229 matches
-
Române. Nedelcu, I. 2015, "Two Types of Complex Predicates: A Diachronic Perspective", în: Pană Dindelegan et al. (eds) 2015: 225-251. Nicolae, A. 2011. "Pe marginea descrierii grupului nominal în Gramatica de bază a limbii române", în: M. Nevaci (ed.), Studia linguistica et philologica. Omagiu Profesorului Nicolae Saramandu. București: Editura Universității din București, 635-653. Nicolae, A. 2012. "Articolul" (XIX, XX), în: SILR 2012: 111-121, 469-479. Nicolae, A. 2013a. "Notă de sintaxă comparată: parametrul [+definit] în sintaxa grupului nominal românesc", Limba românăLXII, 2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
451-458. Stan, C. 2009. "Ierarhia constituenților în grupul nominal", în: Zafiu, Croitor și Mihail (eds) 2009: 231-236. Stan, C. 2013. O sintaxă diacronică a limbii române vechi. București: Editura Universității din București. Stan, C. 2014. "Nominalized Structures in Old Romanian", Linguistica Atlantica 33, 2, 110−122. Stati, S. 1961. Limba latină în inscripțiile din Dacia și Scythia Minor. București: Editura Academiei. Stowell, T. 1981. Origins of Phrase Structure. Teză de doctorat, Massachusetts Institute of Technology. Strozer, J. 1976. Clitics in Spanish
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în: Zafiu, Croitor, și Mihail (eds) 2009: 289-305. Zafiu, R. 2013a. "Mood, Tense, and Aspect", în: GR 2013: 24-64. Zafiu, R. 2013b. "Information Structure", în: GR 2013: 568-575. Zafiu, R. 2014. "Auxiliary Encliticization in 16th Century Romanian: Restrictions and Regularities", Linguistica Atlantica 33, 2: 71-86. Zafiu, R. 2015. "Fi-mi-ar...!", Dilema veche, 595, 9-15 iulie 2015. Zafiu, R. 2016. "The Syntax of Moods and Tenses", în: SOR 2016 (sub tipar). Zafiu, R., Croitor, B., Mihail, A. M. (eds) 2009. Studii de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
energías del hombre [Structura mintală și energiile omului], México, Universidad Nacional, 1959. Spitzer, Leo, Lingüística e historia literaria [Lingvistică și istorie literară], Madrid, Ed. Gredos, 1955. Stănescu, Nichita, În dulcele stil clasic, București, Ed. Eminescu, 1970. Tagliagambe, Silvano, La mediazione linguistica. Îl rapporto pensiero -linguaggio da Leibniz a Hegel [Mijlocirea lingvistică. Raportul gândire limbaj de la Leibniz la Hegel], Milano, Feltrinelli Ed., 1980. Tatarkiewicz, Wladyslaw, Historia de seiș ideas [Istoria a șase idei], Madrid, Ed. Tecnos, 1997. Urdanoz, Teófilo, Historia de la filosofía
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
custos, un custode al conceptului, un substitut al reprezentării originare a obiectului). O lipsă curioasă a gnoseologiei sale, într-o epocă în care acest aspect nu era deloc necunoscut sau neglijat. (A se vedea, spre exemplu, Silvano Tagliagambe, La mediazione linguistica. Îl rapporto pensiero linguaggio da Leibniz a Hegel [Mijlocirea lingvistică. Raportul gândire limbaj de la Leibniz la Hegel], Milano, Feltrinelli Ed., 1980; sau Ernst Cassirer, Filosofía de las formas simbólicas [Filosofia formelor simbolice], I, El lenguaje [Limbajul], México, Fondo de Cultură
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
trecînd în revistă impresionanta sa activitate de românist și romanist - cărți, articole, conferințe care au marcat decisiv evoluția lingvisticii românești și au contribuit la afirmarea ei în lume -, cît vorbind despre cartea sa cea mai recentă: L'altra latinita. Storia linguistica del romeno tra Oriente e Occidente (Verona, Edizioni Fiorini, 2007). Volumul, îngrijit de Alvaro Barbieri, Dan Octavian Cepraga și Roberto Scagno, e însoțit de un gînd special către Italia și prietenii italieni, în mijlocul admirației și a solidarității cărora a petrecut
"Cealaltă latinitate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8120_a_9445]
-
