415 matches
-
ridicată de narcisism și autoreferință, nu încă explozivă. Firește, poezia e în revistă genul pilot și, cum ea deschide fiecare număr, rolul de „editorial” al textelor de pagina întâi trebuie avut în vedere. Bunăoară, ilustrativ pentru această stilistică este poemul liminar inclus în numărul 1, Templul iubirii, în care însuși robustul Al. T. Stamatiad versifică descripția parnasiană a unui edificiu visat, nepământesc, din aur și pietre nestemate, spre a deplânge în final mirajul năruit: „Și iată că deodată toți îngerii suspină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
autentice”, doamna T. este îndemnată, cu aceeași convingere, să scrie fără „stil” și chiar fără „talent”, în cea mai polemică și deconcertantă viziune asupra actului creator din literatura noastră: „Un scriitor e un om care exprimă în scris cu o liminară sinceritate ceea ce a simțit, ceea ce a gândit, ceea ce i s-a întâmplat în viață, lui și celor pe care i-a cunoscut, sau chiar obiectelor neînsuflețite. Fără ortografie, fără compoziție, fără stil și chiar fără caligrafie.” Ceea ce vizează, în chip
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
sociale; În plus, au existat și unele proiecte sau programe de cercetare aplicative prin care s-au urmărit modalitățile practice de realizare a integrării În anumite școli generale și profesionale de masă a unor copii cu deficiențe (copii cu intelect liminar, cu deficiențe fizice care nu afectau autonomia personală și posibilitatea practicării unor profesii, copii cu hipoacuzie sau cu ambliopie ușoară și moderată etc.); rezultatele au fost favorabile și au Încurajat extinderea acestor modalități de educare și profesionalizare a copiilor cu
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
ulterior, în perioada școlară dispar). În funcție de valoarea coeficientului de inteligență, putem opera următoarea clasificare: <140 - inteligență extrem de ridicată; 120-140 - inteligență superioară; 110-119 - inteligență peste nivel mediu; 90-109 - inteligență de nivel mediu; 80-89 - inteligență sub medie; 70-79 - inteligență de limită (intelect liminar); 50-69 - deficiență mintală ușoară (deficiență mintală de gradul I); 20-49 - deficiență mintală moderată și severă (deficiență mintală de gradul II); 0-19 - deficiență mintală profundă sau gravă (deficiență mintală de gradul III). Există o serie de caracteristici atipice ale dezvoltării mintale
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
laturi, manifestate la el în patosul cu care atacă probleme grave ale trecutului sau ale prezentului, respectiv în realismul ironic, agorafil și locvace. Nu întâmplător culegerea Scriitorincul (2001) se încheie cu un amplu eseu despre Caragiale, unde acesta este definit, liminar, în ecuație cu poetul național, preocuparea pentru comediograf fiind reflectată și de colaborarea la Bibliografia I.L.Caragiale (I-II, 1995-1997), operă a unui colectiv coordonat de Marin Bucur în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. Scriitorincul reunește articole
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
de stradă, prea încruntată stăteai, răspunde tot cu limba scoasă, colț cu Pintea Viteazul, policlinica municipală, biserică în construcție, cîteva zeci de secunde pînă la a doua, șantier părăginit, trece peste calea ferată, suprapus ecartamentul larg al căilor imperiului, șoseaua liminară hotarului, DN 19 km 233, Tisa paralelă, la pompă benzinăria "Rompetrol", valea scăzută, tegumentul tăbăcit al șoselei și iarba verde, biciclistul fără mîini pe ghidon, manifestare principală, la boala om, este să te manifești, casele de margine mai lasă din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dă la urmă! eu, ce să mușc din mustața tunsă scurt, n-am reușit să sap la erbicidat! tulai mă, da' mare mălai ești! fixația feminină, livezi și pomi în piese izolate, tufișuri, patria de pămînt nu limbaj secundar, limbaj liminar și subliminar, ne scapă, Mîrșid biserica, tăpșanul ei în jumătatea pantei, biserică penticostală pe stradă, stația Poptelec, trecut Popeni pe imobil, dubletul din politica interbelică de românizare, casa bătrînească părăsită, vopseaua de ulei cărămizie, stîlpii groși la tîrnaț, prea rotundă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
muri mi-o puni acolo-n groapă! da' ai carte de muncă! da, mulțumesc, da' vrei să-nnebunesc acasă? am doi moșnegi șî copchilu' meu, de vis trandafirii Huși, furgonetă, povestea angajării lui Florin rescrisă, poate în interesul lui, acum liminar te pălește, se întîmplau și nu știai cum să le iei, la Podu Iloaiei cele două-trei vagoane circulate și pe Mers, acceleratul Iași Timișoara prin Adjud. XXIII. ALEX Iași Buhăești Roman Adjud Siculeni Miercurea-Ciuc Gheorghieni Tîrgu Mureș Gheorghieni Miercurea-Ciuc Siculeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Guțan, Critica și actul lecturii, Sibiu, 1988, 94-97; George, Sfârșitul, IV, 48-59; Negoițescu, Scriitori contemporani, 454-456; Dan C. Mihăilescu, „Ibsen și «teatrul» invizibil”, LAI, 1995, 28; Alex. Ștefănescu, Despre Ibsen în stilul lui Ibsen, RL, 1995, 38; Mircea Morariu, Punctul liminar al teatrului modern, F, 1995, 9; Iulian Boldea, Despre Ibsen și „teatrul invizibil”, VTRA, 1995, 9; Diana Adamek, O redefinire a teatrului occidental, TR, 1995, 50; Ulici, Lit. rom., I, 497-500; Valeriu Cristea, „Am rămas curat”, ALA, 1997, 367; Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
