350 matches
-
călcându-i bocănit pe urme. Coada Iedului se răsucea ca un sfredel, batjocoritor, către Cap de Șobolan, care rămăsese așezat pe marginea Eleșteului. Din mijlocul apei izbucni o coloană tulbure În vârful căreia se lăfăi câteva clipe În soare o lighioană cu trup de pește, cu rămășițe, pe burtă, de mâini și picioare omenești și cu căpățână de năpârcă. Dihania se azvârli apoi În adâncurile nesfârșite ale nămolului. Apa de deasupra Își potolea valurile. De sub cireșul amar de pe fața spână a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
iubit și stimat”, deci e vorba de literatura de sertar, nepublicabilă atunci. E o dovadă în plus că autorul - ca om activ al cetății - și-a spus răspicat cuvântul de adversar al totalitarismului comunist!!!... și încă ceva: autorul sporește numele „lighioanelor” incriminate adăugând: lipitoarea, căpușa, lingăul, stârpitura, porcul, scroafa, bicisnicul, căpușa parlamentară etc., toate potrivindu-se ca o fină mănușă în originala noastră trecere de la comunism la capitalism. Spre exemplificare, mă voi opri doar la câteva din fiecare categorie de fabule
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
onorabilul nostru președinte pățește ca în Caragiale și se plânge prin depeșă celor din România: „toți, înjurat Dumnezeul mamii și dat palme, picioare, spate gios”... Frecție la bătrânul picior de lemn Ce bine e să ai prieteni pe lumea aceasta! Lighioana cu pricina, este persoana care pe lângă alte ajutoare dezinteresate, precum aceea de a te ajuta să termini în timp record țuica de Cursești, „trasă” de două ori, ca pe timpul bunicilor, îți dă sfaturi prietenești, fără să ceară un sfanț pe
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
șoarecii au zbughit-o în toate părțile. Unul singur s-a încăpățânat pe aragaz, concentrat să adulmece nu știu ce. Sabina a rămas nemișcată într-un picior. Eu m-am apropiat tiptil de aragaz cu un papuc în mână și zbanggg! Degeaba, lighioana sărise la timp. În timp ce despachetam, am primit un telefon. Era mătușă-mea, tanti Cucu. Mi-a comunicat sec că Gigi, puradelul familiei Zane, era la poliție. Împreună cu niște prieteni, atacase stația de benzină din Băneasa. Lovitura fusese hollywoodiană: își trăseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
aport! Sau s-a înecat în timpul braconajului voievodal? Nu mai țin minte. O altă cracă a arborelui se ramifică înspre străbunii mei austrieci. Cel mai sus este cocoțată, în mod convențional, Maria Tereza, pentru că numai așa se explică hormonii și lighioanele din sângele acestui tronson familial. Austria este cea mai titirită, bibilită și scărpinată țară din lume - ordine și floricele! Austriecii sunt cei mai nestăpâniți, derutați și imprevizibili oameni de pe glob. Asta dacă ar fi să mă iau după strechea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
beznă. Am dat o fugă în bucătărie după o sticlă de plastic goală. Începui să le articulez la nimereală. Apartamentul răsuna de pocnete înfundate și de urletul rânjit al mâțelor. Cristina îmi spusese să nu care cumva să scap vreo lighioană în baie. Dar, fatalitate, o clipă de neatenție și mâța numărul 12 o zbughi printre picioarele mele și, odată pătrunsă în baie, se strecură pe lângă masca de sub chiuvetă. Urcă pe țevi până la etajul trei, unde se blocă îngrozită. Misiunea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și pe mine. Feedback. Conexiune inversă, glăsuiește el tern, către Dănuț. Până una alta, să-l lăsăm pe troglodit în plata Domnului. Când revine Marco al nostru, luăm pițulele și ne volatilizăm. Poa' să se spele el pe cap cu lighioana bețivă și să arunce și salteaua pișată, la primul tomberon. Noi doi, pariez că vom fi departe, la o băută, la ora aia. Fii pe pace, Frățioare, Vierme nu aruncă și nici n-a aruncat nimic, vreodată, la ghenă. Cuvântul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
