879 matches
-
cu gust plăcut pe care mi-o puteam plimba și lipi de cerul gurii sau pe care o puteam preschimba cu ajutorul limbii în forme interesante, pe care să le înghit fără probleme. Din nefericire, hârtia mestecată îmi lăsa un strat lipicios în gură și pe limbă, ce se dizolva de abia peste câteva ore..." Constatându-și biblio-bulimia, Firmin se întreabă cu gravitate: "geniu sau tulburare de alimentație?" și constată cu cinism: Chiar dacă nu-ți hrănești trupul, simpla acțiune de a mesteca
Mic, dar țicnit by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7440_a_8765]
-
un salt este În spatele lui, Îl apucă de păr și trage. Au. — Tortură o să fie dacă nu-mi spui. Sau moarte. Dacă Îmi povestești, Îți cruț viața, Șeherezada. Întinde mîna sub pîntec și Îl apucă de interesul treaz din nou, lipicios la pipăit. În regulă, o să-i spună. Copilul Wakefield știa să se ascundă. CÎnd era foarte mic, se pitea după un dulap sau se făcea covrig sub masa din bucătărie sau se Întindea, nemișcat ca un leș, sub patul părinților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
descompletate, jerpelite și amărâte, care călătoreau asemenea unor nomazi prin șifoniere, găleți de cărbuni și pe sub paturi, în căutarea unui refugiu. Sticlele de alcool, pline și strălucitoare, cu etichete lizibile, dispăruseră demult. Tot ceea ce rămăsese în locul lor era o sticlă lipicioasă de Drambuie, acoperită de scame, cam cu un centrimetru de lichid pe fund sau tot cam un centrimetru de vodcă cubaneză (pe bune, chiar există așa ceva. Evident, asta e băutura potrivită pentru tovarășul cu ideologii sănătoase de Cuba) și sticla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
unul la celălalt cu o expresie de „Îți vine să crezi?“, și el a spus: —Iubito, ești bine? Da, dar tu? —Mda. Dar vocea lui suna ciudat, parcă înecată. Pe cămașa lui și pe cravată era o pată de sânge lipicios, roșu aprins și am fost necăjită pentru că era o cravată așa de frumoasă, una din preferatele lui. Să nu-ți faci griji pentru cravată, am zis. O să-ți luăm alta. — Te doare ceva? a întrebat. — Nu. În acel moment, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
ca vreo substanță vegetală să interfereze cu funcționarea creierului meu (ba mint, căci fumez tutun și beau distilate de cereale). Oricum, de puținele dăți când pe la Începutul anilor ’60 cineva mă provoca să facem vreun joint, cu hârtie din aia lipicioasă și impregnată cu salivă, ultimul fum fiind tras cu chiștocul Înfipt În ac, Îmi venea să râd. Dar ieri mi-o ofereai tu, și am crezut că poate era modul tău de a te oferi, și am fumat cu Încredere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
de tine cu un surâs atroce. — Draga mea, Sophia mea, Îți spun eu cu grația felină cu care știe vorbi numai șeful secret al Ohranei. Vino, te așteptam, ghemuiește-te lângă mine În beznă, și așteaptă - iar tu râzi, zgribulită, lipicioasă, savurând dinainte vreo moștenire sau vreo pradă, vreun manuscris al Protocoalelor pentru a-l vinde țarului... Cum știi tu să ascunzi În spatele acelui chip de Înger natura-ți de demon, sfios Înveșmântată În jeanșii tăi androgini, În tricoul tău aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
milă, asta este poziția în care mă aflu. Soția mea e plecată tot timpul, iar eu m-am trezit, dintr-odată, responsabil de acest copil și sincer..., a făcut o pauză, trecându-și prin părul negru și neîngrijit o mână lipicioasă din cauza cafelei,... sincer, nu am nici cea mai vagă idee ce să fac cu el. Toată ziua doarme și toată noaptea urlă și..., Hugo s-a frecat la ochi,... de la baie până la culcare, inclusiv tot ceea ce se întâmplă în aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
îi plutise în fața ochilor. În degetele care întorceau paginile pentru Rosa, Alice a început să simtă furnicături când și-a amintit cum mângâiase, cu ele, buzele lui Hugo sau cum îi atinsese părul. — Uite cum curăță Doamna Tittlemouse urmele alea lipicioase, a murmurat Alice în creștetul de culoarea mierii al Rosei. Cu toate astea, gândurile lui Alice erau concentrate pe aftershave-ul lui Hugo, care avea un miros iute, de citrice. Parfumul acela delicios o obligase să facă o comparație cu felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
a spus că se simțea ca un șoarece prins între labele teribil de sadice ale unei pisici. Laura a întors capul către Alice. Am avut dreptate. Arată într-adevăr bine. —Laura, a spus Hugo în sfârșit. Dinții Laurei au sclipit lipicioși în lumina lumânărilor. —Fergus s-a întors pe perioada weekendului, așa că m-a adus aici ca să mă recompenseze cu o cină. Și uite ce recompensă s-a dovedit a-mi oferi cina asta! În întunericul din spatele ei aștepta Henric al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
