9,871 matches
-
în rafturile librăriei nici un exemplar din Jurnal secret de Alex. Ștefănescu, ei au reținut, temporar, câteva calculatoare și DVD-uri, urmând să le restituie în momentul în care se vor calma. Întrebați de ce au spart un geam, noaptea, în loc să viziteze librăria ziua, intrând în mod legal, pe ușă, ei au explicat că au văzut în vitrină o carte pe care scria clar: Ușa interzisă.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11488_a_12813]
-
mi se confirmau. Povestea se apropia de final, conflictul era ca și rezolvat, necunoscutele se converteau în date precise. Am închis cartea cu mulțumire, am pus-o în raft, după care, peste cîteva zile, m-am dus cu ea la librărie. Pe drum am mai răsfoit-o o dată în metrou, ca și cum abia aș fi cumpărat-o. Le-am dat vînzătoarelor cartea, ele mi-au dat o sumă rezonabilă pe ea, mi-au mulțumit și m-au mai invitat pe acolo. Am
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
Statele Unite și, în lecțiile savante predate neofiților, li se poate înregistra cu ușurință marea voluptate explicativă. În schimb, Radu Pavel Gheo simte America pe propria piele, ca vânzător la KFC ori Trader's Joe, ca sortator de cărți la o librărie din lanțul Barnes & Noble, și caută să înțeleagă - ca un avanpost al interesului public românesc - rotițele marelui mecanism prin care țara de dincolo de Ocean a devenit ceea ce este. Curiozitatea autorului nu este de natură științifică, ci așa zicând existențială. El
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
în această Lume Nouă și ia din nou, la peste treizeci de ani, viața în piept, muncind de dimineața până seara, din fiecare dimineață până în seara zilei respective, la cele două slujbe luate de nevoie. Dacă sortarea cărților într-o librărie mai are o interfață cu pregătirea profesională a tânărului venit din România, celelalte job-uri presupun noi calificări și măiestrii. Nu e simplu, deși pare, să oferi clientului un pui american bine prăjit sau un vin european de tradiție, țăcănind
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
era riscantă. Varietate și substanță S-au împlinit, la 9 mai, 200 de ani de la decesul lui Schiller și Germania îl sărbătorește regește. Editurile, televiziunea, presa îi consacră o atenție pe măsură. De curând, am contemplat cu încântare vitrina unei librării dedicată în întregime poetului, o diversitate de titluri au fost lansate cu ocazia comemorării. Dintre exegezele apărute, evidențiez la loc de frunte monografia filosofului Rüdiger Safranski, axată pe puterea de șoc a idealismului, în analiza vieții și a operei se
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
editură la care nu publică decît scriitorii cu o valoare ridicată. Sau autori cu o certă notorietate în domeniul lor, pe care Humanitas îi girează cu autoritatea sa. Editura lui Gabriel Liiceanu a făcut, treptat, investiții într-un lanț de librării în țară. O mișcare pe cît de costisitoare, pe atît de riscantă, fără o apreciere corectă, în fiecare oraș în parte, a rentabilității unei asemenea afaceri. Pentru promovarea acestor librării, directorul editurii și-a impus un program de lansări în
Scriitorul român față cu cititorii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11640_a_12965]
-
Gabriel Liiceanu a făcut, treptat, investiții într-un lanț de librării în țară. O mișcare pe cît de costisitoare, pe atît de riscantă, fără o apreciere corectă, în fiecare oraș în parte, a rentabilității unei asemenea afaceri. Pentru promovarea acestor librării, directorul editurii și-a impus un program de lansări în țară, de un dinamism care desfide concurența. La Tîrgul de Carte București, Gabriel Liiceanu a anunțat că în doar cîteva luni de la apariție volumul de povestiri al lui Mircea Cărtărescu
Scriitorul român față cu cititorii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11640_a_12965]
-
o carte într-un soi de mort viu, o apariție spectrală, care dispare pe măsură ce apare... Cronicarul literar se transformă atunci, de voie-de nevoie, într-un detectiv, desfășurând o laborioasă investigație ca preludiu al lecturii propriu-zise. După îndelungi, zadarnice căutări prin librării și numeroase telefoane date amicilor literari, am reușit o mare performanță: să obțin o copie xerox după volumul de debut al lui Dan Sociu, Borcane bine legate, bani pentru încă o săptămână. A meritat oare efortul? Fără îndoială că da
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]
-
unui Mircea Cărtărescu, în rafturile de literatură contemporană străină din mari capitale, împinge , la fel de plauzibil, creația noastră contemporană către lumea largă. Fără a omite un pitoresc "media-autor" precum Radu Anton Roman, care garantează, în felul său, o ... fermecătoare prezență în librăriile franceze, cu al său volum editat la Paris: Saveurs de Roumanie. Ce loc ocupă , într-un asemenea context, o antologie bilingvă din poezia lui Eminescu, precum volumul Revedere, apărut (în excelente condiții), la mica editură portugheză Evoramons (prezentat în România