fi el deștept, dar n-a știut ce să răspundă". Despre acest subiect a scris în ultimii ani mai multe articole foarte interesante Sanda Reinheimer-Rîpeanu (a se vedea mai ales cel publicat în volumul Traiani Augusti vestigia pressa sequamur: studia linguistica in honorem Lilianae Tasmowski, Padova, Unipress, 2000), care au și meritul de a aduce în circulația internațională fapte lingvistice românești, în legătură cu un fenomen care trezește destul interes în momentul de față; cercetările sale, bazate pe un material extrem de bogat - sute
"Un straniu mod..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16131_a_17456]
-
asumat riscul de a ne implica în dezbatere. Mărturisim că am ezitat: dar editorialul d-lui Nicolae Manolescu Cum scriem, în România literară, 38) ne-a adus aminte că, lingvist și filolog fiind, așa cum parafraza pe vremuri Roman Jakobson, nihil linguistici me alienum puto. Cu atît mai mult cu cît, în perioada post-decembrie 1989, despre ortografie și despre schimbarea ei s-a tot scris - deși, cum am mai spus-o, era mai necesar a schimba țara și mentalitatea, nu ortografia! Dar
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
filologi și lingviști români de prim ordin, frecvent invitați în ultimii ani să țină aici lecții și conferințe. Altă reuniune, de aceeasi înaltă calitate, s-a desfășurat a doua zi, 30 noiembrie 2007, la Universitatea din Florența, în cadrul celebrului "Circolo linguistico fiorentino", prezidat actualmente de prof. Carlo Alberto Matrelli. La Florența s-a comemorat centenarul nașterii profesorului Gheorghe (Giorgio) Caragața (1907-1978), fondator în 1934 al seminarului de Limbă Română în orașul lui Dante Alighieri Gheorghe Caragața a servit cu egal patriotism
Manifestări universitare italo-române by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/8879_a_10204]
-
Chiar "Columna lui Traian" era la început un ziar politic, mai pe urmă a devenit o revistă în care se publicau și drame și poezii de-o valoare problematică. În forma însă în care reapare - cu sfera mărginită la istorie, linguistică și psicologie poporană - dezbrăcată de sterpe polemici politice și de alte materii străine, "Columna lui Traian", ale cărei două prime fascicule le avem dinainte-ne, promite a deveni o prețioasă revistă și a da o nouă impulsiune științei române. Științei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dă totodată un teren vast fantaziei poporului, care scurtează aceste nume sau le adaoge cu sufixe dezmierdătoare. Nu lungim aceste șiruri spre a arăta cum traducerea aproape a oricărui nume probează ignorarea celor mai elementare cunoștințe de istorie și de linguistică. Înșirăm numai mai la vale aproape totalitatea acelor termene, din cari se va vedea că aproape toate sunt fals traduse. Numai 314 {EminescuOpXIII 315} câteva probe: Anania, nume biblic de bărbat, e tradus prin numele femeesc Anna; Ephraim, numele unei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dinamica limbilor actuale, văzută într-un proces mai larg al schimbărilor lingvistice, este mult mai general, fiind prezent și în alte limbi. Amintim, de exemplu, un studiu recent al lui Lorenzo Renzi (Le tendeze dell'italiano contemporaneo. Note sul cambiamento linguistico nel breve periodo, 2000), dedicat limbii italiene actuale, care, deși din punctul de vedere al istoriei recente nu a traversat o perioadă atât de tumultuoasă ca a noastră, prezintă multe fenomene și tendințe lingvistice comune sau apropiate. 1.5. Sub
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
estructural, Editorial Gredos, Madrid, 1986 Coșeriu, Eugeniu, Sincronie, diacronie și istorie. Problema schimbării lingvistice, Editura Enciclopedică, București, 1997 Coșeriu, Eugen, Solidaritățile lexicale, în "Revistă de lingvistică și știință literară", Chișinău, 1992, nr. 5, 37-45 Coseriu, Eugenio, Teoria del linguaggio e linguistica generale. Sette studi, Editori Laterza, Bari, 1971 Coșeriu, Eugeniu, Teoria limbajului și lingvistica generală. Cinci studii, Editura Enciclopedică, București, 2004 Coseriu, Eugenio, Textlinguistik, Eine Einführung, Francke Verlag, Tübingen und Basel, 1994 Coteanu, Ion, Stilistica funcțională a limbii române, Editura Academiei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
