227 matches
-
a păstrat o scrisoare „tehnică” trimisă de C. Daicoviciu inițial lui Alf Lombard, urmând ca acesta din urmă să i-o transmită lui Wikander - vezi Addendum II, în volumul de față. 3. Al. Rosetti (1895-1990) a colaborat la revista Studia Linguistica, fondată de Wikander și Bertil Mamberg, elev al lui Alf Lombard, în 1947, la Lund. Dintre savanții suedezi de la Lund, legătura cea mai strânsă și mai îndelungată a avut-o cu romanistul Alf Lombard - cca 800 de scrisori trimise reciproc
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
dinamica limbilor actuale, văzută într-un proces mai larg al schimbărilor lingvistice, este mult mai general, fiind prezent și în alte limbi. Amintim, de exemplu, un studiu recent al lui Lorenzo Renzi (Le tendeze dell'italiano contemporaneo. Note sul cambiamento linguistico nel breve periodo, 2000), dedicat limbii italiene actuale, care, deși din punctul de vedere al istoriei recente nu a traversat o perioadă atât de tumultuoasă ca a noastră, prezintă multe fenomene și tendințe lingvistice comune sau apropiate. 1.5. Sub
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
rară forță de disociere și numeroase soluții originale” (Florica Dimitrescu). Și-a redactat articolele și studiile nu numai în limba maghiară, ci și în română, franceza, italiană, germană și rusă. A colaborat la „Annales Universitatis Scientiarium Budapestiensis”, „Magyar Nyelvőr”, „Acta Linguistica Hungarica”, „Beiträge zur romanischen Philologie”, „Studia Slavica Academiae Scientiarum Hungaricae”, „Nyelvtudományi Közlemények”, „Egyetemes Philologiai Közlöny”, „Limba română”, „Convorbiri literare”, „Buletinul «Mihai Eminescu»”, „Limba și literatura”, „Philologiai Közlöny”, „Vasárnap”, „Apolló”, „Valóság”, „Láthatár”, „Orbiș Litterarum”, „România liberă” (Paris), „Helicon”, „Lingua Nostră”, „Cahiers
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
încheie cu un capitol despre Lucian Blaga. G. a tradus în limba maghiară din poezia lui Mihai Eminescu, Al. Vlahuță, G. Coșbuc, Al.T. Stamatiad și din proza lui Liviu Rebreanu și a lui Ionel Teodoreanu. SCRIERI: Problemi di geografia linguistica nel rumeno del Settecento, Romă, 1938; Le origini italo-greche della versificazione rumena, Romă, 1939; Leș Mots d’origine néo-grecque en roumain à l’époque des phanariotes, Budapesta, 1939; XVIII. századi humanizmusunk és a románság [Umanismul maghiar din secolul al XVIII
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
Leiro Nyelvtan Korebol. 57-90. Kemeny Gabor (szerk.): Normatudat - nyelvi normă. Bp., 1992. Kemeny Gabor - Kardos Tamâș (szerk.): A magyar nyelvi normă ervenyesulese napjaink nyelvhasznalataban. Bp., 1994. Kenesei Istvan (szerk.): A nyelv es a nyelvek. Bp., 1984. Kiefer Ferenc: A modalitas. Linguistica. Series C, Relationes 1. 1990. Kiefer Ferenc: Lehetoseg es szuksegszeruseg. Bp., 2005. Kiss Jeno: Magyar anyanyelvuek - magyar nyelvhasznalat. Bp., 1994. Kontra Miklos: Tarsadalmi es teruleti valtozatok a magyar nyelvben. Bp., 1992. Lesznyak Marta: Ketnyelvuseg es ketnyelvu oktatas. Magyar Pedagogia 96
ORDIN nr. 5.907 din 12 noiembrie 2008 privind aprobarea Programei la disciplina Limba şi literatura maghiară - profesori pentru Concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205179_a_206508]
-
F. Lindley CINTRA, Nova Gramatica do Portugues Contemporâneo, Lisboa, Ed. Sa da Costa, 1984. 8. ESTRELA, Edite, Duvidas do falar Portugues, Lisboa, Editorial Noticias,/s.d./ 9. FARIA, I. H., E. R. PEDRO, I. DUARTE, C. A. M. GOUVEIA (Org.), Introduggo ă Linguistica Geral e Portuguesa, Lisboa, Editorial Caminho, 1996. 10. FONSECA, F. I., Gramatica e Pragmatica. Estudos de Linguistica Geral e de Linguistica Aplicada ao Ensino do Portugues, Porto, Porto Editora, 1994. 11. MATEUS, M. H. M., A. ANDRADE, M. C. VIANA e
ORDIN nr. 3.046 din 29 ianuarie 2014 privind aprobarea programelor pentru susţinerea examenului naţional de definitivare în învăţământ la specializările Limba şi literatura portugheză, Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258868_a_260197]
-
Duvidas do falar Portugues, Lisboa, Editorial Noticias,/s.d./ 9. FARIA, I. H., E. R. PEDRO, I. DUARTE, C. A. M. GOUVEIA (Org.), Introduggo ă Linguistica Geral e Portuguesa, Lisboa, Editorial Caminho, 1996. 10. FONSECA, F. I., Gramatica e Pragmatica. Estudos de Linguistica Geral e de Linguistica Aplicada ao Ensino do Portugues, Porto, Porto Editora, 1994. 11. MATEUS, M. H. M., A. ANDRADE, M. C. VIANA e A. VILLALVA, Fonetica, fonologia e morfologia, Lisboa, Universidade Aberta, 1991. 12. MATEUS, M. H. M., A. M. BRITO, I.
