2,625 matches
-
limbii române din ultimele decenii, pornind de la cartea Valeriei Guțu Romalo, Corectitudine și greșeală (a cărei primă ediție a apărut în 1972, noua ediție revăzută și adăugită fiind din 2000). În genere, ar trebui reluate și sintetizate observațiile făcute de lingviști asupra actualității limbii, nu atît pentru a constata ce s-a confirmat și ce nu din predicțiile lor, cît pentru a înțelege modul în care schimbările istorice, influențele culturale, moda culturală modifică unele tendințe, în vreme ce altele contină să acționeze. Dispunem
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
puțin explicit, dar tocmai ruperea specialiștilor tehnicieni (informaticieni, specialiști în "Lingvistică computațională" etc.) de finalitatea ultimă, reală, deci de scopul de a servi omului, provoacă dereglări în demersurile colectării și procesării datelor, erori sau lipsuri constatate, în final, fie de către lingviști ca ultimi beneficiari pentru mare parte dintre datele obținute, fie de către beneficiarii obișnuiți, din orice categorie de activitate, fie de către informaticieni ei înșiși, care nu au suficiente cunoștințe de Lingvistică, de Psihologie, de Psiholingvistică etc. Acest demers ar trebui să
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
a contextelor de uz; se înțelege că o asemenea diversitate nu individualizează româna între alte limbi moderne (căci fenomenul e comun, cel puțin pentru toate limbile din culturi asemănătoare), ci deosebește limba actuală de cea din secolele trecute. Mai mulți lingviști români au afirmat că liniile firești de dezvoltare a limbilor în spațiul social și cultural modern se realizează într-un proces complementar: reducerea diferențelor regionale (sub presiunea contactelor umane, a răspîndirii mijloacelor de comunicare în masă, a globalizării) e contrabalansată
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
îl ia în primire în 1923 , aduce o undă de bucurie și consolare în ultimii ani ai vieții ei. Muza înțelegătoare ostă iubită platonică a lui Nietzsche, soție nu mai puțin "platonică" vreme de aproape 5 decenii, a profesorului și lingvistului Friedrich Carl Andreas, amantă a lui Rainer Maria Rilke, timp de patru ani, și prietenă pe-o viață cu marele poet, căruia i-a preschimbat nu doar prenumele ci i-a amplificat și renumele, fostă studentă și confidentă a lui
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
Gabriela Ursachi Reputat lingvist și întîiul mare editor român modern, Alexandru Rosetti (20 oct. 1895 - 27 febr. 1990) face o convingătoare figură de Mecena în interbelic, dar și după, fiind tipul de "profesor maternal", un fel de "Cloșca cu puii de aur" - după cum îl
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11994_a_13319]
-
monumentalitate. Pentru a-l înțelege mai bine pe omul Al. Rosetti, merită a fi adus în atenție volumul de evocări îngrijit de regretata Andriana Fianu și tipărit la Editura Minerva în 1995. E de-a dreptul tonic să vezi cum lingviști de marcă, printre care Solomon Marcus, Emanuel Vasiliu, Mioara Avram, Florica Dimitrescu sau Alf Lombard lasă jos garda științifică, pentru a creiona sugestiv cîte "o clipă perfectă" în compania "Profesorului", "maestrului", "magistrului", sau, pur și simplu, "Cher Ami". Matilda Caragiu-Marioțeanu
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11994_a_13319]
-
Rodica Zafiu Termenii argou și jargon par să-și confirme, printr-o deviere semantică, trecerea din terminologia de specialitate (lingvistică) în uzul popular. Pentru lingviști, cele două cuvinte, care denumesc subsisteme ale limbii, pot apărea la plural doar în măsura în care se referă la limbaje sau varietăți diferite (argoul lumii interlope și argoul tinerilor, jargonul medicilor și cel computeristic etc.). Oscilații terminologice - reflectate și în dicționarele generale
Argouri și jargoane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12006_a_13331]
-
din aur și banii care se „strigă“ ca dar pentru miri. „Despărțirea părului“ Limba rromani Limba rromani este o limbă indo-europeană, cu un nucleu sanscrit, încă din secolul al XIX-lea originea ei indiană fiind recunoscută de o serie de lingviști. În 1790, un teolog maghiar, Valy István, aflat în Olanda pentru studii, întâlnește un grup de studenți indieni și este frapat de asemănarea dintre limba pe care o vorbesc aceștia și cea a rromilor din parohia sa din Ungaria. Deși
Agenda2003-6-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280680_a_282009]
-
un teolog maghiar, Valy István, aflat în Olanda pentru studii, întâlnește un grup de studenți indieni și este frapat de asemănarea dintre limba pe care o vorbesc aceștia și cea a rromilor din parohia sa din Ungaria. Deși nu era lingvist, asemănarea dintre limba indiană și cea a rromilor i s-a părut semnificativă. Acesta a fost doar un punct de pornire pentru cercetările ulterioare, care au vizat originea limbii rromani, dar și istoria unei populații care viețuia de câteva secole
