6,470 matches
-
ea de mult de prima tinerețe. Bărbatul nu suferă de nici o boală gravă, nu este amenințat de nimeni și nici nu intenționează să se sinucidă. Totuși el simte că urmează să se despartă de viață și vrea să se despartă lin și ceremonios, eventual să și sărbătorească despărțirea. Cezar Zdrăfculescu a făcut armata la "Flotila de bombardiere 1" de la Brașov și la un moment dat a fost detașat la o bază tehnică a aviației, din București. Apoi, în plin stalinism, a
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]
-
și a bronzării, ca normă de frumusețe. De îndată ce a fi bronzata echivalează cu a fi frumoasă și dezirabila, iar soarelui i se descoperă tot felul de resurse binefăcătoare, costumul de plajă se simplifica și reduce semnificativ, de la vesmintele grele de lină ale înotătoarei de la sfîrșitul secolului trecut pînă la, firește parcurgînd cîteva etape, monokini-ul actual. Bronzarea că ideal de frumusețe nu dispare, susține Kaufmann, nici macar după ce se descoperă acțiunea nociva a razelor solare. Dimpotrivă, ea este supusă unei gestiuni a riscului
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
zbura/ labirintic se întindea/ prin văzduh/ pînă la duh/ și la stea/ le transfigura!//o și aveai ochiul mare și rotund/ un ochi lung prealung/ care ținea/ din anul 9 pînă în anul 999./ în acest ochi schiam/ pe panțe line/ prin troienele de viziuni marine/ printre orbitoare schelete de lumină/ prin imagini zăvorite și vise în ruină.// dar deodată vai vai auzul tău/ își înjunghia cu propria să mîna/ propriul său trup tînăr și frumos./ ca să nu mai auzi să
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
timp o dramă socială, love story imposibil (între unul dintre soldați, angajat ca șofer al unui mafiot, și fiica acestuia) și, mai ales, meditație filozofica asupra destinului fostei colonii a cu această ultimă componentă amintind pe alocuri The Thin Red Line al lui Terrence Malick. S-a considerat însă că revelația acestor Udineincontri a fost cinematograful sud-coreean a prezent cu șapte titluri acoperind, iarăși, cam toată gamă posibilă, de la "college horror" la amor și trecînd printr-o neașteptată satiră la adresa lumii
Ploaie asiatică la Udine by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17937_a_19262]
-
în vis și m-am speriat./ Dar nu-n realitate" (Zinoapte). Uneori apar momente de crispare livresca, de un artificiu scontat: "O, Chromios, Timodemos, Aristokleidis, Thimasarhos,/ Alkimidas, Sogenes, Deinis, Theaios, Aristagoras/ Melissos, Fylakidas, Kleandros/ nu am nici mitra și nici lină rituala/ nici pentru voi nici pentru-al vostru-aliptes/ dar în gazete vitejia celor că voi e/ mult cîntată și răsplătita mult/ iar oamenii vă fac serbări cu artificii și claxoane" (Zi). Alteori poeta se lasă-n voia valului oniric, ondina
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
și concurând că viteza de reacție melcul, dl Ciorbea și-a dat seama că țărăniștii n-au făcut nimic abia după ce - probabil tot în timpul somnului - a scăpat din mână sceptrul prim-ministerial. Deși el, și nimeni altcineva, a asigurat alinierea lină a dezastrului iliescian cu cel constantinescian, dl Ciorbea susține că n-a fost lăsat să facă nimic! Că n-a făcut nimic, e clar. Dar de ce iese abia astăzi în public și dă vina pe altii pentru ceea ce constituia responsabilitatea
Buddhismul, variantă crestin-democrată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17929_a_19254]
-
Gheorghe Grigurcu Dacă poeții, în formula cvasigenerală, își caută originile propriei ființe, incipitul individual, Mariana Filimon merge mai departe, dibuindu-si sursele originare în natură. Timiditate sau orgoliu? Probabil și una și alta. Timorare, întrucît demersurile ei sînt line, vegetative, daca nu de-a dreptul vegetale, cum creșterea insesizabila a unei frunze ori cel mult extinderea "telescopica", fragilă, a unor coarne de melc. Nimic din clamoarea cosmogonica, din încrîncenarea tentației metafizice, întinse că o coardă de arc gata a
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
dispoziție smerita ce vede în sumisiune un semn de noblețe. Ființă "plină de taine" se confundă cu lucrurile, într-un simțămînt al zămislirii comune: "De lumină din pielea zăpezii/ mă las absorbita/ teamă de a fi efemer/ își scurge cenușă lin/ printre degete// drumul pe care alunec/ e sigur/ chiar dacă orbit de pacea/ din jur// oboseală inimii/ ea însăși zăpadă" (Lumină de iarnă). Din această comuniune cu fenomenologia naturii rezultă, firește, o comunicare a regnurilor. Nu o "democratizare" a lor, cum
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