ORDIN nr. 3.046 din 29 ianuarie 2014 privind aprobarea programelor pentru susţinerea examenului naţional de definitivare în învăţământ la specializările Limba şi literatura portugheză, Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258868_a_260197]
-
Lisboa, Editorial Noticias,/s.d./ 9. FARIA, I. H., E. R. PEDRO, I. DUARTE, C. A. M. GOUVEIA (Org.), Introduggo ă Linguistica Geral e Portuguesa, Lisboa, Editorial Caminho, 1996. 10. FONSECA, F. I., Gramatica e Pragmatica. Estudos de Linguistica Geral e de Linguistica Aplicada ao Ensino do Portugues, Porto, Porto Editora, 1994. 11. MATEUS, M. H. M., A. ANDRADE, M. C. VIANA e A. VILLALVA, Fonetica, fonologia e morfologia, Lisboa, Universidade Aberta, 1991. 12. MATEUS, M. H. M., A. M. BRITO, I. DUARTE, I. H. FARIA
ORDIN nr. 3.046 din 29 ianuarie 2014 privind aprobarea programelor pentru susţinerea examenului naţional de definitivare în învăţământ la specializările Limba şi literatura portugheză, Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258868_a_260197]
-
îl comune originario, per determinare la circoscrizione guidiziaria corrispondente sarà necessario riferirsi al comune riunito di appartenenza. (2) Indicazione della lingua: neerlandese (N), francese (F), francese/neerlandese (F/N), neerlandese/francese (N/F) o tedesco (D), în funzione della regione linguistica interessata. Per la regione di Bruxelles-Capitale, che è bilingue, sono menzionate le due lingue (francese/neerlandese o neerlandese/francese). I 19 comuni di questa regione figurano così due volte nell'elenco, per îl francese e per îl neerlandese con le
jrc5045as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90213_a_91000]
-
sau "O sursă indiană a Luceafărului lui Eminescu" ["Katha"-"Upanishad I"."19"-"28"], în 1977 ș.a.). În 1983 colegii de la universitatea din Bochum îi editează un volum omagial cu prilejul împlinirii a 55 de ani de viață, intitulat "Philologica et Linguistica". Este o culegere de articole scrise între 1953 și 1983 - elogios prefațată de către Helmuth Frisch și conținând la sfârșit o listă bibliografică, incompletă, cu 121 de titluri - un reper indispensabil pentru tracologul de azi. A avut nenumărate colaborări la lucrări
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
Editura Universității “Alexandru Ioan. Cuza”, Iași, 2011 (coautor; coordonator). 1. Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe. Coeditor alături de Carmen Gabriela Pamfil, Ioan Oprea și Adrian Turculeț, în ANLL (1992 1993), Iași, 1994 (separatum, 190 p.). 2. Omul și limbajul sau. Studia linguistica în honorem Eugenio Coseriu, Iași, Editura Universității, 1992, (coeditor alături de Dumitru Irimia, 360 p.). 3. Studia linguistica et philologica în honorem D. Irimia, Iași, Editura Universității, 2004 (coeditor alături de Ana Maria Minut, 586 p.). 4. În calitate de secretar științific și, începând
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Carmen Gabriela Pamfil, Ioan Oprea și Adrian Turculeț, în ANLL (1992 1993), Iași, 1994 (separatum, 190 p.). 2. Omul și limbajul sau. Studia linguistica în honorem Eugenio Coseriu, Iași, Editura Universității, 1992, (coeditor alături de Dumitru Irimia, 360 p.). 3. Studia linguistica et philologica în honorem D. Irimia, Iași, Editura Universității, 2004 (coeditor alături de Ana Maria Minut, 586 p.). 4. În calitate de secretar științific și, începând din 1999, redactor responsabil, tomurile pe anii 1990, 1991, 1992, 1993, 1994, 1995, 1996, 1997, 1998, 1999
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
