874 matches
-
gâtul lung și cu două pahare. — S-a sinucis, murmură el printre dinți, cu un zâmbet pierdut pe față. Deschise șampania, turnă În pahare și Îl dădu pe gât pe al său dintr-o răsuflare. Îmi simțeam gâtul uscat și lipicios, așa că am făcut și eu la fel. Șampania rozalie era atât de gustoasă, că-mi sfârâia pe gâtlej. Era un Krugg Rosé, colecția 1976. — S-a sinucis, nu-i așa? am Întrebat Încă o dată. — Mie era una din fanele mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
care poza Întocmai ca un manechin de modă. Tocmai mă gândeam că nu o văzusem niciodată dezbrăcată pe Keiko Kataoka, că am simțit o arsură atât de puternică În piciorul stâng de-ai fi zis că-mi luase foc. Ceva lipicios mi se lipise pe gât, sufocându-mă. Mi-am dat seama că mi se oprise respirația. Acum nu-mi mai simțeam decât piciorul drept, care mă ardea din ce În ce mai tare. Simțeam un impuls de a-mi sfâșia pielea ce-mi acoperea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
orice, riscam să fiu târât spre un loc Întunecat și sinistru. — Unde e nenorocitul ăla de țânțar? am Încercat să strig, dar deja nu-mi mai simțeam buzele. Din gură mi se scurgea salivă amestecată cu un lichid gros și lipicios, probabil sânge, și alte secreții foarte acre la gust. O lumină strălucitoare și difuză, ca și cum m-aș fi uitat fix la un bec, se Întindea În fața ochilor mei, transformându-se apoi treptat În nenumărate pete de lumină. În momentul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
apărat. Unde l-au găsit? — În parcarea de la Teatrul Metropol, zise Nebe. I-am deschis jacheta, observând că tocul pentru armă pe care-l purta prins de umăr era gol, și apoi am desfăcut nasturii de la cămașă, care era încă lipicioasă din cauza sângelui, pentru a mă uita la rană. Era greu de spus până nu o curățau puțin, dar ce se vedea la suprafață părea sfâșiat, ca și cum cuțitul ar fi fost răsucit înăuntru. — Indiferent cine a făcut asta, se pricepea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
toate cazuri rezultate în urma unor accidente, când victima avusese nenorocul să sufere o inhibare a nervilor vagali în timpul unei perversiuni sado-masochiste. Acești nonconformiști într-ale sexului erau de obicei găsiți dezbrăcați sau îmbrăcați în lenjerie de damă, având în mâna lipicioasă niște literatură pornografică, și erau întotdeauna bărbați. În cazul lui Hering nu exista o astfel de dovadă a morții survenite în urma unui experiment sexual nefericit. Avea haine care ar fi putut să-i fie alese de maică-sa, iar mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
hău, mă prăvălesc, devin imponderabil, sunt aspirat, mă năucește un zgomot asurzitor, aud deodată de undeva din urmă închizându-se două mase pietroase imense, ca două bolți, cu stâlpi diformi, aliniați, albi, fosforescenți, suprapunându-se, mă izbesc de pereți umezi, lipicioși aplificându-și ecoul într-un infern de sunete și șuierături, înainte, prin beznă, aud zgomote ritmice, amestec de zgomote ca de burduf, un șuierat asuzitor și sacadat, ciocniri ca de stânci uriașe dintr-o substanță cărnoasă și flască, abia disting o
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361431_a_362760]
-
ar fi fost burdușit cu pumni, iar trupul schingiuit plutea fără de voie în căutarea unui strop de apă. Mâinile mi se întindeau instinctiv spre râsetele ce păreau cufundate în ceață. Degetele mi se chirciseră instinctiv, în contact neplăcut cu ceva lipicios și întunecat. Am căscat ochii mai bine și-am văzut roșu. Dâre de sânge se prelinseseră de pe etajera de porțelan peste chiuvetă. Părul mi se zbârlise pe șira spinării mai ales când am descoperit bucata de nas răsturnată lângă paharul