lenguage, p. 23. 124 Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 160. 125 Eugenio Coseriu, El hombre y su lenguage, p. 27. 126 Ibidem, p. 16 și 32. 127 L'Uomo e il linguaggio, în Eugenio Coseriu, Teoria del linguaggio e linguistica generale. Sette studi, Editori Laterza, Bari, 1971, p.10. 128 Vezi Noam Chomsky, La linguistique cartésienne, Editions du Seuil, Paris, 1966, p. 18. 129 Friedrich Wilhelm Joseph Schelling, Sistemul idealismului transcendental, Humanitas, București, 1995, p. 218 ș. u. Vezi și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a la luz de la semántica estructural, în Eugenio Coseriu, Principios de la semántica estructural, p. 207. 263 Vezi Competența lingvistică, în Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 31. 264 L'uomo e il linguaggio, în Eugenio Coseriu, Teoria del linguaggio e linguistica generale. Sette studi, Editori Lettera, Bari, 1971, p. 17. 265 Georg Lukács, Ontologia existenței sociale, p. 307. 266 Vezi W. Doroszewski, Quelques remarques sur les raports de la sociologie et de la linguistique : E. Durkheim et F. de Saussure, în culegerea Essais
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a susținut doctoratul în filologie (1936), cu teza Cântecul popular istroroman, la Universitatea din Cernăuți. Este membru fondator al Societății Academice Române, înființată în 1957 la Romă. A colaborat la „Arhiva”, „Archivum romanicum”, „Bollettino del Centro di Studi Filologici e Linguistici Siciliani”, „Buletinul «Mihai Eminescu»”, „Celebes”, „Cetatea Moldovei”, „Codrul Cosminului”, „Convorbiri literare”, „Cuget clar”, „Ethnos”, „Ephemeris dacoromâna”, „Făt-Frumos”, „Folklore”, „Fond și forma”, „Giornale di politică e di letteratura”, „Giornale di Sicilia”, „Italica”, „Îndreptar”, „Junimea literară”, „La cultura nel mondo”, „La Sicilia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
invitația lui N. Iorga, a conferențiat în anii 1938-1940 despre asemănările și diferențele ce pot fi descifrate între scrierile lui Mihai Eminescu și Madách Imre, Liviu Rebreanu și Móricz Zsigmond, Ion Budai-Deleanu și Arany János etc. Colaborează la revistele „Acta Linguistica”, „Filológiay közlöny”, „Foaia noastră”, „Helikon”, „Irodalomtörténeti közlemények”, „Kortárs”, „Nagyvilág”. Depășind stadiul comparatismului de prim palier, P. s-a străduit să scoată la iveală interferențele filosofice și ideatice care apar între cele două literaturi și, în general, între literaturile est-europene, ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
al Italiei (1861), (Ladiam, E., Famous Sayings and Their Authors, Detroit, 1970) (trimtere la „We have made Italy, now we have to make Italians”). 14. Brunot, Ferdinand (coord.), Histoire de la langue francaise, 13 vol., Paris, 1927-1943; de Mauro, Tullio, Storia linguistica dell’Italia unita, Bari, 1963, p. 41; Wehler, H.U., Deutsche Gesellschaftgeschichte 1700-1815, München, 1987, p. 305. 15. Hobsbawm, E.J., Nations and Nationalism since 1780: Programme, Myth, Reality, p. 54. 16. Wright, Lawrence, Clockwork Man, Horizon Press, New York, 1969, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Marston & Company, Londra. Cooper, Robert, The Post-Modern State and the World Order, Demos, Londra, 1996. Cullen, Jim, The American Dream, Oxford University Press, New York, 2003. de Grazia, Sebastian, Of Time, Work, and Leisure, Doubleday, New York, 1964. de Mauro, Tullio, Storia linguistica dell’Italia unita, Bari, 1963. de Soto, Hernando, The Mystery of Capital, Basic Books, New York, 2000. Dean, M., Hindess, B. (coord.), Governing Australia: Studies in Contemporary Rationalities of Government, Cambridge University Press, Cambridge, 1988. Dean, Mitchell, Governmentality: Power and Rule