o pată de sânge. Se întinse rapid, se lărgi, deveni un gâlgâit de sânge în mijlocul pântecului. Răzbiră atunci zgomote de sfâșiere, smulgere ale unui corp martirizat. Cămașa crăpă, explodă ca un pepene, se răsfiră ca buzele unei răni, când o lighioană, un căpușor cât pumnul, împroșcând cărnurile lui Kane, ieși la aer. Aceasta se zbătea ca un șarpe. Capul minuscul era de fapt o gură cu o sumedenie de dinți, lungi și subțiri șiroind de sânge. Pielea lucioasă, de o vâscozitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
a deschis prăvălie. Când i-a numărat banii la dotă, tăticu, ce să vezi, s-a încurcat ; el, care să-i fi cerut nu scotea o para, a pus cinșpe mii în plus la numărătoare ! Și ăsta, prostu, omu ei, lighioana bătrână, ăsta vine la ea speriat : Ce facem, zice, uite c-a greșit tat-tu când mi-a înnumărat banii... Ce facem, zice prostu, să-i dăm înapoi, uite, ia-i tu și dă-i... Dă-i încoa, a zis
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
d-al doilea a lăsat, alege-s ar prafu... Da cu dota și cu ce-a strâns cât a fost omu ei la Zamfirescu, a pus ei ban peste ban de-a deschis în Coriolan prăvălie. La urmă, să vezi lighioana bătrână ce făcea pe galantonu, de când avea prăvălie... Să-l vezi cum venea cu trăsura încărcată, numa trăsură de clasa-ntâi, și el, tolănit pe perne, în spate. Într-un rând, i-a adus o brățară de aur, și altădată
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Doamne ferește de ceasu rău, să nu rămâie aici damblagită ! Bietu omu ei, mereu îi zice : Să trăiești, îi zice, să trăiești să mă îngrijești pe mine... Că io-s mai mare cu opt ani și io o să mor înainte. — Haidi, lighioană bătrână, îl repede ea. Haidi, că tot tu o să mă îngropi pe mine ! Cât m-ai clănțănit toată viața la cap și numa ce-ai vrut tu ai făcut, n-ai lăsat nici atâtica dintr-ale tale... Merge-ncet, cocârjată
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Mai se mișcă-n loc, a amorțit așteptând, și dracii ăștia de copii nici gând să plece. Mai se mișcă, mai urcă o treaptă, mai coboară și, deodată, zvâr-zvârrr ! Toți guguștiucii vineți trec în zbor peste capul ei. Ale dracu lighioane obraznice, dă peste om de obraznice ce e... E-te la ele, e-n stare să ți s-așeze pe cap și să ți se spârcâie acolo ! Chiar peste umeri i-a trecut, mai să-i atingă obrazu cu aripile
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
atingă obrazu cu aripile, și-acu are-n urechi pocnetul lor, fâl-fâl-fâl-fâl, mulți, de-a umplut curtea... Câți să fie ? Mulți, de amețești când te uiți la ei ! Parc-ar fi rufe pe sârmă când le bate vântu. Ale dracu lighioane, n-o pune jigodia de motan ghiara pe voi ! Vezi că s-a cuibărit și ei pe un’ s-a putut, că cin’ să le mai puie la geam mâncare ? Pe vremuri, le punea madam Ioaniu, ea era care-i
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
portofelu... Coboară treapta și merge cu pași mărunței. Când o să se dea jos dân tramvai, o să se oprească în drum, la piață : o să-și ia de la grătar trei mititei, doi o să-i mănânce ea, unu-l duce la omu ei, lighioana bătrână, că i-o fi câteodată și lui poftă, săracu... Săracu omu ei, ursuz, mut, rău de clanță cum e, da stau împreună de patruj-nouă de ani ? Stau. Și-o să-i ducă și lui un mic de la piață, când o
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
biserică ! Dar ceva în expresia lui mi-a sugerat că este aglomerat de treburi. Știi foarte bine, după ce ai stat o viață cu un om, îl citești dintr-o privire... — Asta așa-i ! Io, numa ce-mi strâng țoaștele, că lighioana bătrână și-ncepe să se foiască-n pat ! Ș uite-așa se uită după mine ! Săraca lighioană bătrână, deloc nu-i mai place de la un timp să mă vază că plec ! Pleeeci și mă lași singur, începe. Ai grijă să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
după ce ai stat o viață cu un om, îl citești dintr-o privire... — Asta așa-i ! Io, numa ce-mi strâng țoaștele, că lighioana bătrână și-ncepe să se foiască-n pat ! Ș uite-așa se uită după mine ! Săraca lighioană bătrână, deloc nu-i mai place de la un timp să mă vază că plec ! Pleeeci și mă lași singur, începe. Ai grijă să nu vii târziu, că mă sperii !... Și-odată, ce să vezi : mă-ntorceam de la Niculaie, pâș-pâș, cu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Pleeeci și mă lași singur, începe. Ai grijă să nu vii târziu, că mă sperii !... Și-odată, ce să vezi : mă-ntorceam de la Niculaie, pâș-pâș, cu picioarele mele, ce mai, se făcuse noapte. Și la colțu străzii mă trezesc cu lighioana bătrână : ieșise să m-aștepte ! N-am mai avut răbdare să stau în casă, zice, m-am gândit să nu fi dat tramvaiu peste tine, auzi, ce să-i dea pân cap ! Și dacă mai întârzii vrodată, zice, să știi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