vîrstă, un neam, care din cînd în cînd vine la ea călare pe un cal mic cu doi desagi atîrnînd de-o parte și de alta; un cal păros, ager, răbdător că un catîr ori măgar avînd un ciucur de lină roșie în frunte sub părul retezat cu foarfecă, drept, lăsîndu-i ochii mari cuminți liberi; plus coadă să lungă lăsată sălbatic să crească și care este plină de scaieți uscați prinși acolo de la cine știe ce alte drumuri mocănești spre cîmpia largă, bogată
Ochiul interior al trădării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18058_a_19383]
-
de vraja și intervalul de împietrire coincid cu cele șapte luni cât l-au avut alături pe Virgil Măgureanu. Cunoscând abilitatea diabolica a acestuia, n-ar fi exclus că marele dirijor al politicii iliesciene să fi orchestrat și aceasta pasăre lină a responsabilităților dinspre vechii spre noii favoriți. Încă o dată, cadoul făcut de Securitate s-a dovedit unul otrăvit.) Pe vremea lui Victor Ciorbea funcționa cuvântul de ordine că nu trebuie divulgat nimic despre situația reală a țării pentru a nu
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]
-
ea nu are nici o altă consistentă decît pe aceea fantomatica a hologramei. În mare, în aceeași situație se află și desenul. În prima categorie intră desenele ample, aproape desene de sculptor prin dîrzul decupaj al formei, devenite însă confuze prin linii anexe care comentează policrom conturul inițial. Acestea, ca și o compoziție în ulei, au ca model un nud monumental, un fel de replică de astăzi la steatopigismul celebrei Venus din Willendorf. În cea de-a doua categorie intră desenele de
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
te-a legăna, / Pe obraji, pe geana sa; / Pe un spic frumos de grâu / și pe val adânc de râu, / Pe-amiros de măr, pe-o stea, / pe-o crenguță de ceasla; Pe răsuflet cald de doină / și pe tremur lin de horă, / Pe ram verde de stejar, / Pe coamă de armăsar; / Pe doi faguri dulci, mustoși, / Într-un clopot de strămoși, / Pe-amintirea lui bunicu, / Pe nesomnul lui Tăticu, / Pe un vers de Eminescu, / Pe pământul ce-l iubescu, / Să
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
clopote din România începe enigmatic cu evocarea anilor 1911-1912, când se construiește și se inaugurează, la Belfast, vaporul Titanic. Autorul îl aduce în prim-plan pe comandantul navei, Edward J. Smith, navigator cu mare experiență, angajat al firmei "White Star Line", căruia locuitorii satului său natal tocmai se pregătesc să-i ridice o statuie. Apoi descrie transatlanticul - "un fel de hotel mișcător, cu 762 de camere grupate în trei categorii" - și face o referire fugitiva la locul unde a fost turnata
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
ciclu de poeme hai-ku reunite sub titlul "Magnitudini" continuă aventură neuronală; poetul îngheață în formule lapidare "aceeași realitate psihică, mitologica, genetică, tehnologică din poemele anterioare" (Gh. Crăciun); aceste sentințe par de multe ori părți ale unui poem mai amplu: "cenușă lină din pagini grele învinețite curgea" poate avea drept urmare firească hai-ku-ul imediat următor "era ea existența: un electrod înfipt în corpul meu". Următorul volum (cel din 1990) apare sub titlul de Întoarcerea în viitor. Poemele se lungesc, se transformă în veritabile
Un poet obosit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17586_a_18911]
-
ontologica a miracolului în altă a cercetării difidente și a desvrăjirii: "Înaintare prin cronică râului,/ sus/ odată cu soseaua-n iureș de roți/ pe unde tot eu, cel de demult/ încercăm lumea cu-o creangă de salcie,/ lăsându-mi acum din linii verzi-albe/ ochiu-n cantar,/ iar arcul ce-nchide perdeaua cu nimb/ despre cum nu m-aș despărți/ de mine cel amintit/ când mă-ntorc aievea prin calmul văii,/ tânăr,/ la povară ce ma strigă din mâine". Poemele depun mărturie despre condiția
Un crepuscular by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17604_a_18929]
-
viselor, ție (2006), Balade și flori de câmp (2008) și Cules târziu (2014). Poezia lui Václav Danek atrage atenția printr-o încărcătură intelectuală deosebită care își găsește drumul către cititor fie prin formele fixe ale versului clasic, fie prin curgerea lină a celui liber. Dacă primele volume combină vechi peisaje pragheze cu dramatismul iubirii imposibile, în ultimele trei (și în special în Cules târziu) autorul preferă evadarea (sau refugiul) în jocul poetic-intelectual în aparență gratuit, eliberat (sau poate spoliat) de obsesia
Poeți cehi în românește by Mircea Dan Duță () [Corola-journal/Journalistic/2511_a_3836]
-
