512 matches
-
se spunea mereu: Dă-i drumu’! Nu sta pe loc! Lucrează! Era o stare de tensiune nemaipomenită, foarte greu de suportat... Și trebuia să stai numai aplecat și făcusem bășici pe mâini și pe picioare din cauza soarelui... Mai erau și lipitorile, care stăteau permanent pe picioarele noastre... Era greu de suportat și au căzut mulți acolo la Țăndărei... Au fost și alții luați care au căzut și n-au mai putut munci și duși și nu știu ce s-a mai întâmplat cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
chiaburi și copiii mei au acum de suferit prin școli ", spune tata. Atunci fiara se dezlănțuie ... că "după ce ai huzurit, ai exploatat, ai dus viață de burghez, vii acum să-mi spui că noi am greșit trecându-te printre chiaburi ... lipitorile satului" și zii ... și zii ... până ce tata, concesiv, dându-și seama cu cine are de-a face, spune că dacă nu i se face dreptate, adică să fie scos din această nedreaptă categorie, atunci va da pământul la stat, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
special pentru lucrările practice. Treceam pe la studenți și îi ajutam la efectuarea desenelor după materialul natural. Mai curând îi ajutam să înțeleagă și să redea anumite detalii de structură. Mă implicam mult la disecțiile efectuate pe unele animale (limbric, râmă, lipitoare, rac etc.). Am început apoi să particip și la lucrările practice de Entomologie. Cu această ocazie am învățat să recunosc multe specii de insecte, ceea ce m-a ajutat mult la aplicațiile practice în natură. În 1968 am devenit asistent și
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
special pentru lucrările practice. Treceam pe la studenți și îi ajutam la efectuarea desenelor după materialul natural. Mai curând îi ajutam să înțeleagă și să redea anumite detalii de structură. Mă implicam mult la disecțiile efectuate pe unele animale (limbric, râmă, lipitoare, rac etc.). Am început apoi să particip și la lucrările practice de Entomologie. Cu această ocazie am învățat să recunosc multe specii de insecte, ceea ce m-a ajutat mult la aplicațiile practice în natură. În 1968 am devenit asistent și
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
către V. Alecsandri de Ion Ghica <endnote id="(381)"/>. Vasile Alecsandri Însuși a fost cenzurat În această epocă, operele sale mai mult sau mai puțin „complete” nu au inclus (decât cu rare excepții) textele sale caustice referitoare la evrei (gen Lipitorile satului). Nici documentele istorice nu au beneficiat de alt regim. În 1959, Dan Simonescu a publicat Cronica lui Baltasar Walther despre Mihai Viteazul, redactată la sfârșitul secolului al XVI-lea <endnote id="(524)"/>. Istoricul literar a eliminat - Înlocuindu-l cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 56)"/>, cât și de George Călinescu În 1941 <endnote id="(130, pp. 314- 315)"/>. Acesta din urmă i-a reproșat lui Alecsandri și imaginarea unor personaje care ar fi, „profesional vorbind, inverosimile”, precum orândarul evreu și arendașul grec, din Lipitorile satului. În aceeași epocă (prin 1876), evreii habotnici erau prezentați caricatural chiar și pe scena teatrului evreiesc, care se năștea În acei ani, sub conducerea lui Avram Goldfaden, la Iași, În grădina cârciumii „La pomul verde” <endnote id="(201)"/>. Într-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cf. 3, p. 65"/>). Trebuie aduse aici corecțiile de rigoare. Alexander Hertz (The Jews in Polish Culture, 1961) susține că, În orice structură de piață primitivă, nu numai evreii, dar orice mici negustori tind să fie percepuți ca „hoți”, „escroci”, „lipitori” etc. <endnote id="(542, p. 261)"/>. Veronika Görög- Karady este Îndreptățită să sublinieze faptul că, pentru mentalitatea populară, „a Înșela era parte integrantă a activității de comerț, În mod tradițional percepută ca opunându-se muncii cinstite. Țăranii, precum și majoritatea muncitorilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
faptul că „sunt câteși trei cămătari”. Camăta este „ocupațiunea cea națională” a „ovreiului”, conchide Hasdeu <endnote id="(246, p. 45)"/>. Nu numai concluzia lui B.P. Hasdeu este eronată, dar și premisa pe care se Întemeiază : Jupânul Moise, personaj din piesa Lipitorile satului de Vasile Alecsandri, nu este cămătar, ci cârciumar („orândarul satului”, cum Îl definește chiar dramaturgul). Alexandru Macedonski nu a fost singurul scriitor român care a Încercat să diminueze amploarea legendei de care mă ocup. În 1933, dr. Nicolae Leon
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