Cu Isabel Molina despre Eminescu by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11685_a_13010]
-
mare decît aceea a cititorilor din " marile țări" occidentale - obișnuiți, cumva, cu acest tip de " descoperiri". Cu toate acestea, provocarea care ne stă înainte este de a înfrînge inerțiile și prejudecățile care, desigur, există. Contextul este prielnic, aș zice. În librăriile portugheze cărțile de poezie sînt impresionant de multe... Pe ce " lungime de undă" poate fi înțeles Eminescu în Portugalia azi? Prezența internațională a lui Eminescu a fost victima circulației restrînse a limbii în care a scris și a situării "periferice
Cu Isabel Molina despre Eminescu by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11685_a_13010]
-
-l cunoașteți pe Eminescu? Descoperirea lui Eminescu nu a fost bruscă și nici accidentală. Știam, desigur, de mult o serie de lucruri despre valoarea și importanța lui în cultura română. Dorind să mergem mai departe, am căutat cu asiduitate în librării cărțile sale de poezie, dar nu am găsit nimic, nici în Franța, nici în Belgia, nici în Italia, Germania sau Marea Britanie, ca să nu mai vorbesc de Portugalia. În ceea ce mă privește, singurele țări unde am putut găsi ediții ale operelor
Cu Isabel Molina despre Eminescu by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11685_a_13010]
-
și ca efect al unor frustrări, scriitorul renunță la a atrage atenția criticii și începe să câștige publicul larg. Tudor Octavian nu mai scrie la cărți, ci la ziar, nu-l mai interesează exclusiv aliniamentele valorice ale criticii, ci rafturile librăriilor din rețeaua Diverta. Nuvelele se transformă, astfel, în povestiri de o pagină și chiar în schițe și... momente de câteva rânduri. Ion Simuț l-a și numit „un extremist al prozei scurte” într-o cronică reluată în volumul apărut de
Indecența de a povesti by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12923_a_14248]
-
seara la cafeneaua Flore. Comesenii îl urmăreau cu privirea, dar și de pe trotuar i se ghicea prin ferestre silueta arhicunoscută. Buzunarele canadienei îi erau înțesate de volume și de reviste, sub braț ținea o ediție recentă din Balzac, cumpărată de la librăria din colț. Se instala pe un taburet reținut pentru el, comanda într-un scurt interval câteva păhărele de coniac, își plimba ochii umezi în jur, îl atrăgeau femeile frumoase și elegante. Și ele îl vânau însă, erau fermecate de chipul
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
din literatura istoriografică străină care, absolvind, foarte probabil, vreo școală de limbi străine, se și cred îndreptățiți să traducă orice și care, cu acordul unor așa-ziși editori la fel de ignoranți, mercantili și fără nici o pregătire științifică, au îm pânzit rafturile librăriilor cu produsele lor deplorabile. Ediția de față nu face excepție. Cele două Ionițe, Irina și Cristina (interesant e că, deși pe pagina de titlu apar doi traducători, la p. 11 se citește Nota traducătorului [!]), traduc cum li se pare lor
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
observă când se face noapte și lucrează în continuare, până în zori. Numai Nichita Stănescu mai practica această risipă, glorificată de Lucian Blaga într-un vers celebru („Risipei se dedă florarul”). Îi sfătuiesc pe iubitorii de cărți să le caute în librării pe cele care poartă mențiunea „Coperta de Mihaela Șchiopu”. Alături de alți mari graficieni care au ridicat la un rang înalt ideea de copertă (Mircia Dumitrescu, Done Stan, Dan Stanciu, Tudor Jebeleanu, Anamaria Smigelschi, Ioana Dragomirescu Mardare, Floarea Tuțuianu, Adrian Socaciu
Un mare talent by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13068_a_14393]
-
atrăgătoare și mai importante. Pe data de 3 martie, am participat la lansarea de carte, de altfel de cărți, a scriitoarei Mariana Brăescu, soția marelui și regretatului om de cultură și de omenie Artur Silvestri. Evenimentul a avut loc la librăria Mihail Sadoveanu, de care mă leagă amintirea lansării cărții mele de debut Un român În Canada. Interesul pentru cărțile lansate de Mariana Brăescu, a adus la lansare multe personalități culturale precum și cititori, de nu au ajuns scaunele. Pot menționa pe
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
