516 matches
-
LEONID DIMOV Ismail: 11 ian. 1926 București, 5 dec. 1987. Versuri (1966); 7 poeme (1968); Pe malurile Styxului (1968); Carte de vise (1968), Eleusis (colab. cu Fl. Pucă), 1970; Semne cerești (1970); Deschideri (1972); A.B.C. (1973); La capăt (1974); Litanii pentru Horia (1975); Dialectica vârstelor (1977); Tinerețe fără bătrânețe (1978); Spectacol (1979); Texte. Prefață de Mircea Iorgulescu (1980); Veșnica reîntoarcere (1982). Traduceri din Lev N. Tolstoi, Giambattista Marino, Mihail Lermontov, Johann Gottfried Herder, Gérard de Nerval, Andrei Belâi, Pierre Daix
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
anilor ‘60, volumele Diminețile simple sau Memoria cuvintelor, mult comentate ca regenerare lirică, prezintă încă perspectiva socialistă asupra vieții, cu biografii luminoase de oameni simpli, hrăniți de speranțe și idealuri, dar survin acum o „melancolie optimistă” (Paul Georgescu) și o „litanie”, în manieră minoră, a domesticității feminine „umile”, panicată de semnele alterării tinereții. După „deschiderea” politică din 1965, scriind Întoarcerea din Cythera, P. abandonează „lirismul ideologic” și, potrivit unui loc comun din critica vremii, „își regăsește vocea proprie”, abordând acum versul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
relicvariile din Evul Mediu timpuriu. Gisanții de bronz din secolul al XI-lea, măștile din cupru aurit din secolul al XIII-lea, dalele funerare, statuile tombale ale lui Blanche de Champagne, papii și sfinții îngenuncheați din mormintele renascentiste. Să scurtăm litania clișeelor. E o constatare banală că arta se naște funerară și renaște îndată după ce moare, sub imboldul morții. Onorurile mormântului relansează, din loc în loc, imaginația plastică, mormintele mai-marilor au fost primele noastre muzee, iar defuncții înșiși primii noștri colecționari. Căci
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
scrisul, stampa pe lemn datează și chiar este semnată din anii 1410. Xilografia prospera într-un Ev Mediu pe sfârșite care avea pasiunea imaginilor pioase pentru a memoriza predicile călugărilor cerșetori, a ilustra Bibliile manuscrise, a-i învăța pe credincioși litaniile și rugăciunile. Gravura în taille-douce pe cupru, fără folosirea presei cu cilindru, ține, ca și tiparul, de artele metalului și de orfevrerie, în care excelează țările germanice. Primii maeștri anonimi ai dălții Maestrul E.S., de exemplu sunt renani. Acest procedeu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sentențioasă, suportul fiind mai cu seamă dimensiunea morală: „Cel ce cântă cu adevărat/ Nu-și face din cântec obiect de mezat”. SCRIERI: Harpele ploii, Ujgorod, 1981; Dreptul la neliniște, Ujgorod, 1984; Linia vieții, Ujgorod, 1988; Teama de înstrăinare, Chișinău, 1990; Litanii din Țara de Sus, pref. Gheorghe Tomozei, Timișoara, 1995; Litanii, Iași, 1996; Pământ în retragere, Timișoara, 1999; Și ne izbăvește pre noi, Timișoara, 1999; Iluzii și lanțuri, pref. Tudor Nedelcea, Craiova, 2001; Dinafară, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Ștefan Mihăileanu, „Linia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
cântă cu adevărat/ Nu-și face din cântec obiect de mezat”. SCRIERI: Harpele ploii, Ujgorod, 1981; Dreptul la neliniște, Ujgorod, 1984; Linia vieții, Ujgorod, 1988; Teama de înstrăinare, Chișinău, 1990; Litanii din Țara de Sus, pref. Gheorghe Tomozei, Timișoara, 1995; Litanii, Iași, 1996; Pământ în retragere, Timișoara, 1999; Și ne izbăvește pre noi, Timișoara, 1999; Iluzii și lanțuri, pref. Tudor Nedelcea, Craiova, 2001; Dinafară, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Ștefan Mihăileanu, „Linia vieții”, „Zorile Bucovinei”, 1989, 15 iulie; George Muntean, „Teama de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