politico- cetățenești, de care au fost lipsiți până În 1919, „evreii pământeni” din România au remis Parlamentului, În 1910, o petiție În care, printre altele, se spunea : „Nu evreii au fost descoperiți de anchete și autorități În funcțiune de cămătari și lipitori ai satelor. Băncile populare, dacă s-au izbit de un potrivnic tare, a fost de cămătari, dar nu de cămătari evrei, cari n-au fost găsiți nicăieri În lungul și În latul țărei. Zecimi de ani s-a vorbit de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
444, p. 91)"/>. Mai mult decât atât, Într- una din piesele sale, un personaj - evreu galițian, care ține o cârciumă lângă Iași - mărturisește că a vândut mușteriilor „rachiu misticat cu vitriol” <endnote id="(130, p. 314)"/>. Într-o altă piesă, Lipitorile satului, orândarul Moise vinde țăranilor o băutură alcătuită din „o parte rachiu și două apă amestecată cu vitriol” <endnote id="(427, VI, p. 466)"/>. Comen tând piesa, B.P. Hasdeu pare să confirme existența acestei practici <endnote id="(246, p. 43
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și În mentalul politicianului. Când, În 1864, de exemplu, se dezbate În Adunarea Generală „cestiunea israelită”, Mihail Kogălniceanu declară următoarele parlamentarilor români : „Domnilor, pentru ca să cunoașteți pe evreii din Moldova nu aveți decât să vă duceți la teatru, să vedeți piesa Lipitorile satului și să credeți că nu este o ficțiune acea piesă, este adevărul cel mai real” <endnote id="(67, p. 31)"/>. Tot atunci, un oarecare A. Kălimănescu publică la Iași o broșură antisemită intitulată Jidanii În România, În care scrie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o metaforă a „sugrumării” românilor de către „o rasă infamă de răufăcători”. Încercând să-i convingă pe cititorii aceleiași publicații (Apărarea Națională) că „expulzarea jidanilor [din România] se impune În mod imperios”, Nicolae Paulescu scria În 1923 că „puii de jidani”, „lipitori umflate de sânge românesc”, vor ca „românii să moară pe tăcute (ca În omorul ritual)” <endnote id="(66 și 188, p. 181)"/>. Aceeași metaforă, centrată pe imaginea evreului ucigaș și hemofag, se regăsește frecvent În marșurile legionarilor români, foarte populare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
asimilați fie cu animale necrofage („hienele morții”, „șacali”, „stoluri de corbi”), fie cu animale carnasiere (lupi, rechini, crocodili, căpcăuni, „năpârci cu colți tociți de ură”, „bestii hâde” etc.) sau hemofage : „balaur sau șarpe băutor de sânge românesc”, „păianjen”, „ploșnițe” și „lipitori umflate de sânge românesc” (dr. N. Paulescu, 1923 ; cf. 188, p. 181 ; vezi și 718), ca În această strofă din Imnul Legiunii Arhanghelului Mihail : „La luptă frați creștini ne cheamă țara,/ S-o curățim de-atâtea lipitori,/ Abuzul se Întinde
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
păianjen”, „ploșnițe” și „lipitori umflate de sânge românesc” (dr. N. Paulescu, 1923 ; cf. 188, p. 181 ; vezi și 718), ca În această strofă din Imnul Legiunii Arhanghelului Mihail : „La luptă frați creștini ne cheamă țara,/ S-o curățim de-atâtea lipitori,/ Abuzul se Întinde În palate,/ Jidanii ne despoaie de comori” (67, p. 187). „Vipere cu cap de jidovi - Îi descria C.Z. Codreanu pe evrei -, fețe Însângerate și pocite, rânjesc ca lupii hămesiți cu dinți de fiară, În ochii râzători
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Marvin, chelneru’, a murit de la o supradoză. Mi-am amintit că Marvin Își pierdea cunoștința de fiecare dată cînd se injecta. Îl vedeam Întins pe pat Într-o cameră ieftină, cu seringa plină de sînge atîrnîndu-i din venă ca o lipitoare de sticlă și cu fața Învinețindu-i-se În jurul buzelor. - Și Roy? am Întrebat. - N-ai auzit? S-a dat cu garda și s-a spînzurat la Tombs. Se pare că gaborii-l legaseră pe Roy În trei dosare: două de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
lună la Teatrul cel Mare (v. Ma ssoff, Teatrul românesc, vol. II, pp. 319-320). teatrul național Cu autorizațiunea onor. Comitet instituit de guvern Reprezentație extraordinară [miercuri la 3 martie 1871] Se va da în beneficiul D-lui m. felbariad Piesa lipitorile satelor Vodevil național de V. Alecsandri și dl. Millo persoanele Chir Jani Avdelas D-nul Felbariad Jupân Moise Comino Vântură țérră Gestian Ion, teslaru G. Botez Catrina, femeia lui D-na Dimitrescu Nițu, copilul lor D-nul Fraivalt Gavril Sârbu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
codru și hoții de orașe, Răposatul dumnealui, Caterina Hovard, Ștrengarul din Paris etc. etc., melodrame și comedii traduse ori localizate de Pascaly.239 La sala Bossel juca Matei Millo cu un repertoriu de comedii. Repertoriul său era compus din piesele: Lipitorile satelor, Avarul lui Molière, Nunta lui Figaro, Paraponisiții etc.240 Deși repertoriul lui Millo era mult superior ca valoare literară și teatrală, totuși educația publicului era făcută în direcția declamatoriei melodramatice. Millo nu era numai un actor, dar era și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
