deci, un avertisment precoce lezional. Primul neuron nociceptiv se găsește În ganglionul spinal dorsal, ale cărui terminații dendritice reprezintă nociceptorii, iar axonii merg prin cornul posterior medular, terminându-se Într-o sinapsă ce conține substanța P. Pragul de excitabilitate al nociceptorilor poate fi influențat de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
fundamentală în Drepturile Omului (Chilton, 2006). Prevenirea durerii este în acord cu definiția stării de sănătate așa cum apare ea în constituția OMS. Neurobiologia vine cu un argument în plus pentru tratarea cu atenție a acuzelor dureroase, chiar dacă nu au suport lezional organic. în acest sens, Panksepp (2003) susține faptul că acele căi neuronale care elaborează durerea fizică sunt comune și durerii psihologice de tipul regretelor și a singurătății severe. Așadar „sentimentul sprijinului social și al faptului că ești acceptat reduc senzația
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
perivasculară, necroză celulară; c. în primele trei zile posttraumatic apar modificările inflamatorii cu infiltrate leucocitare etc.; d. în prima săptămână până la o lună scade inflamația, apare glioza și modificările chistice medulare. În acest context deschiderea barierei hematomedulare în faza acută lezională are două stadii: - ruperea imediată și masivă a barierei hematomedulare la nivelul leziunii medulare și în vecinătate, - apoi în următoarele ore se produce extensia lentă și de lungă durată a afectării BHM. Ruperea barierei hemato-medulare expune neuronii rămași intacți la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
a barierei hematomedulare la nivelul leziunii medulare și în vecinătate, - apoi în următoarele ore se produce extensia lentă și de lungă durată a afectării BHM. Ruperea barierei hemato-medulare expune neuronii rămași intacți la acțiunea unor molecule și enzime cu efect lezional, ceea ce constituie debutul leziunii secundare medulare. TRAUMATISMUL CEREBRAL Edemul cerebral este o consecință a traumatismului cerebral care poate avea urmări grave prin alterarea BHE. Deschiderea BHE duce la apariția edemului cerebral extracelular (vasogen), iar hipo-anoxia celulară ischemică determină apariția edemului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
ca varice primare, 8 de tip simplu (stadiul CEAP 2-3) și 5 de tip complicat (stadiul CEAP 4-6). Mecanismul patogenic al bolii varicoase trebuie privit unitar, în toată complexitatea lui, ca rezultat al intricării a numeroase verigi patogenice, substratul morfologic lezional determinând tulburările funcționale specifice, traduse prin simptomatologia clinică. O prezentare sintetică a teoriilor clasice (Malan, Giabbani, 1964) permite înțelegerea modului în care au evoluat, în timp, concepțiile propuse pentru a explica patogenia bolii varicoase. Teoria anastomotică, propusă de Piulachs și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
microscopia electronică a relevat separarea netă a celulelor musculare netede prin cantități mari de matrice extracelulară și fibre de colagen fibrilar, tip I și III. De asemenea, dezorganizarea laminei elastice externe a fost evidentă. Prezența altor tipuri celulare la nivel lezional, anume fibroblaste și miofibroblaste, a constituit un element inedit. De asemenea, a surprins aspectul colagenului fibrilar, cu diametru mai mare decât cel normal și distribuție complet dezordonată, anarhică, fără a respecta asamblarea regulată, în fascicule de fibre paralele. Atât în
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]