Agenda2003-6-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280680_a_282009]
-
tenor, și pe alte mari scene ale lumii. A făcut roluri remarcabile în operele „Carmen“, „Rigoletto“ și „Paiațe“. Miercuri, 26 februarie Bogdan Petriceicu HaSdeu Se împlinesc 165 de ani de la nașterea lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, filolog, scriitor, istoric, folclorist și lingvist român. Întemeietor al lingvisticii, filologiei și lexicografiei științifice românești, el este și unul dintre fondatorii folcloristicii comparate din România. Opera sa literară cuprinde versuri romantice de inspirație socială și fantastică, proză de notație realistă („Duduca Mamuca“) sau de evocare a
Agenda2003-8-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280721_a_282050]
-
pe Facebook. Eu am fost concediată recent, din același motiv. La Digi24, cenzura nu mai e un accident, ci devine o nefericită tradiție. După ce, timp de mai bine de un an, pregătisem proiectul unei emisiuni despre cuvinte și exprimare, ca lingvist și reporter Digi24, conducerea postului a preferat să încredințeze această emisiune domnului Radu Paraschivescu, care e departe de a avea competențe în domeniul lingvisticii. Cu siguranță, conducerea unui post de televiziune are tot dreptul să aleagă persoana cea mai competentă
Ana Iorga Mihail, de la Digi24, a fost concediată din cauza unui mesaj postat pe Facebook by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/27019_a_28344]
-
ce vom semăna mâine?” Pentru curioși, cartea va fi în librării în a doua parte a lui martie la Flammarion. Prețul nu e încă stabilit, când scriem aceste rânduri, după ce am citit un interviu cu autorul. La ce folosesc dicționare Lingviștii care se ocupă de vocabular se numesc lexicografi sau lexicologi. Iar cei care se ocupă de dicționare sunt considerați de ceilalți lingviști dicopați, suferind, adică, de boala numită dicopatie. Jean Pruvost, directorul laboratorului specializat de la CNRS, spune, într-un interviu
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2723_a_4048]
-
e încă stabilit, când scriem aceste rânduri, după ce am citit un interviu cu autorul. La ce folosesc dicționare Lingviștii care se ocupă de vocabular se numesc lexicografi sau lexicologi. Iar cei care se ocupă de dicționare sunt considerați de ceilalți lingviști dicopați, suferind, adică, de boala numită dicopatie. Jean Pruvost, directorul laboratorului specializat de la CNRS, spune, într-un interviu din „L’Express”, că boala cu pricina este o „pasiune incurabilă”, care l-a determinat să-și închirieze un mic apartament în
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2723_a_4048]
-
adăugat aceea de fiice abuzive. Să nu ne audă Mitzura! Cum a început omul să vorbească Comment le language est venu à l’homme: este titlul unui studiu recent apărut în Franța și datorat unui antropolog, Jean-Marie Hombert, și unui lingvist, Gérard Lenclud. O întrebare veche - originea limbajului uman - primește un răspuns nou. Răspuns care contrazice ideile despre existența limbajului ale marelui lingvist Ferdinand de Saussure (1857- 1913) și reluate de structuraliști în anii 1950-1960, conform cărora o limbă și evoluția
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2643_a_3968]
-
l’homme: este titlul unui studiu recent apărut în Franța și datorat unui antropolog, Jean-Marie Hombert, și unui lingvist, Gérard Lenclud. O întrebare veche - originea limbajului uman - primește un răspuns nou. Răspuns care contrazice ideile despre existența limbajului ale marelui lingvist Ferdinand de Saussure (1857- 1913) și reluate de structuraliști în anii 1950-1960, conform cărora o limbă și evoluția ei sunt unul și același lucru, așadar e „puerilă” orice ipoteză privind originea, precum și teoria lui Noam Chomsky din aceeași perioadă despre
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2643_a_3968]
-
limbă și evoluția ei sunt unul și același lucru, așadar e „puerilă” orice ipoteză privind originea, precum și teoria lui Noam Chomsky din aceeași perioadă despre apariția limbajului ca accident genetic, care face inutilă căutarea de precedente. În momentul de față, lingviștii par a fi căzut de acord asupra faptului că limbajul a apărut cu 70.000 sau 80.000 de ani în urmă. Dar stadiul actual al științei limbii nu permite decât cunoașterea a cel mult o zecime din acest timp
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2643_a_3968]
-
Era, acea cuvântare, un omagiu emoționat adus lui Iorgu Iordan și lui Alexandru Rosetti, „cei doi stâlpi ai înțelepciunii“ despre care noul academician declară că i-au marcat „în mod esențial evoluția profesională“. Cu preponderență este evocată în carte lumea lingviștilor, un lucru la urma urmei de așteptat. Își spun cuvântul legăturile umane vechi, create de-a lungul exercitării profesiei, în vremuri bune și mai puțin bune, legături verificate în tot felul de împrejurări, în țară și în afara ei, la congrese