domnul M. Galino“. 240. În mai mare măsură decât Pascaly, Millo apela la repertoriul național sau la capodopere ale literaturii dramatice universale (Molière sau Beaumarchais, ultimul cu Nunta lui Figaro jucată - în tălmăcirea lui Millo - sub titlul Căsătoria lui Figaro); Lipitorile satelor în Moldova era scrisă de el în colaborare cu Alecsandri; spectacolul cu Paraponisiții amândoi cuprindea „cânticelul comic“ Paraponisitul fără slujbă de Alecsandri și replica scrisă de Millo, Paraponisitul pus în slujbă, ambele interpretate de neobositul actor. Casele mari și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
puțin. Se zice chiar: „Ți-a băut anii.“ Tînărul e bucuros că zice: „Ți-am băut bătrîneța.“ Se zice cînd cîntă gîtul că acela va bea și se va veseli. Cînd bei vin din capacul ploștii te mînii. Cîrciumarii bagă lipitori în vin ca să se lipească lumea de vin ca lipitoarea (să vie la cîrciumă). Se crede că spre a dezbara pe un bețiv de băutura rachiului este bine a pune unui mort un ban în gură, care, a treia zi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bucuros că zice: „Ți-am băut bătrîneța.“ Se zice cînd cîntă gîtul că acela va bea și se va veseli. Cînd bei vin din capacul ploștii te mînii. Cîrciumarii bagă lipitori în vin ca să se lipească lumea de vin ca lipitoarea (să vie la cîrciumă). Se crede că spre a dezbara pe un bețiv de băutura rachiului este bine a pune unui mort un ban în gură, care, a treia zi sco țîndu-se din gura lui, să se spele și să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
urmă freacă cu acela dinții proprii, nu-l mai dor dinții în veci. Se crede că dacă mănîncă cineva pîne din locul ros de șoareci, apoi nu va avea durere de dinți. Durerea de dinți se vindecă dacă se pun lipitori la gingii. Nu-i bine cînd înghiți dinții. Dochia Se crede că, pînă ce nu dezbracă baba Dochia toate cele douăsprezece cojoace ce le are, nu se face primăvară, iară la dezbrăcarea fiecărui cojoc trebuie să fie furtună și ger
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în culori în ape care s-au adaptat condițiilor climaterice. DAR în această imensitate vegetală, este oare loc pentru animale? § 5 Umiditatea ambiantă a permis anumitor specii de animale acvatice să se adapteze la mediul terestru. Anumite crustacee, de exemplu, lipitori, brotăcei, șopîrle trăiesc la fel de bine în apă, cît și pe sol. ÎN ACELAȘI MOD, prezența mlaștinilor, a rîurilor, au permis animalelor terestre să supraviețuiască în apă. Jaguarul, regele incontestabil al pădurii ecuatoriale, se cațără la fel de bine în copaci pe cît
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
A. nu mai scrie piese vesele. În 1880, dă la iveală o încântătoare feerie, Sânziana și Pepelea, de răsfrângeri folclorice, dar și presărată cu tâlcuri și aluzii politice transparente. Nici în drame, mai cu seamă în cele de până la 1878 (Lipitorile satelor ș.a.), comicul nu e absent, convertindu-se însă, printr-o lejeră alchimie, în grotesc. De prin 1878-1879, se petrece cu A. o metamorfoză. Un aer meditativ ia locul minei veșnic surâzătoare. Ancorat într-un spațiu al literaturii grave, dramaturgul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
de la Roumanie (Principautés Danubiennes), pref. A. Ubicini, Paris, 1855; Păcală și Tândală, Iași, 1857; Cetatea Neamțului sau Sobiețki și plăieșii români, ed. 2, Iași, 1857; Salba literară, Iași, 1857; Zgârcitul risipitor, Iași, 1863; Rusaliile în satul lui Cremine, Iași, 1863; Lipitorile satelor. Ultrademagogul și ultraretrogradul, Iași, 1863; Poezii populare ale românilor, București, 1866; Millo director sau Mania posturilor, Cernăuți, 1867; Harță răzășul, Iași, 1871; Boieri și ciocoi, București, 1874; Opere complete, partea I, vol.I-IV, partea II, vol.I-III
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
existențială pentru Moldova. "Vă spun, domnilor, că nu este nici o chestiune mai mare pentru Moldova decât în chestiunea israeliților."586 Argumentele aduse de liberalul moldovean se reduceau la invocarea unei piese de teatru cunoscute în epocă, scrisă de Vasile Alecsandri, Lipitorile satelor, prezentată ca fiind una inspirată din realitate. Dat fiind climatul existent, votarea în martie 1864 de către Camera Deputaților a legii comunale care permitea evreilor să participe la alegerile municipale sub rezerva îndeplinirii câtorva condiții putea fi considerată un succes
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]