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
este interzisă vânzarea de gumă de mestecat. Cine este prins... chiar cu „ea în gură” (n-am zis „cu rața”!) este amendat imediat. Interdicția vine din anul 1983 când datorită rezidurilor lăsate de gumă de mestecat orașul era scârbos de „lipicios” (să nu uităm că suntem aproape de Ecuator!) nu numai pe tălpile pantofilor care călcau pe caldarâm, ci și scaunele din autobuze, balustrade, butoane de sonerie sau de lift. Atunci i s-a propus primului ministru din acea vreme, Lee Kwan
ESCALĂ LA SINGAPORE: ESCAPADA DIN PRIMA SEARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363304_a_364633]
-
cățeluși albaștri. Vineri după-amiază, steagul purtat cu vitejie în bătăliile din grădiniță, etalează niște ciudate pete maronii, la a căror proveniență este mai bine să nu ne oprim în povestea noastră. - Săr-mâna Tanti Magda, îmi strigă, ciocănindu-mi cu degetele lipicioase în geamul lateral al mașinii abia scoase din garaj. Merg la grădiniță! De parcă nu aș cunoaște acest aspect incitant al vieții sale. Când mă duci cu mașina? Îi promit că, în viitorul nu prea îndepărtat, va face parte din planurile
MIŢĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367851_a_369180]
-
și-ale pământului... ce ne-ndură... Dați-mi lacrimi să mă pot aduna din ele în cristale de mir, răscolind deșerturi începute și sfârșite în inima unui Crist ! VĂD, DOAMNE... Acum, văd, Doamne, văd prin negura luminii liliecii cu aripi lipiciose, ce vor să se agațe de mine, cum s-a agățat patima durerii nebune... Văd, Doamne cum arzi aripi negre ce fâlfâie-mprejurul meu în vârtejuri. Și... văd, Doamne, acum văd ! cum le preschimbi în petala luminii, pe care mă așterni
POEZIE CONTEMPORANA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367999_a_369328]
-
concepere, care-mi înfățișa, mie ca cititor, vis-a vis de autor, portretul unui bun psiholog, al unui iscusit sociolog, ce a pătruns tarele unei societăți cu toate putreziciunile ei. O societate precum o meduză ce prinde-n brațele-i lipicioase toate relele lumii: discriminare, desfrâu, răutate, violență, lăcomie, dispreț, sărăcie, umilință, nedreptate și multe altele... Subliniez faptul, doar pentru a întări, că prin această "trivialitate" oarecum subtilă, autorul ferindu-se a reda mot-a-mot expresii, înjurături, folosind inspirat anumite prescurtări, nu
SCRIITORUL MARIAN MALCIU ȘI CĂRȚILE SALE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368667_a_369996]
-
pentru prima dată la ce s-a înhămat când după o scurtă ațipeală, din partea ei, nu mă mai vede în compartiment. Ajungem cu bine și producem mare surpriză în familia mătușii prin sosirea noastră. Suntem vedetele casei; Dani fiindcă-i lipicios, docil și peltic, eu fiindcă intru în război, pe viață și pe moarte, cu un curcan căruia nu-i place bundița mea roșie și fiindcă o bat pe ”frumoasa satului”, Liliana, o fată de vârsta mea care are proasta inspirație
FULGI ŞI AMINTIRI de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363736_a_365065]
-
Capitală” - Desfigurarea Soarelui și, deci, aparenta cvasi-eliminare a forțelor benefice, din lume: „după soarele mâncat de molii” - cf. Interior, p. 47; Multiplicarea Iudei, „în regimul” Scrisorilor/Satirelor eminesciene”: „otrepe cu fețe-ngălate de zâmbet/ ipocrit căutau să mă << onoreze>>/cu strângeri lipicioase de mână” - strângerile de mână devenind sinonimul Sărutului Iudei, din Grădina Ghetsemani - cf. Scrisoarea I către băcăuani, p. 50; Bâlciul Deșertăciunilor Balcanic/Balcanizat, într-o extensie de Haos Amoral Dezgustător și Exasperant-Proliferant: „și mai vedeam omenește tăifăsuind/lași nemiloși/defăimători
