4,823 matches
-
Nicolae Manolescu Am urmat, ca toți studenții de la Litere (Filologia de altădată), atât cursuri de limbă (azi se spune comunicare), cât și cursuri de literatură. Deși nu m-am specializat în lingvistică, am avut totdeauna un faible pentru disciplina cu pricina, mai ales pentru istoria limbii și pentru lexicologie (studiul vocabularului), mai puțin pentru gramatica propriu-zisă, care va intra peste puțini ani în zodia nefericită a generativității. Toponimie propriu-vorbind, n-am făcut
Toponimice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2381_a_3706]
-
al experimentelor formale mi se pare indubitabil: prin artificiul inteligent, bazat pe surpriză, inventivitate, tensiune a raportului dintre formă și sens, se obțin reliefarea, înstrăinarea, distanțarea ironică (permițînd abordarea dezinvolta a unor teme "mari"). Merită însă observată chiar relevanță pur lingvistică pe care o are asemenea formulă poetica: fie și pentru că ne face sa repunem în discuție natură convenției ortografice, presiunea normei, să ne întrebăm care inovații sînt posibile în română și de ce, si mai ales unde se află limită de la
Scriere experimentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18180_a_19505]
-
Rodica Zafiu Compact-discul Eminescu 2000 - Opera completă merită semnalat pentru noutatea - la noi - a fenomenului pe care îl ilustrează, dar și, mai ales, pentru calitățile sale incontestabile. I se cuvine și o analiză din perspectiva lingvisticii, domeniu pentru care oferă un material și un instrument de lucru extrem de prețios. CD-ul recent apărut (coordonator Dan Petruc, Proiect realizat în colaborare cu Centrul național de Studii Mihai Eminescu Ipotești sub egida Ministerului Culturii) cuprinde, în primul rînd
Despre un CD și despre posibilele lui întrebuințări lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16668_a_17993]
-
Review of Books", o revistă mai academică, mai specializată decît echivalentele ei mai faimoase, TLS și New York Review of Books. Ne-am aștepta ca o teorie precum cea propusă de Putnam să fie agreată în primul rînd de lingviști. Însă lingvistica actuală nu este cea de odinioară. Dimpotrivă, teoreticieni precum Fodor și alții pun studiul limbii în slujba unei discipline cu aură de religie deja în lumea academică americană: științele cognitive. Cînd e vorba de chestiunea în cauză, cognitiviștii propun o
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
de aici, din România, majoritatea stabiliți în Dobrogea (dar și în București) au o publicație în aromână, sînt relativ organizați. Dar neînțelegerile dintre diversele grupări sînt acute. Nici opinia d-nei prof. Matilda Caragiu Marioțeanu care, cu știința ei în ale lingvisticii, a afirmat că aromâna (sau armîna) e o altă limbă decît româna nu a fost acceptat de toți, destule voci dezaprobînd-o neînduplecat. Și neînțelegerile continuă să se manifeste aprig, cînd, dimpotrivă, necesară ar fi unitatea. Am citit, de curînd, cartea
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
accepție a cuvîntului. Despre cea de a doua, într-un articol viitor. Nu e deloc obligatoriu ca un cuvînt să păstreze sensul primar și să trebuiască să considerăm o eroare abaterea de la acesta. Problema, în cazul de față, nu e lingvistică. Ține, mai degrabă, de sociologia și de istoria culturală. în anii următori celui de al doilea război mondial, cuvîntul colaboraționism se ivește pe fondul atacurilor și încercării de epurare din viața publică a intelectualității de extremă dreaptă, pro-fascistă sau doar
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]
-
să-l facă susceptibil pe cititor. O dovadă o constituie chiar poezia lui Daniel Bănulescu, spectaculoasă risipă de fantezie, umor și inteligență artistică. Ca o superproducție hollywoodiană, această poezie este plină de priveliști panoramice, de figuranți, de elemente de cascadorie (lingvistică), de efecte speciale, de tot ceea ce s-a inventat - și a mai inventat și autorul - în materie de tehnică poetică. Iată cum arată o carte publicată recent de Daniel Bănulescu: pe coperta ei stă scris "Republica Federală Daniel Bănulescu". Când
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
doilea rămășag, acrostihul La noi...e putred mărul, adică la Convorbiri literare, pentru a dovedi "neseriozitatea Convorbirilor" și pentru ca noua publicație să inaugureze "nu o nouă direcție, ci o direcție sănătoasă" (sublin. directorului). Credea oare fondatorul filologiei comparate și al lingvisticii românești, B.P. Hasdeu, că versurile defunctului poet N. Georgescu, lăudate de Grădișteanu, pot egala versurile lui Eminescu? Nu-l cunoștea oare directorul revistei pe adevăratul autor al articolului denigrator, nume ce figurau în comitetul de redacție "imediat alăturea": Gr. Gellianu
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