1991, 78; Teodor Tanco, Basarabia, numele tău e Maria, Cluj-Napoca, 1992, 44-46; Mihai Cimpoi, Vasile Tărâțeanu, bucovineanul rătăcitor, „Flux”, 1995, 20; Ion Cozmei, „Starea mea de spirit este durerea” (interviu cu Vasile Tărâțeanu), „Bucovina literară”, 1995, 11-12; Dan Silviu Boerescu, „Litanii din Țara de Sus”, LCF, 1996, 11; Sorina Gabriela Costea, Conștiința rostului, LCF, 1996, 39; Rachieru, Poeți Bucovina, 462-470; Ioan Romeo Roșiianu, „Litanii”, CRC, 1997, 5; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 233-234; Rodica Mureșan, Un inepuizabil și neîmpăcat Ulyse, „Crai nou
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
Starea mea de spirit este durerea” (interviu cu Vasile Tărâțeanu), „Bucovina literară”, 1995, 11-12; Dan Silviu Boerescu, „Litanii din Țara de Sus”, LCF, 1996, 11; Sorina Gabriela Costea, Conștiința rostului, LCF, 1996, 39; Rachieru, Poeți Bucovina, 462-470; Ioan Romeo Roșiianu, „Litanii”, CRC, 1997, 5; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 233-234; Rodica Mureșan, Un inepuizabil și neîmpăcat Ulyse, „Crai nou”, 1999, 6 noiembrie; Ion Beldeanu, Doi poeți cernăuțeni, CL, 1999, 12; Ion Murgeanu, Poetul Bucovinei luptătoare, „Curierul românesc”, 2000, 7-8; Grigore C. Bostan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
profesor de italiană, urmărit de Divina Comedie, plecarea din lumea ființei îi este anunțată de un trandafir (așa cum la Dante, Empireul este un imens trandafir alb, iar iubirea paradisiacă este comparată cu centrul lui; acest simbol evocă rosa mystica din litaniile creștine 818), cumulând multiple semnificații: renaștere mistică, regenerare, inițiere. Culoarea ultimului trandafir epifanizat, movul, situat, pe orizontul cercului vital, la opusul verdelui, semnifică trecerea autumnală de la viață la moarte; este culoarea tainei, fiind asociată nevăzutului mister al reîncarnării sau, cel
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
personală, cultivând „modernisme” felurite în tipare devenite „clasice”, pe care le subordonează dicțiunii sale elegiac-sceptice, definită printr-un sentimentalism blând-ironic. S-a observat că asociația fortuită, ambiguitățile semantice, mimarea automatismului, imagismul deliberat incongruent sunt „matrițe” în care poetul construiește adeseori litanii de o frumusețe clară și sigură: „Nu putem trece fără ca să privim / gânditori / la acest trunchi negru / care reamintește discret / ce departe de noi este bucuria abandonată. / Toți îngerii se leagănă / cu scări legate de un stâlp. / În parcul cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287663_a_288992]
-
genericul Note și impresii, cu schițe și însemnări (Literatură „populară”, Manole și cucul, Melancolie). Sub semnătura Evandru, în două cronici (Un poet „pentru mai târziu” și Un cântăreț al toamnei, ambele din 1919) I.M. Rașcu analizează, cu observații subtile, poezia Litanii a lui Tudor Arghezi și versurile lui G. Bacovia. Alături de Rașcu fac critică literară A. Steuerman-Rodion, Eugen Herovanu, M. Sevastos, Octav Minar, iar după 1920, C. R. Ghiulea, Dinu Răutu, C. Săteanu, Val. Gr. Chelaru, Virgil Gheorghiu, Al. Pogonat, Al. Dimitriu-Păușești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288547_a_289876]
-
de multi alții vor descoperi, cum-necum, adevărul respectiv, așa încât disconfortul creat de el să pară mai obiectiv. E vorba de tact, mă-nțelegi? Îngăduința intră în pierderile calculate ale omului cu acces la rațiuni sociale mai înalte. Recita fără convingere litania searbădă menită să-i aureoleze ceva ce Ondine numise cândva o putință inumană de a îndura, mai potrivită vitelor de povară. Asta se petrecuse chiar înainte ca ea să-l părăsească, aidoma unui toreador ce refuză să-și strice mâna
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