fel, numai „bucate misterioase“, cum le numea Moff, substanțe gri-verzui, unele lucitoare, altele vâscoase, nici una nu părea comestibilă. Dar, după cum aveau să-și dea curând seama, mâncărurile erau de fapt de-a dreptul delicioase. Printre ele, ierburi de sezon, orez lipicios și frunze de copaci și arbuști din pădure. În boluri mici și frumoase, cioplite În noduri de copac, se mai găseau tuberculi și semințe, muguri și tulpini, diverse vegetale mici, la fel de gustoase ca și fisticul și migdalele, ciuperci de tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
tăiau semne În vegetația prin care treceau. Își Înfășuraseră partea de jos a cracilor pantalonilor În bucăți de pânză, pentru a nu lăsa gângăniile să intre, dar tot trebuia să folosească un pieptăn de bambus ca să Îndepărteze scaieții și mugurii lipicioși ai frunzelor care li se agățau de haine. Copacii erau Înalți, iar coroanele lor care se uneau serveau drept umbrele de soare. Această parte a pădurii era slab luminată, dând impresia unui amurg nesfârșit. Dar chiar și În această lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
o formă de seducție În sine. Îi plăcea că Phil Își făcea griji că ea nu ținea suficient de mult la el - exact opusul situației În care fusese cu Wyatt. De fapt, observase că Phil putea fi de-a dreptul lipicios. Punea mici Întrebări-test, cum ar fi: —Azi m-am gândit la fundulețul tău. Tu te-ai gândit la al meu? Câteodată suna aproape disperat. Ea și-l dorea la fel de Încrezător În pat cum era cu presa. Din când În când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Uram dulcegăriile și, spre deosebire de colegele mele de școală, angajate într-o perpetuă declarație de-amor față de patrie și Partid, nu mă născusem cu moleculele lirismului în vene. Detestam cuvintele meșteșugite, care se-așezau în memorie ca niște buze subțiri și lipicioase. Săream cât-colo când auzeam de Goga, Blaga sau Labiș, iar numele lui Eminescu îmi provoca alergie (deși, pe-ascuns, îl admiram). Toate gândurile bune, cu țara noastră mare și minunată, condusă prin veacuri de bătăuși cronici și ciobani luminați și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pregăteau să țâșnească pe față, umplându-mi nările, urechile și gura: le și simțeam transportate în mii de cupole lichide spre gât, răsturnate pe trahee și năvălind în tuburile prin care pompam încă aerul. Sunetul dispărea. Plămânii deveneau niște bureți lipicioși, umflați cu materie cleioasă. Apoi apa lua foc. Mă sufocam înainte să dau drumul la robinet. Gol, mă simțeam ridicol, ca la recrutare. Parcă își plimba o mamaie în halat alb rigla pe mine, de sus până jos. Coloana curbată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Mă jucam la robineți, echilibrând curenții reci și calzi fără prea mare succes. Parcă o vedeam pe maică-mea balansându-se cu cratițele și oalele pline cu apă fiartă, aduse de pe aragaz. Le deșerta în cadă, se-auzea un plescăit lipicios și căldura se ridica umedă până în tavan: te înecai de-atâta abur. Pe urmă dădea drumul la robinetul de apă caldă: curgea apă rece sau nu curgea nimic. Eu mă uitam prudent, de după ușă. Apa caldă venea doar o dată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ascuțit, feminin, după care mă omoram, mi-era interzis). Partea de jos a fustei în carouri, puțin deasupra genunchilor. Bluza albă, desfăcută, cu gulerele scoase peste puloverul lila (se purta combinația). Puteam să completez liniștit spațiile libere: dresurile negre, calde, lipicioase; chilotul cu model floral, decupat în spate; maioul de mătase (pe vremuri, i se zicea furou); lănțișorul de-argint de la gât (îi înlocuise crucea cu-o mică perlă gri, prelinsă între sâni). Jocul privirii pe mulajul pielii și-al țesăturilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
coborau din apartamentele descojite și se plimbau la braț pe-alei. Îți luau imediat ochii cu părul negru lăsat să fluture pe spate și fundurile micuțe tresăltând prin blugii prea strâmți. Și mai erau și tricourile albe, cu mânecă scurtă, lipicioasă. Mâinile se-atingeau firesc, molatic, într-o doară. Trebuia să fii anormal ca să nu-ți imaginezi lucruri. Maria crescuse acolo, printre „lucrurile“ din zonă. O parte le bănuiam, o parte mi le povestise ea, ce rămăsese ascuns nu trebuia scormonit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