parte a străzii, înaintând printre oameni cu picioarele lui lungi ca niște coase, proiectat pe zidul gri al Universității, și alergase spre el, strigând printre șuvoiul de mașini, la întrecere cu motoarele în viteză: Cristiaaan! Trebuiau să se întâlnească în librăria de pe colț. în-- tr-aco-lo alerga el, dar Madi nu mai avusese răbdare, voia ca el să știe că l-a văzut de pe trotuarul de vizavi. Bineînțeles, nu se gândise dinainte, ci țâșnise spre el, electrocutată de recunoașterea neașteptată a siluetei
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
de telefoane, drumuri nevăzute, sufocate de mii de călători, fiecare cu un țel al său tot atât de precis ca și al celor 8 sunete înlănțuite și spumoase ca niște spoturi de lumină entuziasmate de libertatea lor. a ajuns la timp în librărie și-a tot așteptat-o pe Madi printre rafturile de cărți, citind cotoarele fără alegere: Istoria Egiptului antic, Păcatele omului modern, A trăi pentru a-ți povesti viața, dicționare, ghiduri, literatură, cotoare albe, roșii, portocalii; iar când văzuse că ea
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
mă, și tu pe-afară să vezi dacă plouă. Nu de aia, dar n-avem nicio umbrelă cu noi. Ce să plouă? Arșiță curată, de-am fost nevoit să trec pe trotuarul de vizavi, dinspre Cercul Militar, găsind adăpost în librăria de pe colț a Editurii Cartea Românească. Îmi plăcea să răsfoiesc noile apariții, mângâind romanele lui Ionel Teodoreanu, pe care le citisem și recitisem pe nerăsuflate, la început fiindcă îmi fuseseră interzise. (Bine ar fi fost să mi se interzică și
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
și sexele, de la șpilhozen la rochii de mireasă, de la salopetă la smoking, de la scutece la giulgiu. De-ar fi fost doar acestea... Fără a face concurență marilor comercianți, o seamă de mici negustori le completau oferta cu magazine specializate de librărie, unde dl. Matias ne scutea să mergem cu tramvaiul până la "Hachette", pe Lipscani, la "Sfetea", cu depozitul uriaș de cărți din spatele bisericii Sfântul Gheorghe, la "Socec", pe Calea Victoriei, sau la "Alcalay", ceva mai jos, pe colțul dinspre Cercul Militar. Domnul
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
datorită meritelor sale revoluționare din Piață Maria de la Timișoara. Nu-mi face nici o plăcere să scriu despre Laszlo Tokes, dar după aceasta lectură am scris. Românii trebuie să fie informați despre această mărturie a păstorului, care nu a apărut în librăriile din România, dar a apărut în Statele Unite și Anglia, unde co-etnicii păstorului vroiau să-i facă publicitate pentru pretenții și avantaje ulterioare. Revin acum, cu o formă revăzuta, cînd Laszlo Tokes a ajuns să reprezinte România în Parlamentul European, ceea ce
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
și de apartenență. Să știi că nu trebuie să pleci În altă țară ca să te simți „cultural” un om civilizat, că poți fi față În față cu oameni pe care i-ai intâlnit până acum ca nume pe rafturile din librării e un „lucru” cultural mare. La ce mai e bun FILIT-ul pentru tineri? Încrederea că se află În locul potrivit: unde se petrec o mulțime de Întâmplări și, mai ales, unde ei, tinerii, pot lua parte, ca spectatori, ca parteneri
ALECART, nr. 11 by Emil Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92306]
-
ar putea reda toate oftaturile eului liric din poeziile pentru bac, la urma urmei e calea către o notă maximă la examenele naționale. Cum să-i faci însă să citească literatura de azi, autorii cu care poate se ciocnesc în librării, „în carne și oase", cum le-ar spune elevilor la clasă. Pe termen scurt și în linii mari, un profesor de română dintre „marii clasici" își va învăța elevii că un autor face parte din curentul..., că opera literară aparține
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
cu mai multe tipuri de limbaj (cel al teatrului, al filmului), când Internetul a deschis o cale de acces de neimaginat pe vremuri, literatura a pierdut din importanță. Literatura nu mai deține primul plan ca în comunism, că atunci la librării erau cozi imense pentru câte o carte. Acest fenomen este de neimaginat azi. Societatea s-a schimbat și statutul literaturii o dată cu ea. Literatura trebuie să țină cont de piața actuală liberă, scriitorii nu mai sunt înregimentați într-un sistem politic
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
noapte, cu în care urlă vântul sălbatic al ignoranței dezarmante”. Revenind la crochiul bulversant al Mariei Toacă, nu avem voie să ocolim un nou oftat istoric al acesteia, provocat de desfigurarea Bucovinei de Nord: ,, Au fost devastate sfinte lăcașe, distruse librării și biblioteci de carte românească, schimbate denumirile de străzi... Însă șenilele tancurilor și cizmele ostașilor , care au intrat victorioși cu șaizeci de primăveri în urmă în metropola Bucovinei, n-au reușit să șteargă unele inscripții românești de pe caldarâmuri și de pe
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]