vers; în cazul acestui tip de imn, așa cum am spus de mai multe ori, versurile sînt ritmate). în schimb, strofele impare sînt formate din douăzeci de kola, iar refrenul lor este un salut adresat Fecioarei; în cadrul acestor kola se găsesc litanii formate din douăsprezece „heretisme”, „alocuțiuni de salut” care încep cu „salve” (chaire), o formulă care a avut mare succes în imnografia ulterioară. Conținutul imnului constă în evocarea întrupării lui Cristos începînd cu Buna-Vestire și pînă la fuga în Egipt și
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Părintele Sava s‑a grăbit să‑l viziteze pe suferind, ducând cu el părticica din moaștele sfinte, și anume cinstitul cap al Sfântului Pantelimon. Frații au săvârșit rugăciuni dinaintea icoanei Sfântului, cerând dumnezeiasca sa mijlocire. După ce au adus rugăciuni și litanii, au săvârșit și o slujbă de sfințire a apei. Doctorul bolnav a fost stropit cu apă sfințită. Moaștele sfinte au fost ridicate de stareț, care a făcut sem‑ nul crucii cu ele deasupra suferindului. Doctorul, pocăindu‑se, a cerut iertare
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
o anihilare nucleară. Eu însămi am fost impresionată de dramaticul discurs demonstrativ al secretarului de stat Colin Powell adresat Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, în februarie 2003. Avându-l alături pe directorul CIA, George Tenet, Powell a oferit o litanie de afirmații nefondate, printre care și acuzația surprinzătoare pentru mine că Irakul deține laboratoare mobile pentru producerea de arme biologice amenajate într-o serie de camioane. Aceasta era o declarație extrem de gravă, dar ceea ce nu știa Powell era că pasajele
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
din ceruri au nevoie de ajutorul Domnului la fel ca și cele de pe pământ după cum spune Aya: Toate ființele create, spirituale, însuflețite și neînsuflețite din ceruri și de pe pământ Îi aduc recunoștință umilă pentru clemență și binecuvântare individual sau în litanii, se roagă la El pentru ajutor și susținere în dificultate sau I se roagă pentru eliberare de împovărarea vieții sau pentru alinare, ajutor și asistență la dușmănii și la vreme de pericol, sau Îi cer iertare pentru greșeli sau să
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
dintre noi, dar mai ales celor care pot să se exprime, să comunice stările pe care le au, creatorii de valori, artiștii. Nu-i liniște. Spre văile Nirvanei Nu tind. De ce-ntr-al dragostei portic Eu liniștirii să-i ridic litanii Când restul vieții mele nu-i ridic, Când mă-nfierbântă zbuciumarea pură A separării fierului de zgură Și-a sensului în vorbele ce zic?1167 Misticismul, deci, e starea de neliniște din interiorul inconștient al omului. Dacă sufletul uman este
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și să o „plămădească-n vers”. Considerându-se predestinat să caute idealul „în frumusețe și toată fericirea-n poezie”, el încearcă transpunerea trăirilor în plachetele Tăcere (1916), Murmur de izvoare... (1931), Spre lumină (1932), Pe altarele patriei ard candeli... (1942), Litanii de seară... (1946), unde versurile se grupează în cicluri tematice. Credința și patriotismul constituie fundamentul inițial, dar, în fapt, se purcede la declamații filosofarde ca într-un poem masiv, Omul și creațiunea sa, care repovestește geneza, vorbește despre omul creat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289843_a_291172]
-
1935; Ramuri de stejar, Târgu Neamț, 1937; Păcatul domniței Irina, I, București, 1937; Moartea locotenentului Fulga, I-II, Piatra Neamț, 1937; ed. București, 1946; Pe altarele patriei ard candeli..., București, 1942; ed. (Inscripții pe morminte), București, 1947; Cântecul mamei, București, 1943; Litanii de seară... , București, 1946; Calea Victoriei..., București, [1948]. Repere bibliografice: Paul Popescu [Constantin Crișan], „Murmur de izvoare...”, „Orientări” (Moinești), 1932, 4; Stanciu Stoian, „Murmur de izvoare...”, „Școala și viața”, 1932, 4-6; Paul Popescu [Constantin Crișan], „Spre lumină”, „Orientări”, 1932, 8; Elena