„EXILAT ÎN STRIGĂT”, DE VIOREL SAVIN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349140_a_350469]
-
strategic sub coroana bogată a unui pom prin care lumina neonului din apropiere nu pătrundea, a sărutat-o pentru prima oară. S-au rușinat amândoi, au izbucnit în râs și s-au sărutat din nou, dar mai lung și mai „lipicios”, cum l-a caracterizat pe el fata, după aceea. Vorbeau mult și parcă niciodată nu epuizau subiectele ancorate în literatură de toate felurile și în călătorii virtuale pe care le visau să devină realitate, cândva. La câțiva pași de ultima
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
și-ale pământului... ce ne-ndură... Dați-mi lacrimi să mă pot aduna din ele în cristale de mir, răscolind deșerturi începute și sfârșite în inima unui Crist ! VĂD, DOAMNE... Acum, văd, Doamne, văd prin negura luminii liliecii cu aripi lipiciose, ce vor să se agațe de mine, cum s-a agățat patima durerii nebune... Văd, Doamne cum arzi aripi negre ce fâlfâie-mprejurul meu în vârtejuri. Și... văd, Doamne, acum văd ! cum le preschimbi în petala luminii, pe care mă așterni
DIN VOLUMUL 101 POEME de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344503_a_345832]
-
dreptate. Otrava e cea mai curată. Săgeata și sabia lasă răni pe dinafară. Otrava face răni doar pe dinăuntru și cu greu pot fi văzute. Cum ai spus...nici divinul Octavian n-a scăpat de asta, după cum spun gurile rele! Lipicioasele alea de smochine din care obișnuia să guste divinul Octavian mai aveau ceva pe ele. Zicând acestea Caligula scăpă cupa din mână. Vinul se vărsă pe spledidul mozaic al pardoselii. Apoi, Caligula începu să se clatine pe scaunul pe care
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 4 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348156_a_349485]
-
Mobra la plimbare, Ar depăși în greutate, Vară, munți, aerosoli, Oricare confrate. Și polemici prin ziare. De aceeași prăsilă și leat Dom` primar ne-a dat obol, Până la, să zicem, „Ignat” Zahăr, câte-un chil jumate, In afară de asta, era lipicios Deci, merci, monsieur, parol! Și guița foarte frumos Cum s-ar spune, am de toate ... Pe lângă o jună porcină Vară, munți, aerosoli! Din curtea vecină. * Când plecau ei la plimbare Rondel electoral Dincolo de balta cea mare. Genoflexiuni electorale, După un
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
câtă muncă fără răgaz era nevoie. Iar rezultatul muncii lor, era atât de dulce... Munca lor, munca stuparilor, a cofetarilor...nu-și mai amintea de o altă muncă, al cărei rezultat să fie dulce, așadar, plăcut. Își privi mâinile devenite lipicioase de la miere și luând apă dintr-un bidon le spălă îndelung, privindu-le cu atenție. Ele, ce vor fi în stare să facă? Soarele ajunsese demult în crucea cerului și era atât de cald, încât aerul părea că tremură în
LUMINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364872_a_366201]
-
supui la picioarele prinse în ferigi delirezi o păpușă blondă un dialog două nopți un vis doi amanți o ceașcă de cafea zace prea dulce în prea diminețile tale așa cum vine nefericirea mă atingi ca pentru ultima dată o mână lipicioasă îmbrățișează patul adulmeci sfântul ropot de ploaie nu înțeleg nimic de ce să tac? pe unde să mă scalde cerul? certuri nostalgice împarte clipa una ție două mie nu sta mă zgribulit nu-ți manifest ură nu-ți place plăcutul privit
INTERZISĂ de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366661_a_367990]
-
