247 matches
-
Cluj, Municipiul Cluj-Napoca, Str. Universității nr. 3 ARTA 300 123 Județul Cluj, Municipiul Ciuj-Napoca, Str. Horea nr. 4-6 FAVORIT 294 124 Județul Cluj, Municipiul Cluj-Napoca, P-ța Unirii nr. 24 TIMPURI NOI 280 125 Județul Cluj, Municipiul Cluj-Napoca, DACIA-compiex Str. Lingurari F.N. cinematografic cu 2 săli 400+250 126 Județul Cluj, Municipiul Cluj-Napoca, MĂRĂȘTI-complex Str. Aurel Vlaicu F.N. cinematografic cu 2 săli 350+150 127 Județul Cluj, Municipiul Turda, Str. Castanilor nr. 1 FOX 255 128 Județul Cluj, Municipiul Turda, Str.
ORDONANŢĂ nr. 39 din 14 iulie 2005 (*actualizată*) privind cinematografia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277857_a_279186]
-
colac reprezintă funia vieții, iar crucea din interior simbolizează cele patru puncte cardinale. Toate aceste elemente la un loc reprezintă pasca dusă la sfințit la biserică, țepoiul sau stolnicul care se punea în fața mirilor la nuntă și erau folosite pe lingurar, pecetar și lada de zestre. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -----
HOTĂRÂRE nr. 195 din 23 martie 2016 privind aprobarea stemelor comunelor Băiţa de Sub Codru, Gârdani, Oarţa de Jos şi Vadu Izei, judeţul Maramureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270641_a_271970]
-
DE INTERES COMUNITAR a căror vânătoare este permisă PĂSĂRI ANSERIFORMES Anatidae - Anser albifrons (Gârlița mare) - Anser fabalis (Gâscă de semănătură) - Anser anser (Gâscă de vară) - Anas penelope (Rață fluierătoare) - Anas platyrhynchos (Rață mare) - Anas crecca (Rață pitică) - Anas clypeata (Rață lingurar) - Anas strepera (Rață pestriță) - Anas acuta (Rață sulițar) - Anas querquedula (Rață cârâitoare) - Aythya ferina (Rață cu cap castaniu) - Aythya fuligula (Rață moțată) - Aythya marila (Rață cu cap negru) - Bucephala clangula (Rață sunătoare) GALLIFORMES Tetraonidae - Tetrastes bonasia (Bonasa bonasia) (Ierunca) - Tetrao
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
SPECII DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR a căror comercializare este permisă în condiții speciale ANSERIFORMES Anatidae - Anser albifrons albifrons (Gârlița mare) - Anser anser (Gâsca mare) - Anas penelope (Rața fluierătoare) - Anas crecca (Rața mică) - Anas acuta (Rața sulițar) - Anas clypeata (Rața lingurar) - Aythya ferina (Rața cu cap castaniu) - Aythya fuligula (Rața moțată) - Aythya marila (Rața cu cap negru) - Melanitta nigra (Rața neagră) GALLIFORMES Tetraonidae - Tetrao urogallus (Cocoș de munte) GRUIFORMES Rallidae - Fulica atra (Lișița) CHARADRIIFORMES Charadriide - Pluvialis apricaria (Ploier auriu) Scolopacidae - Lymnocryptes
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
și maximum 15 exemplare pentru fiecare dintre speciile gâscă-de-vară (Anser anser rubirostris), gârliță mare (Anser albifrons), rață mare (Anas platyrhynchos), rață mică (Anas crecca), rațacu-cap-castaniu (Aythya ferina), rața moțată (Aythya fuligula), rața pestriță (Anas strepera), rața sunătoare (Bucephala clangula), rața lingurar (Anas clypeata), rața sulițar (Anas acuta), rața cârâitoare (Anas querquedula) și rața-cu-cap-negru (Aythya marila). ... Articolul 3 Pe fondurile cinegetice care se suprapun ariilor naturale protejate, cotele de recoltă aprobate prin prezentul ordin se realizează pe suprafețele din fondurile cinegetice unde
ORDIN nr. 951 din 19 mai 2016 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânarea este permisă, pentru perioada de vânătoare mai 2016 - 14 mai 2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272082_a_273411]
-
Cluj, Municipiul Cluj-Napoca, Str. Universității nr. 3 ARTA 300 123 Județul Cluj, Municipiul Ciuj-Napoca, Str. Horea nr. 4-6 FAVORIT 294 124 Județul Cluj, Municipiul Cluj-Napoca, P-ța Unirii nr. 24 TIMPURI NOI 280 125 Județul Cluj, Municipiul Cluj-Napoca, DACIA-compiex Str. Lingurari F.N. cinematografic cu 2 săli 400+250 126 Județul Cluj, Municipiul Cluj-Napoca, MĂRĂȘTI-complex Str. Aurel Vlaicu F.N. cinematografic cu 2 săli 350+150 127 Județul Cluj, Municipiul Turda, Str. Castanilor nr. 1 FOX 255 128 Județul Cluj, Municipiul Turda, Str.
