282 matches
-
de aceea nu m-am dus la poliție să controlez fișa lui, nu vreau să-l cunosc Înainte de a scrie, ci În timp ce scriu; În mod treptat, mă lămuresc asupra lui, lăsându-i toată libertatea de mișcare, Încerc să scap de literaritate și să mă apropii mai mult de literalitatea personajului, Îl spionez pas cu pas; ce face, cum se mișcă; el, parcă intuind strategiile mele, se ascunde, e retractil; nici măcar nu i-am văzut figura până acum, nu știu cum arată cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cine Îi plăcea să facă promenade prin pădure vara (când ies la pândă tot felul de semne și de belve furioase); personajul meu, din câte Înțeleg din cele câteva pagini pe care le-am scris, vrea să dispară atât ca literaritate, cât și ca literalitate; el fumează, se plimbă prin cameră, citește, se uită la fotografii, dar să fumez, să mă plimb prin cameră, să mă uit la fotografii, iată acțiuni pe care pot să le fac și eu la fel de bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
autenticității. Dacă În 1. decisivă este producția, consecutivă varietății scriiturilor și lecturilor posibile, În 2, perspectiva este mimetică, imitativă, semnele având un grad minim de emancipare față de obiect. Funcția poetică va fi, teoretic, subordonată funcției referențiale: „Încerc să scap de literaritate și să mă apropii mai mult de literalitatea personajului, Îl spionez pas cu pas“ (p. 15). Practic, poeticitatea irumpe În mai multe secvențe, contrazicând fericit punctul de vedere teoretic ce echivalează scriitura cu lectura unor tipuri de discurs pur, neafectate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
aparține școlii formale ruse, preocuparea didactico-teoretică pentru „natura literaturii” fiind însă generală. Formalismul rus, apoi cercul lingvistic de la Praga cultivă ideea „literaturii în ea însăși” și „pentru ea însăși”, ca „fenomen particular având legi proprii” O altă creație terminologică este „literaritatea”, iar când apar studiile despre text apare noțiunea concurentă de „textualitate”. Întreg acest limbaj noțional este reluat, aprofundat și sistematizat de fenomenologie, R. Ingarden este cel mai reprezentativ estetician literar al acestei școli. Ideea de literatură atinge, în felul acesta
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
înseamnă că ar coincide cu drepturile autorului lui)” Rezistențe avem și în critica anglo-saxonă la René Wellek. A existat o încercare și pe linia asimilării și definirii reflexiei teoretico-literare ca „literatură”. Teoria literaturii este știința literaturii ce are ca obiect literaritatea. Noțiune de literaritate a avut o geneză lentă și îndeajuns de sinuoasă. Propus inițial de Roman Jakobson, conceptul este vehiculat de reprezentanții formalismului rus preluat de formalism structuralismul francez, în special G. Genette. Ea este concepută prin raportare la o
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
coincide cu drepturile autorului lui)” Rezistențe avem și în critica anglo-saxonă la René Wellek. A existat o încercare și pe linia asimilării și definirii reflexiei teoretico-literare ca „literatură”. Teoria literaturii este știința literaturii ce are ca obiect literaritatea. Noțiune de literaritate a avut o geneză lentă și îndeajuns de sinuoasă. Propus inițial de Roman Jakobson, conceptul este vehiculat de reprezentanții formalismului rus preluat de formalism structuralismul francez, în special G. Genette. Ea este concepută prin raportare la o serie de referință
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
o serie de referință. „o amplă și persistentă tradiție a înțelegerii literarului ca deviere sau ca divergență față de un factor ab quo, sau grad zero își trage rădăcinile de aici” Se încearcă de fapt o sistematizare a notelor definitorii ale literarității prin construirea unor invariante absolute asemănător tipurilor ideale ale lui Max Weber. Dar, teoriile literare sunt situate în timp și spațiu, ele au în vedere doar o anume literatură sau un grup de literaturi, ele nu pot decât să exemplifice
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
multiple, ce se referă la tendințele vizibile în literatura epică postbelică și la semnificațiile operelor de artă focalizate în ekphrasis. Pe de o parte, preluând observațiile lui Eugen Negrici, după 1964 două sunt tendințele prozei românești: o proză ce recupereză literaritatea textului - statutul literaturii ca literatură - respectiv o proză preocupată de redarea adevărului și de statutul literaturii ca reflectare 15. În contextul acestei panoramări a literaturii, apelul la scriitura ekphrastică constituie un mecanism de recuperare a literarității. Prin evocarea unei opere
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
o proză ce recupereză literaritatea textului - statutul literaturii ca literatură - respectiv o proză preocupată de redarea adevărului și de statutul literaturii ca reflectare 15. În contextul acestei panoramări a literaturii, apelul la scriitura ekphrastică constituie un mecanism de recuperare a literarității. Prin evocarea unei opere de artă, descrierea ekphrastică creează o dimensiune evazionistă a romanului, scoțându-l din actualitatea referinței istorice. Fragmentul ekphrastic caută și subliniază similitudini între "scenariul" romanesc (condiția personajului sau evenimentele la care participă) și cel vizual (pictural