re-cartografiere a făpturii umane, cu toate problemele filozofice și psihologice pe care le-a ridicat unor generații la rîndul de gînditori, din perspectiva neurologiei, în principal, și al altor cîteva discipline aliniate drept rezervoare conceptuale și metodologice (între acestea filozofia, lingvistica și psihologia). Împreună cu soția sa Hanna, Damasio a fondat în statul american Iowa un institut unic în lume pentru investigarea unor maladii neurologice pe baza studierii atît a leziunilor produse la nivelul creierului, cît și a unor tipare mentale și
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
nebănuite, nespuse, subterane rezistențe autohtone - de la cei (unii mai în vîrstă) care nu au avut șansele lor, dar care le sînt, cum se spune, azi, "șefi și șefuleți". Nou-veniții turbură! Aducînd gîndire nouă în diverse domenii - în teoriile literare și lingvistică, în predarea unor limbi străine - "jenează" metode și habitudini vechi, autohtone. De unde, tendința spre marginalizare a celor ce ar putea avea multe de spus și de făcut. De aceea recunoașterea titlurilor de studii străine în România, pune - și această formalitate
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
vedere circulația internațională a ideilor, mai mult sau mai puțin recentele preocupări de prin alte părți pentru constituirea unui corpus literar oniric și pentru analiza sa ar putea produce și la noi o creștere a interesului în domeniu. Din perspectiva lingvisticii textului și a analizei discursului, întrebarea principală este în ce măsură povestirea viselor are trăsături specifice, mărci lexicale sau gramaticale, formule sau modalități de organizare care să o individualizeze între alte discursuri narative. Asemenea trăsături există, deși povestitul viselor e în multe
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
l-am găsit mereu fertil, dar prea închis în sine, în pericol de a forma o nouă scolastică pe cale de a friza ridicolul. Cărțile mele recente sunt și mai adânc înrădăcinate în terenul care a dat naștere acestor cercetări (etnografie, lingvistică, fiziologie etc.). Ele au avut tendința de a se îndepărta de simplificările epocii. Știți să aruncați în aer și să prindeți cu abilitate cuvintele, limbajul. Sugerați enorm în romanele, poemele și critica dumneavoastră. Cum se manifestă apetitul de a încerca
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
urme vizibile pînă azi. Cred că analiza lor ar fi interesantă în multe domenii ale mentalului colectiv, dar deocamdată mi se pare posibilă și utilă mai ales din perspectivă lingvistică. Un semn al tensiunilor e chiar felul în care în lingvistica românească se folosește termenul neologism. Din accepția lui "internațională" (de "cuvînt nou"), e selectat aproape exclusiv un subdomeniu, constituit din împrumuturile moderne, culte. Desigur, restrîngerea în uz nu e lipsită de justificări: cea mai puternică e chiar faptul că în
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
Oamenii care scriau aceste publicații veneau din orice direcție: vechi ziarișit, convertiți (mai bine ori mai rău) la democrație; elevi de liceu, cu oarece talent la scris; studenți la te miri ce facultăți fără legătură directă cu presa; absolvenți de Lingvistică, dar și Politehnică, ASE, Geologie, Automatică, Matematică, orice; scriitori și alți oameni de cultură; specialiști într-un domeniu oarecare; n-au lipsit nici politicienii-ziariști, nici securiștii-ziariști. În condițiile formidabilei presiuni a cererii, selecția tuturor acestora nu era nici posibilă și
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
vedere circulația internațională a ideilor, mai mult sau mai puțin recentele preocupări de prin alte părți pentru constituirea unui corpus literar oniric și pentru analiza sa ar putea produce și la noi o creștere a interesului în domeniu. Din perspectiva lingvisticii textului și a analizei discursului, întrebarea principală este în ce măsură povestirea viselor are trăsături specifice, mărci lexicale sau gramaticale, formule sau modalități de organizare care să o individualizeze între alte discursuri narative. Asemenea trăsături există, deși povestitul viselor e în multe
Povestiri de vise by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15817_a_17142]
-
Rodica Zafiu Lingvistica românească beneficiază acum de o extrem de utilă reeditare și aducere la zi a unei cărți foarte apreciate și folosite - de la prima apariție, în 1972 - de mai multe generații de studenți și profesori: Valeria Guțu Romalo, . Limba română de azi (versiune
Corectitudine și greșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16281_a_17606]
-
fuga și să și-o cumpere. Pentru că reeditarea la Humanitas în colecția Cartea de pe noptieră merită din plin efortul financiar. În afară de aspectul mai mult decît plăcut cu care această colecție ne-a obișnuit deja, traducerea lui Coman Lupu, profesor de lingvistică romanică la Universitatea din București, este fără cusur. Pentru cei care cunosc cartea din apariția ei mai veche trebuie adăugat că aceasta este o ediție revăzută și necenzurată. Romanul are două direcții principale: povestea de dragoste dintre mătușa Julia și