Planeta lingviștilor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2573_a_3898]
-
D. Macrea, Ion Coteanu, spre a nu mai vorbi de cei doi mentori spirituali deja amintiți: Iorgu Iordan și Al. Rosetti. Nu au capitole, ceea ce m-a mirat, Boris Cazacu și Jacques Byck, figuri și ei ale universității bucureștene, mari lingviști. Unele portrete, evocări sunt, ce e drept, convenționale, repetitive, se simte că nu-l exprimă atât pe cel care le semnează, cât instituția, Academia, compuse fie în momente festive, fie la ultima despărțire de cel elogiat. De fapt cele mai
Planeta lingviștilor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2573_a_3898]
-
m-a atins pe umăr, la fel ca în ceremoniile medievale, dar și cu umbrela, și mi-a zis: «Te numesc Draculea». L-am întrebat de ce, și mi-a răspuns : «Toate le faci și le desfaci ca Dracu»“. Nu doar lingviști români întâlnim în evocările lui Marius Sala, ci și lingviști din alte țări dedicați romanisticii și românisticii, cum au fost cehul Jiři Felix și discipola sa d-na Libușe Valentova care îi este „cel mai strălucit urmaș”. Cred de altfel
Planeta lingviștilor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2573_a_3898]
-
medievale, dar și cu umbrela, și mi-a zis: «Te numesc Draculea». L-am întrebat de ce, și mi-a răspuns : «Toate le faci și le desfaci ca Dracu»“. Nu doar lingviști români întâlnim în evocările lui Marius Sala, ci și lingviști din alte țări dedicați romanisticii și românisticii, cum au fost cehul Jiři Felix și discipola sa d-na Libușe Valentova care îi este „cel mai strălucit urmaș”. Cred de altfel că dna Valentova drept ar fi fost să se bucure
Planeta lingviștilor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2573_a_3898]
-
despre francezul Antoine Meillet ale cărui cursuri de la Collège de France le frecventase în anii ’20 Al. Rosetti, despre spaniolul Alonso Zamora Vincente, ca și despre intrații în istorie H. Tiktin sau Mozes Gaster. Planeta nu este totuși numai a lingviștilor, apar în memorii și oameni de seamă aparținând altor profesii, personalități care, într-un fel sau altul, au constituit pentru Marius Sala repere intelectuale și morale, iar câteodată modele. „Pe Dan Berindei, ne spune, l-am avut ca model și
Planeta lingviștilor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2573_a_3898]
-
o zonă a cercetărilor sale, oricum cu o „bibliografie de filologie“ impresionantă. Cu Tudor Vianu relațiile par să fi fost nu reci, dar lipsite de efuziuni, în spiritul auster cultivat de profesor, atât de mult interesat totuși de preocupările confraților lingviști, de stilistica limbii literare, aspect dezvoltat în comunicarea despre „epitetul eminescian“ și în atâtea altele. Dintre relațiile lui Marius Sala cu nelingviști aceea cu Eugen Simion, evocat în patru episoade, ni se impune drept cea mai plină de semnificații : intelectuale
Planeta lingviștilor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2573_a_3898]
-
a păturilor sociale „de jos“ și 2. a elitelor. O structură socială în dublu clivaj; cei ce suferă / îndură istoria și cei ce o fac. (Vă aduceți aminte de ultimul roman al lui Ionel Teodoreanu: Războiul lui Ion Săracu?) Marele lingvist și filolog care a fost Ovid Densusianu, cu studii înalte în Franța, atunci cînd, împreună cu I.A. Candrea și Th. Speranția au alcătuit antologia de vorbire populară Graiul nostru, constata, în 1905-1906, pe cînd își desfășura ancheta dialectală, că „țăranii
O incitantă lucrare incompletă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/2578_a_3903]
-
însă, nici dicționarul despre care vorbim nu este unul oarecare, nici autorii lui nu sunt niște anonimi. Dicționarul limbii germane, început în 1838 de frații Jacob și Wilhelm Grimm și definitivat abia în 1961 prin munca unor generații succesive de lingviști, poartă până astăzi numele inițiatorilor săi, astfel încât chiar și ediția sa electronică se numește Der digitale Grimm. Mai apetisante decât intrările dintr-un dicționar ar fi poveștile, cunoscutele povești culese de cei doi frați, care au dus folclorul german în
Scriitorul și conștiința sa by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2778_a_4103]
-
importanți precum Nicolae Manolescu, G.Tohăneanu, D.R.Popescu, Valeriu Sârbu,Viorel Știrbu. Profund afectat de pierderea tragică a soției sale, profesoara și pictorița Mariana Taflan, s-a retras din învățământ cu dorința de a realiza un volum de corespondență cu lingviștii care i-au marcat destinul literar. A decedat la Ploiești, în zorii zilei de 16 februarie 2014, singur, pe un pat de spital. Dumnezeu să-l odihnească!
In memoriam Ștefan Badea () [Corola-journal/Journalistic/2787_a_4112]