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cea a sculpturii, fiind rezultatul unor retușuri succesive din partea autorului, dar și a unor "priviri" critice repetate din partea cititorului. În romanele analizate se mai remarcă un detaliu structural ce susține asocierea dintre prezența scriiturii ekphrastice și mecanismele de recuperare a literarității. Subiectul ekphrazei (cu excepția romanului Ucenicul neascultător) este și subiectul referințelor ekphrastice, ceea ce face din opera de artă un punct nodal în universul romanesc. Recurența temei operei de artă demonstrează și o construcție elaborată a romanelor, în sensul centrării lor în
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
și, respectiv, în fragmente ekphrastice. Rolul structural al ekphrasis-ului în aceste romane se decelează la două niveluri: construcția personajelor și, respectiv, articulația narațiunii, și pune în evidență nongratuitatea prezenței descrierii ekphrastice în aceste fragmente, dar și mecanismele de recreare a literarității. Se pot decela astfel două funcții majore a pasajului ekphrastic în romanul românesc al acestei perioade, într-o clasificare ce se inspiră (în terminologie) din studiul funcțiilor ekphrazei semnat de Sophie Bertho 16. O funcție a pasajul ekphrastic este funcția
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
13 Viorel Nistor, Pactul ficțional și istoria: repere ale romanului politic românesc postbelic, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2012, pp. 114-115. 14 Idem, p. 228. 15 "În concluzie, două vor fi după 1964, chestiunile capitale ale prozei românești: problema literarității (a literaturii ca literatură) și problema adevărului b (a literaturii ca reflectare). Aspirația la adevăr va da naștere unei proze politice, de tip justițiar, iar aspirația la literaritate unei proze interesate de efecte estetice, apolitice în intenție și în consecințe
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
concluzie, două vor fi după 1964, chestiunile capitale ale prozei românești: problema literarității (a literaturii ca literatură) și problema adevărului b (a literaturii ca reflectare). Aspirația la adevăr va da naștere unei proze politice, de tip justițiar, iar aspirația la literaritate unei proze interesate de efecte estetice, apolitice în intenție și în consecințe și care nu va întârzia să devină, după o vreme, evazinistă, formalistă, autorflexivă", Eugen Negrici, Literatura română sub comunism, Editura Fundației PRO, București, 2002, p. 160. 16 Sophie
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
dinainte de 1990, norma limbii literare scrise era prezentată ca model dezirabil pentru limba vorbită, din care lucrările de cultivare a limbii extrăgeau greșeli de exprimare și le criticau prin raportare la standardele comunicării scrise planificate. Deși unele dintre faptele de "literaritate" sunt comune celor două registre, limba vorbită are norme proprii de organizare, care se îndepărtează de standardele limbii scrise datorită particularităților intrinseci ale oralității în raport cu literalitatea (pentru aspecte specifice ale comunicării orale în raport cu comunicarea scrisă, vezi, de pildă, Ionescu Ruxăndoiu
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
analiză și sinteză literară, dacă există în ultimă analiză doar o singură literatură, rezultă că literatura universală se confundă cu literatura pur și simplu. Iar dacă unui text dintr-o literatură națională i se recunoaște calitatea de literar prin însăși literaritatea sa, aceeași calitate urmează a fi recunoscută și tuturor textelor literare de pretutindeni, din toate literaturile lumii. Ele aparțin literaturii în măsura în care participă sau nu la literaritate. Această literaritate, peste tot verificată, poate fi numită, pentru a ne menține în tradiția
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
unui text dintr-o literatură națională i se recunoaște calitatea de literar prin însăși literaritatea sa, aceeași calitate urmează a fi recunoscută și tuturor textelor literare de pretutindeni, din toate literaturile lumii. Ele aparțin literaturii în măsura în care participă sau nu la literaritate. Această literaritate, peste tot verificată, poate fi numită, pentru a ne menține în tradiția goetheană, allgemeine Weltliterarität, o literaritate universală. Noi am propus într-o lucrare anterioară termenul de literaritate comparatistă. Dar indiferent de terminologie, rezultă limpede că unitatea de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
dintr-o literatură națională i se recunoaște calitatea de literar prin însăși literaritatea sa, aceeași calitate urmează a fi recunoscută și tuturor textelor literare de pretutindeni, din toate literaturile lumii. Ele aparțin literaturii în măsura în care participă sau nu la literaritate. Această literaritate, peste tot verificată, poate fi numită, pentru a ne menține în tradiția goetheană, allgemeine Weltliterarität, o literaritate universală. Noi am propus într-o lucrare anterioară termenul de literaritate comparatistă. Dar indiferent de terminologie, rezultă limpede că unitatea de structură, fenomenologică