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289843_a_291172]
-
Gazeta învățătorilor prahoveni” și la „Prahova noastră”. A scos, împreună cu F. Voican, revista „Crainicul” (1928-1929), apoi „Muguri” (1932, 1935) și „Veac nou” (1934). A. reeditează, ca poet, experiența sămănătoristă: idilă naturistă, amintiri patriarhale, chipuri voievodale (Cântecele trecutului, 1925, Icoane, 1938). Litania mioritică unită cu o neașteptată vizualitate, de vigoare aproape argheziană, dă un timbru aparte poemelor din Puiul de rouă (1941), scrise la moartea copilului său. La polul opus poeziei, proza reprezintă scena de desfășurare a unei realități dure. Necazuri, Răfuieli
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285253_a_286582]
-
mi s-a părut că tocmai din fundul acelui abis a răsunat glasul lui, o clipă mai târziu. Vorbea cu o voce monoton, ca și cum s-ar fi adresat sieși, iar istorisirea lui continua deja de câtva timp. În mod uimitor, litania aceea izbuti să se impună peste furia valurilor și isteria vântului, ca dâra egală și dreaptă a unei torpile pe o mare agitată. La început, ruga mea repetată („Nu vreau să mor... Nu acum... Nu vreau...“) și mai ales rușinea
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
a micșorat pămîntul - ...nici de visare O vijelie - păpădia a rămas doar amintire Cu un pas mai aproape de pustiul singurătății ne aduc, surprinse În scene bine regizate, prezența solitară și hieratică a sperietoarei sau sublimarea lucrurilor și Întîmplărilor aievea În litanie nesfîrșită a greierilor. Totul s-a cules - doar sperietoarea așteaptă noul an Atât a rămas din poveștile verii: prispa cu greieri Cel mai pregnant este semnalată absența prin adjectivele pronominale negative niciun, nicio. Lipsa este acum categorică, iar lucrurile absente
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
drept obiect lucrurile și faptele istorice și concrete - și, implicit, judecata asupra lor -, ajunge să creeze premisele atitudinii de respingere scandaloasă, din partea oamenilor de bine, a politicii radicale („de-a lungul liniei antifasciste Parri-Sofri1 se aude de douăzeci de ani litania oamenilor de bine din politica noastră”; „unde sunt oare fasciștii, dacă nu la putere și la guvern? Sunt toți acei Moro2, Fanfani 3, Rumor, Pastore, Gronchi, Segni 4 și - de ce nu? - Tanassi, Cariglia, poate chiar și Saragat 5 ori La
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
într-o înșiruire lungă, previzibilă și riguroasă a meritelor democrației creștine. O astfel de listă nu este lipsită, tehnic vorbind, de o anumită alură liturgică: se știe că toate religiile au o slăbiciune pentru pomelnice, ale căror fundamente sunt porunca, litania, rozariul. Acest lucru pledează într-un anumit sens în favoarea lui Andreotti, deoarece demonstrează fără echivoc - ca orice încercare lingvistică - faptul că buna sa credință catolică, ce-și trage originile din copilărie, are ceva sincer. Totuși, în ceea ce ne privește, o
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
le mura de Dom Giovanni Franzoni 2, culese de Comunitate. Am deschis cartea și-am răsfoit-o: consternarea mi-a sporit. Cum? Și Dom Giovanni Franzoni folosește acest limbaj? E vorba despre „omilii”, dar este execrabil. Și apoi, toată acea litanie ridicolă a parohilor despre „Duminicile” obișnuite sau nu: „A Treia Duminică de dinaintea Nașterii Mântuitorului”, „A Patra Duminică de dinaintea Nașterii Mântuitorului”, „Epifania Domnului Nostru”, „Toți Sfinții...”, „Sfânta Maria, Maica Sfântă...”. E oare posibil? Degenerarea seculară ce a făcut din Evanghelie un
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]