Mătușa Julia și condeierul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16372_a_17697]
-
Rodica Zafiu Se pare că se apropie de sfîrșit publicarea Dicționarului limbii române (DLR), dicționarul-tezaur patronat de Academia Română, început de Sextil Pușcariu și continuat după al doilea război mondial, cu anumite modificări în normele redacționale, de cercetători de la institutele de lingvistică din București, Cluj și Iași. Fasciculele apărute în ultima vreme sînt două: Tomul XIII, partea I, Litera V (V- veni) poartă ca dată a apariției, pe coperta interioară, anul 1997; pentru Tomul XIV, Litera Z, anul publicării este 2000. Primul
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
pe coperta interioară, anul 1997; pentru Tomul XIV, Litera Z, anul publicării este 2000. Primul volum a fost elaborat la Iași, de lexicografi de la Institutul de Filologie Română "Alexandu Philippide", iar cel de-al doilea la București, la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan". În Cuvîntul înainte la acest ultim tom, semnat de redactorii responsabili - Marius Sala și G. Mihăilă -, este rezumată istoria complicată a dicționarului: de la fișele lui Al. Philippide, de la rolul de coordonator al lui Pușcariu și apariția în fascicule
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
să fie comunicate spre a fi utilizate de alte persoane direct sau după prelucrarea chiar de către un informatician de pildă. Actul de comunicare este, în acest ultim caz (III), mai puțin explicit, dar tocmai ruperea specialiștilor tehnicieni (informaticieni, specialiști în "Lingvistică computațională" etc.) de finalitatea ultimă, reală, deci de scopul de a servi omului, provoacă dereglări în demersurile colectării și procesării datelor, erori sau lipsuri constatate, în final, fie de către lingviști ca ultimi beneficiari pentru mare parte dintre datele obținute, fie
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
procesării datelor, erori sau lipsuri constatate, în final, fie de către lingviști ca ultimi beneficiari pentru mare parte dintre datele obținute, fie de către beneficiarii obișnuiți, din orice categorie de activitate, fie de către informaticieni ei înșiși, care nu au suficiente cunoștințe de Lingvistică, de Psihologie, de Psiholingvistică etc. Acest demers ar trebui să fie unitar, perfect consonant, adică al unor specialiști cu o formație completată interdisciplinar de ambele părți sau cel puțin cu o înțelegere deplină de către fiecare a perspectivei celuilalt. Referitor la
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
la temele din primele două categorii (I și II), care sunt mai clar legate de comunicare, procesul ca atare al comunicării fiind în cazul acestora mai explicit (prin polii emitere și receptare). Sunt teme încă prea puțin supuse cercetărilor în Lingvistica generală sau în Lingvistica aplicată, în Psiholingvistică sau în Psihologie - inclusiv în ariile lor direct legate de Sociologie și în genere de integrările sociale. (Abia recent s-a publicat "primul volum" de perspectivă psiholingvistică - așa afirmă autorii, T. Dijkstra și
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
două categorii (I și II), care sunt mai clar legate de comunicare, procesul ca atare al comunicării fiind în cazul acestora mai explicit (prin polii emitere și receptare). Sunt teme încă prea puțin supuse cercetărilor în Lingvistica generală sau în Lingvistica aplicată, în Psiholingvistică sau în Psihologie - inclusiv în ariile lor direct legate de Sociologie și în genere de integrările sociale. (Abia recent s-a publicat "primul volum" de perspectivă psiholingvistică - așa afirmă autorii, T. Dijkstra și K. de Smedt 1996
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
cu ironie involuntară, îl numește de-a dreptul "un triumf"), iar astăzi sînt considerate probe concludente ale colaboraționismului cu diavolul. În noua d-sale carte, considerată a fi memorialistică, dl Pavel Țugui relatează seismele petrecute în sferele istoriografiei și ale lingvisticii, cu accent preponderent pe cea dintîi. Era, atunci, o perioadă ciudată prin întunericul absolut. Mihai Roller, fără îndoială duhul rău al istoriografiei românești a epocii, domnea peste tot, controlînd atent și conservator ansamblul, dînd tuturor dispoziții a căror îndeplinire o
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
de teritoriile basarabene și bucovinene. Dar după plenara C.C. al P.M.R. din iunie 1958 liberalismul se cam încheie pînă tocmai spre 1963-1964. Iar dl Pavel Țugui a girat funcțiunea ocupată și în 1958-1960. Interesante sînt, desigur, și demersurile în domeniul lingvisticii, unde au apărut Dicționarul limbii literare române contemporane și s-a reluat munca la dicționarul tezaur (nici azi încheiată) și apariția, în 1958, a volumul al II-lea al Limbii Române de Sextil Pușcariu în tiraj redus și dirijat numai
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]