începând din 1999, redactor responsabil, tomurile pe anii 1990, 1991, 1992, 1993, 1994, 1995, 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003, 2004 și 2005 ale “Analelor științifice ale Universității Al. I. Cuza”, secțiunea lingvistică. 5. Signa în rebus. Studia linguistica et semiologica în honorem M. Carpov. Iași, Editura Universității, 2005 (coeditor alături de Mihaela Lupu, Florin Olaru și Iulian Popescu, 380 p.). 6. Rudolf Windisch, Studii de lingvistică și filologie românească. Editori: Eugen Munteanu, Oana Panaite, Editura Universității Al. I. Cuza
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
du Sud Est Européen (Thessalonique, 29 1 août 4 septembre). Communications”. Athenes, 1994, p. 163-166. 5. Slavon ou latin? Une réexamination du problème de la langue source des plus anciennes traductions roumaines du Psautier, în “Atti del XXI Congresso Internazionale di Linguistica e Filologia Romanza (Palermo 18-24 settembre 1995). Vol. VI, Sezione 8, Paradigmi interpretativi della cultură medievale”. A cură di Giovanni Ruffino, Max Niemeyer Verlag, Tübingen, 1998, p. 351 364. ISBN 3-484-50366-1 (3-484-50355-6 - întreagă serie). 6. La Bible comme source d
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Movila (1642) și formarea terminologiei teologice românești, în vol. 350 de ani de la Sinodul de la Iași, 1642 1992 (AUI teologie, Tom. I 1992), p. 105 114. 22. Componentă aristotelica a gîndirii lingvistice coseriene, în vol. Omul și limbajul sau. Studia linguistica în honorem Eugenio Coseriu, număr special din AUI, lingvistică, tom. XXXVII XXXVIII (1991 1992), Iași, 1993, p. 73 83. 23. Natură semiotica a numelui lui Dumnezeu în gîndirea teologica a lui Thomas de Aquino, în vol. Colocviul Internațional de Stiinte
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Prezentarea unui proiect în AUI, lingvistică, tom. LI (2005) (“Omagiu C. Frâncu”), p. 321 350). 41. Hans Georg Gadamer: Limba că medium al ființei umane, în vol. Mihaela Lupu, Eugen Munteanu, Florin-Teodor Olariu, Iulian Popescu (ed.), Signa în rebus. Studia linguistica et semiologica în honorem M. Carpov, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, p. 281 290. 42. Semnificații ale unei vechi polemici. Andrei Șaguna împotriva lui Ion Heliade Rădulescu în jurul traducerii Bibliei în limba română, în vol. Marius-Radu Clim, Ofelia Ichim
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
113. 5. Dacoromania. Jahrbuch für östliche Latinität, nr. 5 (1978 1980), Freiburg München, în ANLL, XXIX, 1983 1984, A lingvistică, p. 554 555. 6. Etudes romanes de Brno, X (1982), în ANLL, XXIX (1983 1984), A lingvistică, p. 560. 7. Linguistica, Ljubliana, XXII (1982), în ANLL, 1983 1984, A lingvistică, p. 561. 8. Henz Bechert (ed), Die Sprache der ältesten buddistichen Überlieferung, Göttingen, 1980, în ANLL, XXIX (1983 1984), A lingvistică, p. 561 562. 9. Herbert Jakuhn, Walter Janssen, Ruth Schmidt
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
România literară”, I, 19939, p. 3-4. Traduceri din opera sa: MITESCU 1984: Adriana Mitescu (ed.), I, "Il terrore del tempo - antologia della poesia romena", traduzione e introduzione di Adriana Mitescu, Urbino, Pubblicazioni dell’Università di Urbino, Scienze Umane, Serie di linguistica letteratura arte - VI, 1984: contiene una selezione di Ballate popolari e testi di Dosoftei, M. Costin, D. Cantemir, M. Eminescu, G. Coșbuc, D. Zamfirescu, Șt. Petică, G. Bacovia, T. Arghezi, V. Voiculescu, I. Vinea, L. Blaga, I. Barbu, Al. Philippide
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
mai mult s-au numărat câțiva din discipolii Școlii Bauhaus și ai altor Academii de arte din Germania, ca de pildă pictorii Mordehai Ardon și Itzhak Isidor Aschheim (1891 - 1968) La sugestia unuia din profesori și-a adaptat la atmosfera linguistică a locului numele de familie, Dlugacz, ce înseamnă în poloneză „Lungu” , traducându-l in limba arameică Arikha אריכא. Vremile fiind tulburi, tânărul artist s-a văzut înrolat și antrenat și în cadrul unităților paramilitare din cadrul „Haganá”, destinate apărării așezărilor evreiești în preajma
