274 matches
-
pe Shimamura cu dragostea ei fierbinte, și totuși în miezul ființei ei se ghicea ceva rece. Această atitudine făcea parte din supracontrolul ei de gheișă, revărsa asupra lui căldura sufletului ei, fără să pretindă și să primească nimic. Pentru oaspetele literat, toată iubirea pe care Komako o revărsa asupra lui i se părea o strădanie plină de frumusețe, dar risipită în zadar, care punea doar în lumină propria lui goliciune interioară. I se părea fără noimă uitarea de sine cu care
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
destin și, în acea clipă, intelectualul care avea sentimentul ratării, al frivolității, a devenit, cu adevărat, un destin". Eugen Simion, Închisoarea lui N. Steinhardt, Scriitori români de azi, vol. IV, David . Litera, București . Chișinău, 1998, p. 265. Capitolul III Steinhardt literatul E foarte bine cunoscut faptul că N. Steinhardt a fost elev al Liceului,,Spiru Haret" din București, unde a avut colegi o seamă de mari personalități ale culturii și literaturii române:,,Am fost coleg de liceu cu Noica și cu
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
București, 2001, p. 210. 4 André Frossard, Întrebări despre Dumnezeu, Traducere de Irina Eliade, Humanistas, București, 1992, p. 131. 5 Ibidem, p. 155. ----------------------------------------------------------------------- LITERATURĂ ȘI CONVERTIRE 16 1 Argument Convertirea Literarizarea experienței convertirii Notă autobiografică Biobibliografie Alții despre Steinhardt Steinhardt literatul Jurnalul fericirii din perspectiva memoriei Convertirea și intrarea în monahism Steinhardt și fenomenul românesc Steinhardt și Securitatea Biobibliografie Dumnezeu există, eu L-am întâlnit... Răspunsuri-eseu despre Dumnezeu Biobibliografie Cu Dumnezeu în subterană... Predici pentru trecut ziduri Wurmbrand controversatul Steinhardt, Frossard
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
un spectacol a cărui brutalitate se potrivește temperamentului popular certificînd totodată certitudinea superiorității morale și culturale a elitei. În final, Trade Unions Act, care instaurează un sindicat mic și cvasiobligatoriu, sfîrșește prin a întări acest dispozitiv al noncomunicării între clasa literată și cea ignorantă prin anii 1870. O face prin concensionarea condescendentă către salariați a unui soi de cetățenie profesională inegală, instituită prin centrale muncitorești dirijate în mod autoritar, astfel încît exercițiul cetățeniei politice era și mai bine păstrat pentru electorii
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
scontat din partea lui Nicolae Ceaușescu fiind o simplă fantasmă, astfel că la 22 iunie 1968, anul XI, nr. 25/321, Luceafărul apărea într-un format nou, coordonat de Ștefan Bănulescu, scriitorul ales pentru a da un nou curs revistei tinerilor literați. În semn de solidaritate cu Eugen Barbu, Marian Popa, Alexandru Piru, Vladimir Streinu, Nicolae Crevedia, Ion Lăncrănjan și Alexandru Oprea și-au întrerupt colaborarea cu revista, Ștefan Bănulescu fiind nevoit să închege, din mers, o nouă echipă de colaboratori. Marginalizarea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și la constituirea capitalului de putere simbolică al diferiților actori. Câmpul literar românesc suferă, în perioada regimului Ceaușescu, de o polarizare a nucleelor de autoritate care se definește în raport cu relația profesional-politic. Există, astfel, o diviziune limpede între acel grup de literați - ai cărui exponenți prin excelență sunt Eugen Barbu și grupul său, afiliat revistei Luceafărul, iar ulterior, reuniți la Săptămâna - care mizează în primul rând pe colaborarea cu PCR și Securitatea pentru a compensa, cu sprijinul unei forțe exogene, un deficit
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
limpezească de fel această problemă". (1) Dacă tradiția este condiția de bază pentru a denumi această formă, atunci "jurnalismul literar" are propriul pedigree. Sim aduce în discuție sintagma "jurnalismul literar" în antologia sa publicată în 1984, "The Literary Jounalists" (Jurnalist literat), unde, fără să dea alte explicații suplimentare, declară în examinarea critică introductivă că, "spre deosebire de jurnalismul obișnuit, jurnalismul literar presupune incursiuni în inima unor subiecte complexe și dificile" (3, subliniere adăugată). Folosind termenul de "jurnalism literar", el nu face totuși altceva
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în timpul revoluțiilor, tocmai pentru că autoritatea este abolită și pentru că, în absența puterii, el poate să-și închipuie că totul se rezolvă prin atitudine sau frazeologie. Nu este oare reve lator că oamenii din ’89 s-au inspirat din Rousseau, mai literat decât oricine, și nu din Montesquieu, spirit solid și profund, care nu decade niciodată în facilitățile talen tului? În Caietele sale, citim despre secolul său și despre influența pe care au exercitat-o femeile în acea perioadă; o observație care