ORDONANŢĂ nr. 39 din 14 iulie 2005(*actualizată*) privind cinematografia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272236_a_273565]
-
iese din compunerea comunei și intră satul Lingurari-Ursari, satul Holm intră în componența comunei Poienari iar Piscu-Rusului trece la comuna Stănița. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2618 locuitori în satele Bălușești-Mici, Boatca, Ciurea, Crucea-Roșie, Dagâța, Lingurari, Mănăstirea, Ursari, Piscu Rusului, Vovriești și Zece Prăjini. În 1931, satele Lingurari și Ursari au fost comasate într-un unic sat, Lingurari-Ursari. În 1950, comuna a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași, iar în 1964 satul Lingurari-Ursari și-a
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
componența comunei Poienari iar Piscu-Rusului trece la comuna Stănița. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2618 locuitori în satele Bălușești-Mici, Boatca, Ciurea, Crucea-Roșie, Dagâța, Lingurari, Mănăstirea, Ursari, Piscu Rusului, Vovriești și Zece Prăjini. În 1931, satele Lingurari și Ursari au fost comasate într-un unic sat, Lingurari-Ursari. În 1950, comuna a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași, iar în 1964 satul Lingurari-Ursari și-a schimbat denumirea în "Poienile". În 1968, comuna a fost transferată la județul
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
având în total 1072 de locuitori. În comună existau o moară de vânt, o școală și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Codăești a aceluiași județ, având 1672 de locuitori în satele Cărbunari, Ciocârlești, Cocordel, Grajduri, Lingurari, Sperieți și Valea Satului, reședința comunei fiind satul Grajduri. În 1950, comuna a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași iar în 1964, satul Sperieți a primit denumirea de "Poienile". În 1968, a trecut la județul Iași, având alcătuirea actuală
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]
-
de ziua a șaptea (3,2%). Pentru 5,31% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Fundurile a județului Vaslui și era alcătuită din satele Țibănești, Jigorani, Gârbești și Lingurari, având în total 1216 locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Tângujei, formată din satele Tângujei, Griești, Recea, Moara lui Ciornei, Pănoasa și
Comuna Țibănești, Iași () [Corola-website/Science/301316_a_302645]
-
la Mărgineni-Unguri, iar principalii proprietari de terenuri erau Sandu Crupensky, frații Brăescu și D. Frunză. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Luncani și Slobozia-Luncani. Comuna Luncai compusă din satele Luncani, Tocila, Lingurari și Chetrosu, cu 1007 locuitori ce trăiau în 254 de case; aici existau o școală mixtă cu 20 de elevi deschisă la Luncani în 1857 și o biserică ortodoxă. Comuna Slobozia-Luncani, formată din satele Slobozia-Luncani (Podișul), Șerpenu, Dubașu, Râpa-Iepei și
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
din satele Barați, Gherăești, Mărgineni-Munteni, Mărgineni-Ungureni, Secătura, Sohodolu-Crihan, Trebișu și Valea Budului. Comuna Slobozia-Luncani a fost și ea desființată, satul ei de reședință împreună cu majoritatea restului satelor trecând la comuna Luncani. Aceasta avea 1662 de locuitori în satele Chetroiu, Dubașu, Lingurari, Luncani, Pietraru, Podișu, Râpa Iepii, Șerpeni și Tocila. În 1931, satul Măgureni-Ungureni a fost redenumit în "Măgureni-Răzeși". În 1950, comuna a trecut în subordinea orașului regional Bacău, reședința regiunii Bacău. Satul Secătura a primit în 1964 denumirea de "Pădureni", iar