aroganță (fără acel défi întâlnit la mai toți poeții simboliști din faza insurecției) fantasmele decadenților, tristețile lor delirante, decorurile îndoliate. B. cultivă mica scenă livresc-existențială în care există un unic simbol liric dezvoltat prin câteva detalii repetitive. Iată, Plumb, poemul liminar din volumul apărut în 1916: sicrie de plumb, cavou, veșminte funerare, coroane de plumb, aripi de plumb, flori de plumb și, în acest decor, amorul de plumb pe care îl strigă, deznădăjduit, poetul copleșit de singurătatea lui. Totul se învârte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
stimulii care se “instalează” lent nu provoacă excitația, chiar dacă limita lor crește foarte mult, datorită fenomenelor de acomodare; există o pantă limită de la care începe excitația. După durată, stimulii pot fi scurți (cînd nu produc excitația) și lungi. Intre intensitatea liminară (care produce excitația) și durata stimulilor dreptunghiulari care provoacă răspuns există o dependețtă hiperbolică In formula a și b sunt constante ce caracterizează sistemul excitabil. Această expresie permite determinarea parametrilor excitabilității (ce caracterizează un sistem excitabil). II.3.5. Parametrii
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
decît a timpului util) care provoacă un răspuns (potențial de acțiune). Dacă în formula (II.26) considerăm t = ∞ , obținem: b=II R= (II.27) Atunci expresia (II.26) se scrie: (II.28) Cronaxia este timpul t al unui semnal dreptunghiular liminar cu i tensitatea egală cu dublul reobazei care ind ce un răspuns minim din partea s temului excitabil. II.3.6. Propagarea excitației la nivelul sinapsei Transmiterea influxului nervos unidirecțional se face prin intermediul unei structuri care poartă numele de sinapsă. După
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
rezistenței familiei, unii debili mintali nu frecventează școala ajutătoare iar menținerea lor în școala de masă îi suprasolicită și-i stresează, închizându-i astfel și mai mult în cercul vicios al dificultăților școlare. b) Intelectul de limită Copiii cu intelect liminar (de graniță) sunt aceia care se adaptează doar la limita inferioară a cerințelor activității școlare, de aceea sunt numiți și copii cu inteligență școlară la limită. Ei nu pot rezolva sarcinile școlare decât până la un anumit nivel de complexitate și
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
clasificare cu conținut semantic și simbolic. O altă caractenstică a acestor copii este lipsa de stăpânire, de autocontrol, autoreglarea nesigură și insuficientă. Prezintă frecvent reacții de opoziție (indisciplină, reacții de evadare) atitudine negativă față de activitatea școlară. Această formă de inteligență liminară poate fi depistată doar în condițiile școlarizării, prin stabilirea unei concordanțe între reușita școlară de limită, performanțele la testele psihologice și la probele de verificare a cunoștințelor. c) Tulburările instrumentale Tulburările se referă la dificultățile de învățare a scrisului, cititului
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
probleme de auz. Există mai multe categorii de copii integrați: deficienți din punct de vedere motor; deficienți din punct de vedere senzorial văz-auz; elevi cu tulburări de limbaj; deficienți din punct de vedere mintal: cei cu Încetineală mintală, cei cu intelect liminar, cei cu deficiență ușoară și cei cu deficiență medie. Observând cu atenție problemele elevilor În decursul vremii și În situații diferite, am ajuns la concluzia că mulți dintre ei trebuie să fie testați de un psiholog și să li se
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria DANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2158]
-
cu revelarea; realul demundaneizat arată o altă dimensiune - invizibilă - acolo unde corpul lumii și al poemului se descompun. Albul din miezul întunecimii profilează imaginea matricială a unei înălțări fulgurante. Iată cum tot ceea ce coboară în imprezentabilul premanifestării dobândește în chiar liminarul acestei limite o strălucire nelimitată, a noii imagini care se ridică din adânc, vine de departe. A fi desprins de lume - și de imaginea evidenței pe care aceasta o proiectează pe retină - înseamnă a fi pus în depărtarea cea bună
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
locuiește-i însăși locuința", locuirea în nelocul prevenirii, acolo unde nimic nu are loc, nu dă loc decât golului prin care se vede. În rest nimic - realul gros din jur/ se scurge prin cadențe ca prin ciur", decantat până la pragul liminar al pre-realului, derealizat până la quidditatea esenței pure. În rest nimic - doar un teren incult/ în care nu s-a-nsămânțat demult", pustiul în așteptare, tărâmul purei putințe-de-a-fi înaintea puterii ființei absolute. În rest nimic - rotund ca un inel/ verbul e forma vidului