s-au speriat și a treia zi mi-au dat voie afară. Cât despre afacerea cu tutunul, nu-mi plăcea să merg la cules și nici să înșir cu andreaua pe sfoară sau sârmă foile de tutun pentru că aveau ceva lipicios pe ele, și, apoi, nu puteam suporta mirosul de tutun. Era un întreg ritual toată această afacere. Prima dată, se culegeau două-trei frunze de pe tulpină, să fie în plină maturitate. La culegerile următoare se strângeau mai multe frunze care trebuiau
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
anotimp și de starea vremii: mirosuri amestecate de case din chirpici, noroi sau praf, fumuri împrăștiate din bucătării în aer liber sub șetre cu acoperiș din stuf și carton, cu sobe tencuite în fugă din amestecul paielor cu pământ galbui lipicios și apă scoasă cu căldarea din puțuri, cu vetre în care ardeau alene cu flacără pâlpâindă ciocălăi uscați de porumb, vreascuri rămase de la toaletarea pomilor roditori sau curățirea aracilor din vii, găteje de oțetari sau arbuști pitici. Adierea vântoaselor dinspre
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351461_a_352790]
-
nerv. Atrăgătoare. Percutantă. Credibilă. Adevărată. Scrisă clar. Scrisă bine. Conflictuală. Stimulatoare. Inteligentă. Dură. Interesantă. Perfidă. Curajoasă. Insinuantă. Bârfitoare. Parșivă. Sensibilă. Normativă. Decentă. De scandal. De bun simț. Armonioasă. Pasionantă. Pasionată. Pătimașă. De dreapta. De centru. Incomodă. Substanțială. Cu greutate. Colaj. Lipicioasă. Umanistă. Culturală. Anti-antisemită. Obiectivă. Subiectivă. Cu umor. Informată. Morală.Trăsnită. Deșteaptă. De idei. Consecventă. Realistă. Echilibrată. Autoritară. Îndârjită. Spumoasă. Colțoasă. Generoasă. Subtilă. Evreiască. Româneasacă. Justițiară. Universală. Socială. Satirică. Istorică. Intelectuală. Populară. Recuperantă. Luptătoare. Guvernantă. Literară. Colocvială. Malițioasă. Vivantă. Parfumată. Elegantă
AL MIRODAN – UN MONUMENT de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350799_a_352128]
-
un ger năprasnic, a nins doar de o palmă și a viscolit mai puțin, ies acum să curăț zăpada ca să pot coborî scările la parter. Zăpada scârție sub tălpile bocancilor, în jurul meu se răspândește o ceață rece, groasă, albastră și lipicioasă. Ușa exterioară de la bucătărie, din lemn vopsit roșu, e plină de o promoroacă groasă și de zăpadă viscolită. O curăț de zăpadă, ca să pot să o deschid, în timp ce mă gândesc că ar trebuie să și mănânc ceva cald, să nu
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
cafea, suprapunâdu-mi degetele reci de pe o palmă pe alta, ca să le încălzesc de ceașca fierbinte. După aproximativ o oră, timp în care eu scriu de zori pe mini laptopul meu Toshiba, fereastra camerei se dezgheață, ceața cea groasă, albastră și lipicioasă a dispărut, s-a ridicat sau a intrat în pământ ca o plasmă, cerul devine senin, luminos, zăpadă strălucește pe dealuri, bradul verde de la fereastra, acoperit de zăpadă, scânteiază și el de bucurie cu lumină verde-galbenă și albastră. Azi soarele
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
cel mai înalt dintre acești munți, era mult mai falnic, insă de-a lungul timpului coralii, rocile lipite rezultate din aceștia, s-au tocit. Posibil că tot din acest motiv și 'rocile' pe timp de ploaie și umiditate sunt mai lipicioase, măi alunecoase, insă verdeața cred că din același motiv este mai vie că nicăieri. Aici la Mănăstirea sf. Casian, de altfel e un loc mai plin de piatră și roci (de piatră) decât în tot ținutul de așa zișii munți
MANASTIREA SFANTULUI CASIAN! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345549_a_346878]