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
rezistă imaginației lor celei mai năstrușnice, în formularea ipotezelor propuse pentru explicarea problemelor dificile ale vieții psihice; rezistă deopotrivă acțiunilor aplicative asupra conștiinței oamenilor din domenii de cunoaștere doar înrudite, învecinate psihologiei, oameni care pot fi scriitori,artiști plastici sau literați. Este interesant cum această deschidere se păstrează la nivelul primar de reflectare conștientă, proprie "materiei" care poate oricând deveni obiect de aplicație ocultă a unor prezicătoare de iarmaroc. "Ghicitul în palmă", "în ghioc", sunt practici vrăjitorești de epocă, posibile doar
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
creației poetului și mai târziu a criticului literar. Axa receptării critice a autorului Ritmului imanent nu are sinuozitățile derutante, obișnuite în republica literelor. E. Lovinescu i-a făcut un portret memorabil, de un lirism neînfrânat, după prima vizită a tânărului literat: "Sul de fum ridicat pe coșul casei în zările înalte ale primăverii, plop singuratic cu foșnet perpetuu de frunze, cioban grigorescian răzimat în bâtă și profilat nesfârșit pe fundul cerului albastru - cu ce aș fi putut asemăna pe tânărul ce
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
literatură și jurnalism superior, autobiografie și reflexie moralistă. Don Quijote în Est are un accent incontestabil de sinceritate și autentic. Octavian Paler crede efectiv în ce spune și acest fapt, spre meritul său, se simte. Dacă n-ar fi și iremediabil literat, predispus la digresiuni și stil, cartea sa ar rămâne în primul rând un document de epocă. Este un amestec tipic de luciditate și regrete, speranțe frustrate și resentimente, care-i dă personalitate. Ea exprimă foarte bine psihologia multor români după
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
voi spune un lucru pe care l-am mai spus și la Iași: cred că o să fiu obligat să mă mai reîncarnez o dată pentru că nu o să am timp să fac tot ceea ce mi-am propus. Eu nu am fost întrutotul literat, ci și muzician. Dar ca un fel de cenzură transcendentă, de fiecare dată când am vrut să mă apuc de muzică, mi s-a întâmplat ceva. Și, așa, am simțit că în existența asta nu voi putea să-mi duc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
prima femeie iubită, aceea rămâne alături de tine. Așa se întâmplă și cu prieteniile... Prieteniile, abia după ce au trecut sau au dispărut, începi să le descoperi adevăratul gust și adevărata valoare, unicitatea. Recunosc, într-o viață am avut printre colegii mei literați șanse nenumărate, zeci, sute, puteam să am mulți prieteni, până la urmă s-au redus la câteva persoane, cu unele, recunosc, am ratat această prietenie, cu altele am reușit-o, dar numai pe segmente foarte reduse de timp, asta a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
sălbatecă de interese, trădări, denunțuri și false idealuri. Mi-am oferit prietenia celor doi - Gabriel și Andrei - Într-un moment când lor „le mergea foarte rău”, Într-un fel, ca filosofi, situația lor era chiar mai disperată decât a noastră, literați având un nume, un public larg și o critică, care, prin câteva nume prestigioase, ne sprijinea. Inteligenți, școliți la acea ciudată „universitate” a lui Noica de la Păltiniș, pe care, mai mult decât scrierile filosofului, o făcuse celebră cartea lui Liiceanu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
stilistică mi-a lipsit Întotdeauna, concizia, claritatea; și, bineînțeles, pletora de exegeți care mi-au comentat textele de-a lungul anilor nu s-au privat de a observa acest lucru, cu un prisos de ironii și sarcasme, tipice, și ele, literaților de la „Dunărea de jos”. Un nu știu ce „demodat” sau „provincial” pare a-mi fi impregnat maniera de a scrie, de a povesti, și spun „provincial” făcând aluzie la finul dispreț cu care ne privesc pe noi, ardelenii, spiritele subțiri ale „vechiului
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ale ferestrei, burdușită cu cărți și reviste, mărturisește azi despre o lume dispărută, contemporană cu avatarurile scriitorului. Alte obiecte evocând universul Mauriac: un desen de Wilmart, reprezentând-o pe Jeanne, care citește o carte de André Lafon - unul dintre prietenii literați care obișnuia să-i viziteze la Malagar; o sculptură a Sfântului Francisc din Assisi; două pânze de maeștri olandezi; un mic Larousse, de care se servea scriitorul la jocurile de cuvinte încrucișate; portretele lui Maurice Barrés și Paul Válery, cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