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lucruri de Al. Grigore 39: "Prea multă noapte și numai/ o singură răsuflare de aripi/ prea singur și totuși prea viu/ pentru-a împreuna frumos mâinile". Ceea ce pare să fie un exces al determinațiilor ființării e compensat contrapunctic de trăiri liminare, deficitare în orizontul existenței. Răsuflarea de aripi nu e o imagine prin sine; ea nu se configurează semnificativ decât în raport cu un corelat imaginal, profilându-se pe fundalul nopții. Ceea ce e excesiv, prin întunecarea perspectivei, face cu putință, în mod paradoxal
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
poemul Început de Gheorghe Istrate 44: "din lucruri pe furiș curg lacrimi/ din Noapte se preling planeți/ peste ființă peste patimi/ n-ai timp să vrei să mai regreți". Curgerea, prelingerea sunt actele acestei lente prefaceri, discursul lucrurilor spre ființarea liminară, spre pragul adânc în care ființă nu este, noapte în care sensul se eclipsează, nici timp, voință, patimi ori regret. Lucrurile dispar sub nivelul conștiinței care nu mai ia act de ele, laolaltă cu orice experiență care ar da seama
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Ieromonah, Scrieri, Editura Sophia, București, Editura Cartea Ortodoxă, Alexandria, 2009. Simion, Eugen, Genurile biograficului, vol. I, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2008. Spiridon, Monica, Despre "aparența" și "realitatea" literaturii, Univers, București, 1984. Stancu, Valeriu P., Paratextul. Poetica discursului liminar în comunicarea artistică, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 2006. Șklovski, V.B., Despre proză, traducere de Inna Cristea, Univers, București, 1975. Șklovski, V.B., "Arta ca procedeu", în Teoria limbajului poetic. Școala filologică rusă,. antologie, traducere, studiu introductiv, note biobibliografice și
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
nici nu (de)scrie. Romanul-pilulă oferă avantajul de a putea fi scris și citit mintal, imaginat cu alte cuvinte, potrivit sugestiei primite din partea autorului prim, principal, primordial și demiurg (un demiurg cam leneș!), prin formularea ideii centrale, prin redactarea frazei liminare sau a unui foarte rezumativ rezumat... Ei, ce zici, critic literar ce ești, ai cam rămas cu gura căscată...”, mă somează, triumfător, să-mi dau cu părerea V.M., inventatorul unei noi specii de proză, pentru uzul oamenilor foarte ocupați de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
senzoriale. Adevărul nu e nici ceea ce nu se vede, nici doar ceea ce se vede. Pentru Camil Petrescu, una din cele mai crase forme de lene a minții este lenea percepției, percepția neglijentă. Atenția și spiritul de observație obiectivă sunt condiții liminare ale inteligenței. (De remarcat că autorul nu recurge aproape niciodată la distincțiile post-kantiene între rațiune și intelect, și nici la termenul „spirit” cu care filozofia clasică rezolvă totul, ci numai la „inteligență” și „vedere noosică”.) Vederea noosică e prelungirea percepției
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
imaturitate afectivă (emotivitate ridicată, instabilitate emoțională). Cauzele imaturității pot fi medicale: traumele perinatale, accidentele, nașterile premature, bolile aparatului respirator (bronhopneumonii repetate), meningite sub 5 ani, lipsa unor vitamine/minerale din organism, dar și familiale, socio-culturale etc. Inteligența școlară de limită Liminarul se află Între debilul mintal si copilul normal. Copiii cu intelect de limită reprezintă circa 14% din populația școlară; la 10 ani există un decalaj de 2 ani și jumătate față de copilul normal, iar la 15 ani decalajul este de
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
subiectivă: tonală și vocală, și metodele de audiometrie obiectivă - impedansmetrie sau metodele electrofiziologice: electrocohleograma, potențiale evocate auditive precoce și audiometria prin răspuns cortical. I.2.1. Explorarea paraclinică subiectivă a audiției îaudiometrie) Audiometria subiectivă cuprinde metodele instrumentale de audiometrie tonală liminară, supraliminară și vocală. Audiometria Audiometria necesită un instrument electronic - audiometrul, ce reprezintă un generator de frecvențe sonore între 128 și 8000 Hz, prevăzut cu un potențiometru ce variază intensitatea sunetului emis, un microfon în cazul audiometriei vocale și un vibrator
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
necesită un instrument electronic - audiometrul, ce reprezintă un generator de frecvențe sonore între 128 și 8000 Hz, prevăzut cu un potențiometru ce variază intensitatea sunetului emis, un microfon în cazul audiometriei vocale și un vibrator pentru calea osoasă. Audiometria tonală liminară evaluează pragul auditiv îsonia) pentru fiecare ureche, la sunete pure, cu frecvențe ce se dublează în trepte de la 125 Hz la 8000 Hz, administrate prin căști pentru conducerea aeriană (CA) și prin vibratorul osos pentru conducerea osoasă (CO), cu percepția
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]