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
Pietraru, Podișu, Râpa Iepii, Șerpeni și Tocila. În 1931, satul Măgureni-Ungureni a fost redenumit în "Măgureni-Răzeși". În 1950, comuna a trecut în subordinea orașului regional Bacău, reședința regiunii Bacău. Satul Secătura a primit în 1964 denumirea de "Pădureni", iar satul Lingurari al comunei Luncani a primit numele de "Poiana". În 1968, Mărgineni a devenit comună suburbană a municipiului Bacău. Tot atunci, comuna Luncani a fost desființată și inclusă în comuna Mărgineni, iar satele Mărgineni-Răzeși și Mărgineni-Munteni au fost comasate formând satul
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
malul drept, “al nostru”, ascunse de vegetația bogată a luncii râului se ivesc prin verdeață, pereții albi sau acoperișurile multicolore ale căsuțelor de basm ale Oroftienei. Dinspre sud, prin văi ascunse de pădure, se strecoară doi afluenți timizi: Poiana (Valea Lingurari sau Pelihaciu) și Duruitoarea care se înfurie doar când precipitațiile depășesc limitele normale. Spre sud, pe distanță de 3-4 km se aliniază în șirururi aproape paralele spinări de “cueste” și văi, parțial împădurite, ce coboară lin până dispar în fața albiei
Comuna Suharău, Botoșani () [Corola-website/Science/300924_a_302253]
-
Neuman fiind un mare admirator al acestei echipe. Primul meci de fotbal al echipei nou înființate are loc la data de 27 mai 1945 în compania formației Banatul Sânnicolau Mic, scor 2-3. Componența primei echipe a fost: Tudor, Bocșa, Tamaș, Lingurar, Dvorszak, Szurdi, Găluț, Mărienuț, Haller, Coșniță, Brosovszky. Antrenori: Francisc Dvorszak, Joszef Szallay, Gheorghe Albu. La 1 septembrie 1946 cu ocazia meciului I.T.A. - Ciocanul, scor 1-0, are loc inaugurarea stadionului din Arad, actualul Stadion Francisc von Neuman. La acea vreme
FC UTA Arad () [Corola-website/Science/298444_a_299773]
-
familii s-au așezat în mijlocul satului lângă Miron, meșterul fierar, la care veneau locuitorii din Valea Moldovei să-și repare uneltele agricole. Aceștia spuneau: ”merg la Miron” și așa a rămas numele satului de Mironu. Aici au fost aduși țigani lingurari din Muntenia pentru a lucra pe moșia arendașilor, dar astăzi majoritatea țiganilor sunt muzicanți. Satul Mironu a avut în continuare o evoluție istorică legată de cea a satului Valea Moldovei. În prezent familiile de romi sunt cu mult mai numeroase
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două lucarne pe tabla din față. La capetele căpriorilor ce susțin acoperișul din draniță este reprezentat un motiv zoomorf („capul de cal”). În plecătoarea casei a fost reconstituit un atelier de lingurar, meșteșug practicat în zonă, cu uneltele tradiționale de lucru. Gospodăria tradițională din localitatea Straja, zona etnografică Rădăuți, datează de la mijlocul secolului al XIX-lea, ultimul său proprietar fiind Ion Hasna. Ea a fost reconstruită în muzeu în anul 1976, fiind
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
1977, Pătraș a realizat aproximativ 700 de cruci în ambele cimitire din Săpânța, cunoscute sub denumirea de „Cimitirul Vesel”. Stan Ioan Pătraș a fost un meșter popular complex, realizând o serie de obiecte lucrate artistic: cuiere, colțare, scaune, dulapuri, blidare, lingurare și lucrări monumentale, cum ar fi troițe și porți. El și-a împodobit și propria casă cu sculpturi în lemn, viu colorate. A încetat din viață în anul 1977. Urmașul său, Dumitru Pop, a ales să locuiască în casa maestrului
