497 matches
-
liber de virusuri. În prezent se folosește în diagnosticarea virozelor testul ELISA. Simptomele produse de virusuri la plante În funcție de organul atacat simptomele se pot clasifica în mai multe grupe: simptome foliare sub formă de decolorări, necroze,deformări sau reduceri ale limbului foliar. simptome tulpinale ca nanismul, prin scurtarea internodurilor, striația necrotică, deformări ale ramurilor etc.; simptome florale sub formă de pătări ale perigonului sau ca benzi de decolorare a petalelor; simptome pe fructe ca petele inelare, petele rugoase, pietrificări ale pulpei
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de vegetație, până la înflorire plantele virotice prezintă un mozaic slab internervurian. Simptomele dispar în perioada caldă din vară la temperaturi mai mari de +24oC sau în perioadele cu temperaturi sub 10oC, pentru ca în toamnă să se observe zone necrotice pe limb sau pe pețiol. Agentul patogen Potato virus X, face parte din grupa Potyvirus și produce incluziuni citoplasmatice în celulele epidermei și mezofilului. Virusurile au o moleculă de ARN, dimensiuni de 515 x 15 nm și prezintă o formă flexuoasă iar
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cad sau rămân agățate pe tulpinile care pot prezenta dungi necrotice alungite. Talia plantelor este mult redusă iar frunzele sunt puternic încrețite, mici, dacă aceste plante provin din tuberculi virotici. Dacă infecția are loc mai târziu apar doar marmorări ale limbului și rareori necroze. Agentul patogen Potato virus Y face parte din grupa Potyvirus, are molecula de ARN în formă de filamente flexuoase de 684 x 11 nm și formează în celulele epidermice agregate lamelare. Virusul Y prezintă 3 grupe de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
esculentum, Vinca rosea, Ligustrum vulgare, Cuscuta campestris, Convolvulus arvensis și Nicotiana rustica mycoplasma produce virescență, filodie, proliferare, malformare și aspermie. La Solanum tuberosum, Daucus carota și Chenopodium amaranticolor mycoplasma produce înroșirea frunzelor sau colorarea lor în mov și reducerea suprafeței limbului 0,,. La tomate apare în urma atacului hipertrofierea caliciului și lignificarea fructelor ce nu ajung să se coacă și să aibă culoarea roșie caracteristică. Agentul patogen Mycoplasma are particule sferice, eterogene cu diametrul de 50-80 µm în diametru, ușor deformabile. Epidemiologie
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se observă pete circulare sau neregulate ca formă, brunegălbui, cu aspect apos pe vreme umedă. Pe frunze apar pete mici, de 2-3 mm, colțuroase, delimitate de nervuri, translucide, verzi-gălbui, acoperite cu exudat bacterian galben vâscos, vizibil pe fața inferioară a limbului. În condiții optime de temperatură (26-28oC) și umiditate atmosferică ridicată, numărul și suprafața petelor crește, ele confluează și halourile clorotice ajung la 2-5 mm lățime. Dacă umiditatea atmosferică scade, țesuturile se necrozează iar exudatul bacterian devine o peliculă fină, lucioasă
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Tomatele pot fi infectate în toate fenofazele, frunzele prezentând pe margini sau spre vârf pete hidrozate (verde închis). Țesuturile afectate se veștejesc, se brunifică și frunzele se răsucesc spre partea superioară. În condiții de umiditate atmosferică pe fața inferioară a limbului frunzelor, în dreptul petelor apare un puf, nu prea dens, de culoare albă. Pețiolurile frunzelor, lăstarii și tulpinile atacate, prezintă pete alungite brune, superficiale, fără puf albicios. Inflorescențele atacate prezintă pe sepale și pedunculi zone brune, se usucă și cad. Atacul
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
culoare galbenă-untdelemnie, au un contur difuz, atingând dimensiuni ce variază de la câțiva mm. la câțiva cm. (stadiul petelor untdelemnii). Cu timpul, centrul acestor pete se brunifică, frunzele luând un aspect uscat (stadiul de arsuri pe frunze). Pe partea inferioară a limbului, în dreptul acestor pete galbene-untdelemnii, se constată prezența unui puf albicios, alcătuit din sporangioforii și sporangii ciupercii. În funcție de condițiile climatice (temperatură ridicată în jur de 20-22oC și umiditate accentuată), ce determină o perioadă de incubație foarte scurtă, faza de "pete untdelemnii
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mici, colțuroase, de 1-2 mm în diametru, în dreptul cărora țesuturile se brunifică, în timp ce restul frunzei rămâne de culoare verde. Această formă de atac poartă numele de "pete de mozaic". În această fază ciuperca nu mai produce pe partea inferioară a limbului sporangiofori si sporangi. Rezistența la îmbolnăvire a frunzelor bătrâne poate fi explicată prin hidratarea scăzută a țesuturilor, presiunea osmotică ridicată, procentul mai mare de potasiu cât și prin pH-ul neutru spre alcalin pe care-l prezintă sucul celular, în