se întorceau ai mei de la serviciu. Bărbatul cu tolba din piele maro căpăta proporții impresionante, mâinile lui gigantice se profilau în fâșia de soare, înainte de-a trage plasa pentru țânțari și-a împinge Pif-ul înăuntru. Se-auzea un zgomot lipicios și-atunci știam că pachetul a fost livrat. Mi-ar fi plăcut ca, după gestul ăsta scurt și intens, bărbatul să sigileze dreptunghiul de aer și lumină care intra prin deschizătură și eu să rămân din nou blocat în submarinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dădea restul cincizeci de bani la o franzelă. Tanti Leana venise odată cu cartierul, ne născusem toți în poala ei ca într-o copaie blândă de cocă și-asfalt. Pe sub halatul de amidon, pulpele puternice fremătau, așteptându-ne capetele cuminți și lipicioase. Mâinile ei miroseau, desigur, a pâine, iar brațele atletice, cu care ne frământa mințile (și poate nu doar pe ele), tot a pâine. Era și greu să miroși a altceva, cu fabrica peste drum, dincolo de blocuri, pe „Ilie Pintilie“. Doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mănușile bunicii Aneta (alea crem, pe care le-am ciuruit la fotbal). Zăceau toate pe cuier, aranjate pe schimburi și categorii. În fiecare an, îmi completam colecția, spre disperarea Mariei. Singurele pe care nu le sufeream erau alea de bucătărie: lipicioase, galben-cauciucate, ca niște cizme de lucru. Mândria colecției mi se părea perechea bleumarin, Thinsulate, cu steluță albă pe exterior. Avea o notă jucăușă, excentrică, pe care doar eu o apreciam. Mihnea murea de râs; la fel și Maria: mă tachina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
prânz, luxul suprem în acel timp. Un chef (bairam) adevărat, cu casete derulate pe creion pentru a nu consuma bateria de la casetofon, fete simple, dar frumoase, care spuneau da rapid făra a visa la o plimbare cu BMW-ul; linoleum lipicios din cauza berii vărsate pe el, patiserii cumpărate la kilogram. Nu aș fi crezut că voi ajunge să regret într-o bună zi timpul acela de rahat, dar în care eram cu toții atât de vii, de adevărați, de inoncenți. Ce s-
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
week-end-ului (week-end, week-end, week-eeeeend! cântă vocile de la radio), existența golită de orice urmă de religiozitate sau de sărbătoare religioasă. Când scriu aceste rânduri, pe 19 noiembrie 2004, mall-urile imense din Québec răsună deja voios de muzica alienantă, dulceagă și lipicioasă de "Crăciun". În holurile mall-urilor și-ai făcut apariția castele kitsch din polistiren, prințese kitsch cu perle false, Moș Crăciuni obezi etc etc. Toate astea pentru a intra cât mai repede în "spiritul Crăciunului", adică procedeul prin care să
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
din Midi-Pyrénées.) Navighez plictisit pe apele tulburi ale Internetului, aterizez pe site-ul unei televiziuni private românești. Ca de obicei când am contact cu ceea ce denumim generic media din România, am impresia că ating fără mănuși un limax urât mirositor, lipicios. Prost gust triumfal pe toată linia, imagini la limita pornografiei. Merg și mai departe cu masochismul vizual și deschid fereastra unei emisiuni dedicate folclorului, prezentată de una dintre blondele siliconate pâna la explozie ale postului. Mi-e atât de greață
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
aglomerări; culoarea - uniformă pe toată suprafața; mirosul - parfumat, corespunzător substanțelor odorante folosite; nu se admite miros de rânced; acțiunea asupra pielii - cremele grase să fie emoliente și să pătrundă ușor în piele; cremele uscate să nu lase urme lucioase sau lipicioase pe piele. Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 4p.;pentru răspuns parțial corect se acordă câte 2p.; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0p. (16p) Cerințele impuse cremelor cosmetice compoziția și structural lor să facă
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
dimensiunii picăturilor de monomer, controlează coalescența și reduce procesul de aglomerare. La începutul procesului de polimerizare, apar granule de polimer insolubi care constituie “centrii” sau “nucleii” de polimerizare (figura 2b). Continuarea polimerizării duce la creșterea centrilor de polimerizare, granulele devin lipicioase, se leagă între ele (figura 2c), particula începe să se contracte, polimerizarea monomerilor continuă conform mecanismului impus de tipul monomerilor si se formează o fază solidă (figura 2d), care în anumite condiții pot conține pori. Monomerul se consumă pe măsura
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]