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
a fi recunoscută și tuturor textelor literare de pretutindeni, din toate literaturile lumii. Ele aparțin literaturii în măsura în care participă sau nu la literaritate. Această literaritate, peste tot verificată, poate fi numită, pentru a ne menține în tradiția goetheană, allgemeine Weltliterarität, o literaritate universală. Noi am propus într-o lucrare anterioară termenul de literaritate comparatistă. Dar indiferent de terminologie, rezultă limpede că unitatea de structură, fenomenologică și morfologică a literaturilor lumii, nu poate participa decât la aceeași unică esență sau substanță literară. Dacă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
literaturile lumii. Ele aparțin literaturii în măsura în care participă sau nu la literaritate. Această literaritate, peste tot verificată, poate fi numită, pentru a ne menține în tradiția goetheană, allgemeine Weltliterarität, o literaritate universală. Noi am propus într-o lucrare anterioară termenul de literaritate comparatistă. Dar indiferent de terminologie, rezultă limpede că unitatea de structură, fenomenologică și morfologică a literaturilor lumii, nu poate participa decât la aceeași unică esență sau substanță literară. Dacă se admit pentru o astfel de realitate, la un nivel maxim
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
practicile și la reprezentările caracteristice societății care folosește scrisul. Prin urmare, a studia literația înseamnă a analiza utilizarea scrierii, repartiția socială a cunoașterii și valorile vehiculate de lumea alfabetizată. V. scris și oral, suport al scrierii. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN LITERARITATE. Formaliștii ruși au insistat asupra posibilității și necesității de a studia faptele ce țin de literatură fără a apela la elemente extraliterare, astfel încît teoria literaturii să studieze numai literaritatea operelor, adică procedeele prin care ele aparțin artei și funcționării
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
scris și oral, suport al scrierii. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN LITERARITATE. Formaliștii ruși au insistat asupra posibilității și necesității de a studia faptele ce țin de literatură fără a apela la elemente extraliterare, astfel încît teoria literaturii să studieze numai literaritatea operelor, adică procedeele prin care ele aparțin artei și funcționării estetice a limbii. Ulterior, G. Genette a stabilit că se pot distinge cel puțin două tipuri de literaritate: 1) o literaritate constitutivă, care reunește ficțiunea și dicțiunea (poezia, definită formal
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a apela la elemente extraliterare, astfel încît teoria literaturii să studieze numai literaritatea operelor, adică procedeele prin care ele aparțin artei și funcționării estetice a limbii. Ulterior, G. Genette a stabilit că se pot distinge cel puțin două tipuri de literaritate: 1) o literaritate constitutivă, care reunește ficțiunea și dicțiunea (poezia, definită formal), două activități verbale cu un scop estetic determinat, și 2) o literaritate condițională, ce cuprinde opere de diferite genuri, fără un scop estetic instituționalizat (precum autobiografia, jurnalul etc.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
elemente extraliterare, astfel încît teoria literaturii să studieze numai literaritatea operelor, adică procedeele prin care ele aparțin artei și funcționării estetice a limbii. Ulterior, G. Genette a stabilit că se pot distinge cel puțin două tipuri de literaritate: 1) o literaritate constitutivă, care reunește ficțiunea și dicțiunea (poezia, definită formal), două activități verbale cu un scop estetic determinat, și 2) o literaritate condițională, ce cuprinde opere de diferite genuri, fără un scop estetic instituționalizat (precum autobiografia, jurnalul etc.), care intră în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a limbii. Ulterior, G. Genette a stabilit că se pot distinge cel puțin două tipuri de literaritate: 1) o literaritate constitutivă, care reunește ficțiunea și dicțiunea (poezia, definită formal), două activități verbale cu un scop estetic determinat, și 2) o literaritate condițională, ce cuprinde opere de diferite genuri, fără un scop estetic instituționalizat (precum autobiografia, jurnalul etc.), care intră în domeniul literaturii, dacă devin obiectul unei atenții estetice. Totuși, cercetarea lingvistică constată că "formele literare" (figuri, procedee, organizări discursive sau narative
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
literare" (figuri, procedee, organizări discursive sau narative) nu au nimic specific sub aspectul literaturii, fiindcă se găsesc și în alte tipuri de discurs, astfel că, în imposibilitatea de a recunoaște legi sau regularități care să fie proprii discursului literar, conceptul "literaritate" se poate considera în cadrul structurii textului ca fiind lipsit de sens, dar cu un anumit statut de conotație socială (care variază după cultură și după epocă). Aceasta nu împiedică însă distingerea discursului literar ca o clasă autonomă în interiorul unei tipologii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]