Stan Ioan Pătraș () [Corola-website/Science/310473_a_311802]
-
de pădurari”" asistă la un sobor tainic al animalelor și păsărilor care își exprimă îngrijorarea față de planurile de defrișare a pădurii. După semnarea contractului, prințul simte unele mustrări de conștiință. Un număr mare de oameni se opune tăierii pădurii: țiganii lingurari care trăiau în apropiere, feciorul boieresc Marandache, pădurarul Neculai Peceneaga, fostul răzeș Sofronie Leca (administratorul moșiilor boierești) și chiar sora prințului, Kivi Mavrocosti. În plus, în aceeași vară se obține o recoltă abundentă de grâu cu care s-ar fi
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
lirice ca o formă a superiorității intelectuale în prezentarea unor întâmplări. Astfel, inginerului francez Bernard venit în Moldova pentru exploatarea lemnului îi dispar rapid și inexplicabil unele obiecte de valoare valoroase din cabana construită în apropierea unui sălaș de țigani lingurari, considerați ca urmași ai unor imigranți pecenegi. Străinul este nedumerit de dispariția brățării cu ceas de aur în perioada scurtă cât ieșise până afară să bea o ceașcă de ceai. "„Când intră în odăiță, pe ușa deschisă, ca să depuie ceașca
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
satul Stînca, împreună cu cătunul Poiana Focșei. Satul Stînca își trage denumirea de la mulțimea stâncilor existente în culmea Dobreanului și nu numai. În trecut i se mai spunea și „Codru”. Pe teritoriul acestui sat se găsesc mai multe familii de țigani lingurari care provin din robii de pe moșiile Mănăstirii Neamț și Secu, așezați aici la începutul secolului al XVI-lea și locuiesc grupați în cătunul „Iepărie”. În luna martie 2002 satul era format din 364 gospodării și 1.499 locuitori, având cel
Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/324503_a_325832]
-
2009; astfel: lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață sulițar ("Anas acuta"), ("Alcedo atthis"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață pestriță ("Anas strepera"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), ciuf-de-pădure
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
uliu păsărar ("Accipiter nisus"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"),pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), fâsă-cu-gât-roșu ("Anthus cervinus"), fâsă de pădure ("Anthus spinoletta"), lăstunul mare ("Apus apus"), acvilă țipătoare
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
mare ("Aquila clangaa"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), gâsca de vară ("Anser anser"), rață mică ("Anas crecca"), rață cu ciuf ("Netta rufina"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață cu cap castaniu ("Aythya ferina"), rață moțată ("Aythya fuligula"), rață scufundătoare ("Aythya marila"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar încălțat ("Buteo lagopus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră
Lacul Stânca - Costești (sit SPA) () [Corola-website/Science/325739_a_327068]
-
Ardea purpurea"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), gâsca de vară ("Anser anser"), rață roșie ("Aythya nyroca"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață mică ("Anas crecca"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață cu cap castaniu ("Aythya ferina"), rață moțată ("Aythya fuligula"), șorecar comun ("Buteo buteo"), barză albă ("Ciconia ciconia"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chirighiță neagră
Lunca Siretului Inferior () [Corola-website/Science/328171_a_329500]