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Online Processing of Unaccusatives", Linguistic Inquiry, 39, 3, p. 355−377. Fround, Karen, 2006, "Unaccusativity as lexical argument reduction: Evidence from Aphasia", Lingua, 116, 10, p. 1631-1650. Gerner, Matthias, 2007, "The Lexicalization of Causative Verbs in the Yi Group", Folia Linguistica, 28, 1−2, p. 145−185. Gildea, Spike, 2003, "Are There Universal Cognitive Motivations for Ergativity", Ergatividade na Amazônia, II, Villejuif. Godoi, Elena, 2005, "La destransitivización en las construcciones con se ¿un proceso intransitivizante?", Actas IX Simposio Internacional de Comunicación
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1976, "Towards a Universal Definition of Subject", în: C. N. Li (ed.), p. 303-333. Kibrik, A. E., 1987, "Constructions with Clause Actants in Daghestanian Languages", Lingua, 71, p. 133−178. Kittilä, Seppo, 2009, "Causative Morphemes as Non-Valency Increasing Devices", Folia Linguistica, 43, 1, p. 67−94. Klaiman, M. H., 1987, "Mechanisms of Ergativity in South Asia", Lingua, 71, p. 61-102. Koontz-Garboden, Andrew, 2009, "Anticausativization", Natural Language and Linguistic Theory, 27, p. 77−138. Koopman, Hilda, 2008, "Samoan Ergativity as Double Passivization
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vezi Iordan (1973: 402). 7 D. M. Perlmutter, "Multiattachement and the Unaccusative Hypothesis: The Perfect Auxiliary in Italian", Probus, 1, p. 63−119, apud Mackenzie (2006: 172). 8 L. Dini, "Aspectual Constraints on Italian Absolute Phrases", Quaderni del Laboratorio di Linguistica della Scuola Normale Superiore di Pisa, 8, p. 52−87, apud Mackenzie (2006: 172). 9 M. Loporcaro, "The Unaccusative Hypothesis and Participial Absolutes in Italian: Perlmutter's Generalization revised", Rivista di Linguistica, 15, 2, p. 199−263, apud Mackenzie (2006
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
on Italian Absolute Phrases", Quaderni del Laboratorio di Linguistica della Scuola Normale Superiore di Pisa, 8, p. 52−87, apud Mackenzie (2006: 172). 9 M. Loporcaro, "The Unaccusative Hypothesis and Participial Absolutes in Italian: Perlmutter's Generalization revised", Rivista di Linguistica, 15, 2, p. 199−263, apud Mackenzie (2006: 172). 10 G. Centineo, "A Lexical Theory of Auxiliary Selection in Italian", Davis Working Papers in Linguistics, 1, p. 1−35. 11 R. D. Van Valin, "The Unaccusative Hypothesis vs. Lexical Semantics
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
in Dutch?", în: J. McDonough, B. Plunkett (eds.), Proceedings of NELS, 17, I, Amherst, University of Massachusetts. 13 P. Ackema, "Syntax below Zero", teză de doctorat, University of Utrecht. 14 R. Kayne, "Toward a Modular Theory of Auxiliary Selection", Studia Linguistica, 47, p. 3−31, apud Sorace (2004: 244). 15 D. Bentley, T. Eythórsson, "Auxiliary Selection and the Semantics of Unaccusatives", Lingua, 114, p. 447−471. 16 În limba română veche, numărul de forme verbale care conțineau auxiliarul a fi era
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Duchesne-Guillemin, J. (1962a), La religion de l’Iran ancien, Paris. Duchesne-Guillemin, J. (1962b), „L’étude de l’iranien ancien au vingtième siècle”, În Kratylos, nr. 7, pp. 1-44. Duchesne-Guillemin, J. (19639, „Le Xvarenah”, În Annali del’Istituto Universitario Orientale, Sez. linguistica, nr. 5, pp. 19-31. Dumézil, G. (1961), „Les «trois jonctions» dans le Rgveda et les dieux indiens deMitani”, În Académie Royale de Belgique, Bulletin de la classe des lettres..., serie V, nr. 47, pp. 265298. Dumézil, G. (1968; 1971; 1973), Mythe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]