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
conflua, îngălbenesc și distrug toată frunza. Dacă atacul se instalează chiar pe cotiledoane, plăntuțele pier. Pe frunzele plantelor dezvoltate petele se extind între nervuri, pot avea 3-15 mm în diametru sau chiar mai mult. În dreptul petelor, pe fața inferioară a limbului apare un puf fin, albicios alcătuit din fructificațiile asexuate ale patogenului . Agentul patogen Bremia lactucae Regel, fam. Peronosporaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Ciuperca prezintă un sifonoplast ce se dezvoltă intercelular și se hrănește prin haustorii globuloși ce se
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
însemnate la ridichi, hrean, muștar dar și la varză, conopidă și gulii. Simptome. Încă din primele stadii de vegetație, pe toate organele aeriene ale cruciferelor pot apărea pete de decolorare gălbui, diferite ca formă și mărimi. Pe fața inferioară a limbului, dar uneori și pe cea superioară, apar cruste albe-lăptoase, proeminente, inelare, subepidermice. Într-un stadiu mai evoluat al bolii, epiderma crapă și petele iau aspect prăfos, datorită eliminării sporangilor. Frunzele cu numeroase pete se usucă prematur. Tulpinile atacate se îngroașă
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
hipertrofierii țesutului parenchimatic al frunzei din cauza prezenței parazitului. La început frunzele au o culoare roșiatică, datorită acumulării de antociani, pentru ca mai târziu acestea să capete o nuanță gălbuie. Frunzele atacate sunt mai mari decât cele sănătoase. Pe partea inferioară a limbului, în dreptul porțiunilor bășicate, apare un strat catifelat, format din himeniul de asce și ascospori. Frunzele cad în luna iunie, iar pomii sunt puternic epuizați în urma refacerii foliajului pe seama rezervelor din țesuturile ramurilor, fiind sensibilizați la gerurile iernii. Noile frunze ce
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
noastră producând pagube în anii cu primăveri reci și umede, urmate de veri secetoase. Simptome. Atacul apare mai întâi pe frunzele tinere de la vârful lăstarilor, sub forma unor pete albe de miceliu, care se pot întinde și ocupa aproape întreg limbul. Frunzele parazitate iau un aspect pulverulent, se deformează, se încrețesc și în cele din urmă se usucă. Atacul pe frunzele bine dezvoltate apare sub forma unor pete conturate, în dreptul cărora se formează o pâslă miceliană mai densă și cu aspect
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
căderea frunzelor, cu intensitate mai mare în cursul lunii mai și la începutul lunii iunie. Sunt atacate frunzele, florile, lăstarii și uneori fructele tinere. Atacul pe frunzele tinere apare sub forma unei pâsle albicioase, pulverulente, care acoperă ambele fețe ale limbului. În scurt timp frunzele se deformează, se înconvoaie ușor spre partea superioară, sunt mai puțin elastice și se usucă de timpuriu. Ciuperca atacă cu rapiditate lăstarii tineri pe care-i acoperă cu un manșon micelian albicios, pulverulent, datorită formării conidioforilor
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
albicios, pulverulent, datorită formării conidioforilor și conidiilor, iar spre toamnă acesta devine bruniu în urma formării cleistoteciilor punctiforme de culoare neagră. Lăstarii puternic atacați se îndoaie în formă de cârlig și se usucă. Florile atacate prezintă petalele deformate, în sensul că limbul petalelor se îngustează, uneori chiar se despică în două, pierd culoarea alb-roză și devin albe iar în unele cazuri se îngroașă și se veștejesc. Florile atacate denumite și "flori de ceară" se usucă fără a forma fructe. La soiurile de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
favorabilitate maximă pentru evoluția agentului patogen pierderile de recoltă pot fi de 20-25 % (Ana Hulea și col., 1975). Simptome. În toamnă pe frunze pot să apară pete albe, pâsloase, de mărimi variabile, ce pot fi semnalate pe ambele fețe ale limbului. În primvară, atacul se extinde, petele albe putând fi semnalate pe frunzele din etajele superioare, pe tecile frunzelor, pe paie și chiar pe spice. Sub pâsla albă-miceliană, țesuturile frunzelor se îngălbenesc, apoi devin brune. Petele albe capătă în scurt timp
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ani pierderile produse de mană. Simptome. Sunt atacate frunzele, lăstarii ierbacei, ciorchinii și boabele, din primăvară până toamna târziu. Pe frunze se observă un miceliu albicios, ectoparazit, fin, cu aspect pulverulent, ce se întinde formând pete pe ambele suprafețe ale limbului. Sub pâsla de miceliu, țesuturile se brunifică sau se înroșesc puțin, dar frunzele nu cad decât spre toamnă. Lăstarii nelignificați, prezintă aceleași pete albicioase, uneori pulverulente, sunt opriți din creștere iar frunzele se încrețesc. Atacul pe ciorchini face ca aceștia