gândit să nu fi dat tramvaiu peste tine, auzi, ce să-i dea pân cap ! Și dacă mai întârzii vrodată, zice, să știi că nu te mai las să pleci d-acasă ! Că uite ce-mi bate inima ! Haidi, haidi, lighioană bătrână, i-am zis io. Da chiar așa era : îi bătea inima ca niște ciocane. Așa s-a făcut de fricos de când a îmbătrânit ! Haidi, haidi, lighioană bătrână, i-am zis, acu ți-e frică să nu mor, și toată
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
las să pleci d-acasă ! Că uite ce-mi bate inima ! Haidi, haidi, lighioană bătrână, i-am zis io. Da chiar așa era : îi bătea inima ca niște ciocane. Așa s-a făcut de fricos de când a îmbătrânit ! Haidi, haidi, lighioană bătrână, i-am zis, acu ți-e frică să nu mor, și toată viața ce rău de clanță ai fost ! Lasă, face, că e alții mai răi, că altfel am fi stat patrujnouă de ani împreună ? Ei, să vă dea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
stat patrujnouă de ani împreună ? Ei, să vă dea Dumnezeu la fel, și dumitale, și lu domnu Niki ! Că orice-ai zice, și dumneata, numa cu ochii la ceas ești, las’ că te văz de mult, și dumneata, tot ca lighioana bătrână... Mă gândesc doar că n-o să mai aibă vreme să se odihnească. Nu, la petrecere nu trebuie să mergem ! Doar la biserică ! A fost punctul la care Clemența, o știi ? Clemența Vrăbiescu ! Ea e soacră-mare, și aici nu a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
-i și lu ăla, dă i și lu ăla, și la frați și la nepoți, pune masă ntinsă care cum vine, să fi zis omu meu o vorbă numa, îi scoteam ochii ! Da cât e el de rău de clanță, lighioana bătrână, n-a deschis pliscu ! Așa c-am rămas tot în cojmelia asta, să mă chinui la bătrânețe cu lemnele și cu cărbunii, și iarnă-vară, du-te-n fundu curții și stai și-nghite toate mojiciile la moapsa de proprietăreasă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
explicația carierei lui în anii de ocupație ! Ceea ce, evident, nu înseamnă deloc că ar fi fost o persoană dubioasă... Dar nu prea pari interesată de politică, madam Delcă ! — Eeee-tee, dar-ar dracu-n ea ! Când auz telejurnalu îi zic la lighioana bătrână : da mai închide-l odată, că-i arzi lămbile și iar vine hoțu ăla și scoți suta ! Pe Ialomițeanu ăsta l-a ținut Margot ascuns la Otopeni ?... Atunci când m-a trimes cu damigenele după vin și habar n-aveam
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
albă. Și să nu crezi că rusu s-a mișcat două ore cu pistolu de lângă el ! Rusu cu pistolu la el, davai ceas și davai ceas. Da-l dădeam, dar-ar dracu-n el de ceas ! Da ăsta al meu, lighioana bătrână, catâr ! Dacă vrei să-ți meargă nainte, trage-l de coadă ! Ăsta-al meu tot făcea semne că l-a vândut, că l-a dat, rusu nimic ! Rusu știa una și bună, davai ceas ! Și cu pistolu !... Io dă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
primul rând, ușa de la camera ei a căzut din balamale. Pe urmă, ceasul acesta, dintr-odată, a stat. Pe urmă, bucătăria s-a umplut de gândaci roșii, ceea ce noi n-am avut niciodată... — E, dar-ar dracu-n ei de lighioane spurcate ! Că io numa cu gazu ce-i țiu la respect, altminteri ce-ar mai da ei năvală ! Da io gâlgâi cu sticla pân toate colțurile unde-i știu că s-aciuiază. Numa capra de cumnată-mea tot strâmbă din
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
tot strâmbă din nas, nu și nu, că gazu miroase, păi, a ce miroase, zic io. A ce ? A gaz ! Las’ să miroasă, zic, că gazu nu lasă putoare și în el am bază, că n-am nici picior de lighioană spurcată. C-altminteri, ce mă făceam cu casa asta putredă a lu Moapsa ? Că lemnăria toată e putredă, de veche... — Cu gaz ? Eu am folosit insecticidele noastre, dar... Ba parcă le mergea chiar mai bine... După ce te tot uiți ? Parcă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]