Avigdor Arikha () [Corola-website/Science/315714_a_317043]
-
di Petru Creția, Università della Calabria: Centro Editoriale e Librărio, 2006, pp. 11-24 Vanhese G. , "Territoires de la parole et du silence. Baudelaire, César Vallejo et Paul Celan dans "L'écriture ou la vie" de Jorge Semprun". Quaderni del Dipartimento di linguistica dell\'Università della Calabria, 2006, pp. 227-241. Vanhese G. , "Rătăcirea în labirint. Prima căutare inițiatica a lui Panaït Istrati". Caiete critice, 2006, Vol. 10-12, pp. 102-106. Vanhese G. , " Sous le signe du Phénix. Nerval, Celan et Quasimodo". Plaisance, 2006, Vol
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Palermo R. (ed.), : Edizioni Scientifiche Italiane, 2005, pp. 465-481. Vanhese G. , " Exegeza tăcerii, despre un poem de Georges Schehadé". În Poetica del viaggio, Vanhese G. (a cură di), Università della Calabria: Centro Editoriale e Librărio, 2005, Quaderni del Dipartimento di Linguistica Vol. 22, pp. 221-236. Vanhese G. , "Un Orient mai profund. Albania în poezia lui Dimitrie Bolintineanu". România orientale, 2004, Vol. 17, pp. 207-215. Vanhese G. , "Cuvinte despre Orient, cuvinte despre exxil. Despre “Aziyadé” lui Pierre Loti". În Orients littéraires. Mélanges
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
L\\\'Harmattan Italia, 2001, pp. 305-317 Vanhese G. , Paul Celan și cuvîntul sacrificial". Îl Bianco e îl Nero, 2001, Vol. 4, pp. 219-222. Vanhese G. , " Fiice de foc și fiice de umbra, despre "Jemmy" de Gérard de Nerval". L' analisi linguistica e letteraria, 2001, Vol. 9, pp. 113-132. Vanhese G. , "A propos de itinerariul românesc al lui Paul Celan. Réflexii asupra ediției lui Giuseppe Bevilacqua". România orientale, 2000, Vol. 13, pp. 163-175. Vanhese G. , "A traduce indicibilul, Stéfan în limba italiană
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
2000, pp. 4-15. Vanhese G. , " Despre "Scène indoustane" de Aloysius Bertrand. Prolegomene la o ediție critică a "Gaspard de la Nuit"". Berenice, 2000, pp. 127-147. Vanhese G. , O scriitura din vreurile noastre. Narațiune, narativitate și narator în opera științifică.". L' analisi linguistica e letteraria, 1999, pp. 101-126. Vanhese G. , Traducerea: abordări și teorii (ed.). Cap. 4, " Traducerea între o métafizică a reflexiei și o ontologie a imaginii", Saint-Joseph: Université Saint-Joseph. 1999. pp. 333-342. Vanhese G. , " Poète, passeur de frontières. Etude sur l
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
o co-autore A cură di Vanhese G. , Poetica dell’immaginario, Imago Vol. 2, Rende (CS): Centro Editoriale e Librărio, Università degli Studi della Calabria, 2010. A cură di Vanhese G. , Multiculturalismo e multilinguismo. Multiculturalisme et multilinguisme, Quaderni del Dipartimento di Linguistica Vol. 25, Cosenza: Dipartimento di Linguistica, 2010. A cură di Vanhese G. , Deux migrants de l´écriture. Panaït Istrati et Felicia Mihali, Rende - Cosenza: Centro Editoriale e Librărio - Università della Calabria, 2008. A cură di Vanhese G. , Eminescu plutonico. Poetica
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
G. , Poetica dell’immaginario, Imago Vol. 2, Rende (CS): Centro Editoriale e Librărio, Università degli Studi della Calabria, 2010. A cură di Vanhese G. , Multiculturalismo e multilinguismo. Multiculturalisme et multilinguisme, Quaderni del Dipartimento di Linguistica Vol. 25, Cosenza: Dipartimento di Linguistica, 2010. A cură di Vanhese G. , Deux migrants de l´écriture. Panaït Istrati et Felicia Mihali, Rende - Cosenza: Centro Editoriale e Librărio - Università della Calabria, 2008. A cură di Vanhese G. , Eminescu plutonico. Poetica del fantastico, Università degli Studi della
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]