cancelarie de unde a ieșit un Cară-te cu-a ta mustață profesor să vadă ce se întâmplă ca apoi să vină toată cât mai iute la latină cancelaria, stând la ferestre unul peste umărul altuia să unde viața e mai lină vadă mai bine și să se strice de râs până ce a auzit și Fără X grec Ypsilon Gușetoiu din biroul lui scandalul. doar vreun vers din Ciceron. Când a ieșit afară și a realizat ce se întâmplă a crezut Și
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
Lină și Gherghina, gemenele ale căror poveste a făcut înconjurul lumii la începutul anilor '80, au jurat că nu se vor despărți niciodată, dar au ajuns să nu își mai vorbescă cu lunile. Lină se află de mai mulți ani în
Povestea incredibilă a singurelor siameze despăţite cu succes în România () [Corola-journal/Journalistic/24057_a_25382]
-
Lină și Gherghina, gemenele ale căror poveste a făcut înconjurul lumii la începutul anilor '80, au jurat că nu se vor despărți niciodată, dar au ajuns să nu își mai vorbescă cu lunile. Lină se află de mai mulți ani în Spania, iar Gherghina stă cu mama ei lângă Botoșani, după ce și ea a fost la muncă în străinătate. S-au nascut siameze, au fost despărțite prin operație, iar acum Lină și Gherghina mai
Povestea incredibilă a singurelor siameze despăţite cu succes în România () [Corola-journal/Journalistic/24057_a_25382]
-
vorbescă cu lunile. Lină se află de mai mulți ani în Spania, iar Gherghina stă cu mama ei lângă Botoșani, după ce și ea a fost la muncă în străinătate. S-au nascut siameze, au fost despărțite prin operație, iar acum Lină și Gherghina mai sunt unite de o puternică legătură telepatica. Lină a plecat în Spania, iar Ghergina în Italia, dar apoi s-a întors în țară pentru a sta cu mama sa, informează . Povestea celor două gemene siameze a iscat
Povestea incredibilă a singurelor siameze despăţite cu succes în România () [Corola-journal/Journalistic/24057_a_25382]
-
Spania, iar Gherghina stă cu mama ei lângă Botoșani, după ce și ea a fost la muncă în străinătate. S-au nascut siameze, au fost despărțite prin operație, iar acum Lină și Gherghina mai sunt unite de o puternică legătură telepatica. Lină a plecat în Spania, iar Ghergina în Italia, dar apoi s-a întors în țară pentru a sta cu mama sa, informează . Povestea celor două gemene siameze a iscat numeroase controverse, într-un regim și în vremuri în care anomaliile
Povestea incredibilă a singurelor siameze despăţite cu succes în România () [Corola-journal/Journalistic/24057_a_25382]
-
avut o copilărie normală și frumoasă. Timp de peste 10 ani au crescut în Botoșani, pentru ca mai apoi să se mute la Bucecea. Cand au trecut de vârstă de 20 de ani au luat calea străinătății. Mai întâi Gherghina, si apoi Lină. Ghergina a ajuns în Italia, iar Lină în Spania. Deși când au împlinit 18 ani și-au jurat că nu se vor despărți niciodată, fetele au ajuns acum să nu-și mai vorbească deloc. O situație care o face pe
Povestea incredibilă a singurelor siameze despăţite cu succes în România () [Corola-journal/Journalistic/24057_a_25382]
-
de peste 10 ani au crescut în Botoșani, pentru ca mai apoi să se mute la Bucecea. Cand au trecut de vârstă de 20 de ani au luat calea străinătății. Mai întâi Gherghina, si apoi Lină. Ghergina a ajuns în Italia, iar Lină în Spania. Deși când au împlinit 18 ani și-au jurat că nu se vor despărți niciodată, fetele au ajuns acum să nu-și mai vorbească deloc. O situație care o face pe mama să își amintească cu durere de
Povestea incredibilă a singurelor siameze despăţite cu succes în România () [Corola-journal/Journalistic/24057_a_25382]
-
al culturii românești” (1975) al lui unica poezie “Peste vârfuri”: stări din “Peste vârfuri...” contemplația Constantin Noica, era șicanat ca o Peste vârfuri trece lună, și ascultarea topite în iubirea a toate exagerațiune venită din partea unui Codru-și bate frunza lin, stăpână care tace în eternul originar; bătrân și atemporal lector, în extazul Dintre ramuri de arin pare un exercițiu de închinare hindus zeificării programate a subiectului său. Melancolic cornul sună. sau o rugăciune budistă... ”De ce taci Nimic mai fals. Eminescu
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
profesorul Francisc Lăszlă, cea de-a opta ediție recent încheiată ne-a propus un afiș cât se poate de atractiv. Concertul inaugural a fost interpretat de corul și orchestră simfonica ale Filarmonicii "Transilvania" din Cluj, dirijor Tamâș Văsăry, solista Ildikă Line, ambii din Ungaria, având în program Uvertura la operă "Le nozze di Figaro" și Concertul în la major pentru vioară și orchestră de W.A. Mozart. Simpozionul de-a doua zi a fost consacrat temei centrale a festivalului creația celor
Cluj - Festivalul Mozart by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/18186_a_19511]