fiind și eu nobil. Nu știu. În corabia lui Noe se aflau trei frați, n-am aflat care era nobil și nu cunosc din care mă trag. Voltaire: Academia instituție în care intră titrați, prelați, medici, demnitari și uneori chiar literați. Voltaire: Bun trebuie dovedit; frumos nu. Ce întreabă lumea când se informează de cineva? După asta poți cunoaște caracterul fiecărui popor. Spaniolii: E un grande? Germanii: E doctor? Franțujii: E bine cu primul ministru? Olandezii: Câți bani are? Englezii: Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ar fi sunat impecabil în ureche. Dar așa... Povestea cu poetul Flămând o consider un incident neplăcut, pe care, iată, mi-l amintesc, și acum, cu strângere de inimă, după treizeci de ani... Din fericire, discutând și cu alți prieteni literați, la întoarcerea din capitală, despre acest dialog, am văzut că aproape pe nimeni nu deranja numele meu terminat în "ov". Mulți chiar au râs considerând atitudinea lui Flămând drept prostească. Au existat și unele repercusiuni de ordin administrativ. N-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
iarna îngropându-i sub nămeții care blocau intrările în curți. Delicată sau nu, fapt este însă că pe strada Naipu, la numărul 20, a ființat, acum treizeci de ani și mai bine, un fel de mic falanster al unor tineri literați români, unul dintre ei fiind Nichita Stănescu, în împrejurări pe care le voi înfățișa în continuare. Din grupul noilor angajați, în toamna lui 1958, la Gazeta literară, doar Matei Călinescu nu era în situația neplăcută de-a nu avea unde
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
1919- 1928) Încearcă să-și descurce aci poziția avută față de colaboratori și cititori. Puțină istorie lite rară despre cei cu mâncărimi de condei, scârțai-scârțai pe hârtie, poligrafi, diletanți, debutanți și talente larvare cu destin aven turos. - Faceți Însă loc tinerilor literați care scriu de capul lor; și mai Încet cu pedagogii, sociologii și econo miștii. - Asta chiar peste capul directorului străin de literatură, peste capul criticu lui atitrat al revistei, autohtonist și tradiționalist, și chiar peste capul și Înțelegerea bietului cititor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de s-a putut ca, În același timp În care apărea un reportaj ilustrat despre bibliotecile americane, un număr festiv la tricentenarul lui Shakespeare, un panegiric de la moartea lui Remy de Gourmont și altul la aniversarea lui Stéphane Mallarmé, amândoi [literații] abia cunoscuți [de] publicul nostru, cât și scrisorile unor corespondenți din Ger mania, Franța și Anglia În război - revista să tipărească Întâm pinarea „ciorăparului“ din Ploiești, Ilie Stroescu, care apăra adventismul Împotriva prigoanei popilor noștri, și asta, vă asi gur
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
câțiva prieteni și apropiase pe unii străini. Intelectuali toți, ei se simțeau răs punzători de orice clipă de inacțiune. Farurile se stinseseră de vreme rea și pe scările rupte trebuia să Îndrăznească cineva până sus cu făclia aprinsă. Gânditori sau literați, ei erau legați, peste gusturile și creațiile personale, de convingerea că inteligența trebuie, cu conștiință și entuziasm, cheltuită ca un bun social. Datoria dintâi era o curățire a drumurilor de ruine. Într-o vreme de gra nițe Închise de dușmănii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
rezista... „Noi“ sunt eu - un obicei vechi de la curtea Spaniei. În astă-seară mă consolam la gândul de a părăsi aceste nefericite și prăfuite Spanii, atât de compromise în aceste timpuri din urmă, și de a mă întrupa într-un rentier literat, un iluminat din timpurile Renașterii sau din secolul al XVIII-lea... Trebuie să mă consult în această privință cu Estremadura. și într-adevăr, până la urmă, când ne săturam de Spanii, de mauri și de curvăsăraie, ne retrăgeam în dulcea Toscana
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
de preotul Scorobeț Liviu în anul 1971. Noi le vom însera nu într-o ordine cronologică naturală ci în ordinea aleatorie în care au fost scoase din filele sfintelor cărți, respectând strict ortografia autorului. Începem cu cele descifrate de profesorul Literat: 1. Octoihul tipărit la 1746 la București în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat. Pe ultima pagină a acestuia găsim: - « Să se știe că în anul 1833 au fost lipsă de bucate cât ș(i )au vândut oamenii vitele de au cumpărat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și tine. Individul are toată înzestrarea și e capabil de orice. Nici afectiv, nici intelectualicește eu n-am nici un drept să mă amestec în relațiile tale cu el, dar prudența noastră trebuie să fie trează. Cînd o sumedenie de oameni, literați și neliterați, mi-au vorbit rău despre „amicul”, întotdeauna i-am luat apărarea. De acum voi spune adevărul pe care nu puțini din această sumedenie de oameni l-au spus demult despre el. Individul trebuie izolat total. Prietenia noastră, eu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]