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
spre nord. Simptome. Patogenul poate ataca toate organele aeriene dar, în mod deosebit se observă pe frunzele bazale mai întâi, apoi este prezent și pe cele din etajele superioare. Zonele cu frunze parazitate prezintă o îngălbenire pe partea superioară a limbului iar pe partea inferioară, zona se acoperă cu un miceliu alb-cenușiu, cu aspect pulverulent. Țesuturile afectate se necrozează, frunzele se usucă în întregime, iar pe plantele atacate se formează un număr mic de fructe, mai mici ca dimensiuni, care ajung
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
târziu la maturitate. Agentul patogen Leveillula taurica, fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina f.c. Oidiopsis taurica (Lév.) Salmon. Aparatul vegetativ talul ciupercii se dezvoltă intra și extracelular și este hialin. Din miceliul intercelular se ridică la exteriorul limbului, grupuri de conidiofori cilindrici de 225-254 x 6-7,5 µm ce susțin fiecare câte o conidie hialină, ovoid-cilindrică, de 32-63 x 10-18 µm. Conidiile germinează la 26oC pe frunzele uscate, chiar dacă este o umiditate de numai 30 %. Frunzele uscate prezintă
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
calitative, pătarea cafenie și rapănul merilor este considerată ca una dintre cele mai periculoase boli ale mărului. Simptome. Ciuperca atacă toate organele aeriene ale pomului ca, frunze, flori, ramuri și fructe. Pe frunzele tinere, în special pe partea inferioară a limbului, apar pete mici, cenușii-măslinii, din dreptul cărora pornesc subepidermic, radiar, miceliile ciupercii de culoare violacee. Petele se măresc, atingând 5-10 mm, pot conflua și sunt inițial de culoare verde-măslinie și apoi brunii, cu contur difuz. Pe măsură ce miceliul subcuticular fructifică, petele
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
diametru, ovale sau circulare, ușor denivelate. Pe axa hipocotilă apar pete ruginii, alungite și ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun-roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ușor denivelate. Pe axa hipocotilă apar pete ruginii, alungite și ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun-roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane, tulpini sau păstăi se
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
migdalul și diferite alte specii ale genului Prunus. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze, fructe și lăstarii tineri. Pe frunze apar, în lunile mai-iunie, pete circulare de 1-4 mm în diametru, în dreptul cărora țesuturile se brunifică, se desprind de restul limbului și cad (de aici provine denumirea de "ciuruire" dată bolii). Pe fructe se observă formațiuni punctiforme, de 1-2 mm în diametru, în jurul cărora se formează un halo roșu-violaceu la piersic, zarzăr și cais. Petele ies puțin în relief, ceea ce face
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
spațiile protejate. Simptome. În prima parte a evoluției sale, această boală prezintă simptome asemănătoare fusariozei, produce o ofilire lentă a celei de a 3-4 frunze de pe tulpină. Ofilirea începe în perioada de înflorire-fructificare și este însoțită de îngălbenirea și necroza limbului frunzelor, în timp ce pețiolul rămâne turgescent. Ofilirea se extinde apoi și în sus și în jos la restul frunzelor, în special pe spațiul dintre nervurile care rămân verzi. În final se îngălbenesc și pețiolurile, se usucă, pe ele alternând frunzele uscate
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
intensivizarea culturii orzului. Ea a fost semnalată în zonele nordice dar s-a extins în Muntenia și Oltenia producând chiar epifiții în anii 1977, 1978, 1980 când s-au înregistrat pierderi de 15-30 % din recoltă Simptome.Agentul patogen produce pe limbul și teaca frunzelor pete izolate de decolorare înconjurate de un halo brun. Petele pot conflua și în acest caz ocupă suprafețe mari de limb iar pe suprafața țesuturilor distruse se observă zonalități concentrice. Ciuperca poate ataca și cariopsele din spic
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
1978, 1980 când s-au înregistrat pierderi de 15-30 % din recoltă Simptome.Agentul patogen produce pe limbul și teaca frunzelor pete izolate de decolorare înconjurate de un halo brun. Petele pot conflua și în acest caz ocupă suprafețe mari de limb iar pe suprafața țesuturilor distruse se observă zonalități concentrice. Ciuperca poate ataca și cariopsele din spic, acestea prezentând pete negre în zona embrionului. Agentul patogen - Rhynchosporium secalis (Oud.) Davis, fam. Mucedinaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul parazit al
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]