1,837 matches
-
e mai puțin "erou", pentru că în Pădurea Spînzuraților am arătat însuși originea și creșterea dezechilibrului moral al unui om, slab în fond, ca toți oamenii, doritor de dragoste, pe care o găsește la o unguroaică - deși ar părea neverosimil unui literat oficial și plîns la spînzurătoare tot de un ungur, tatăl Ilonei. Așa cred că e mai omenește și un roman care nu palpită de viață - cu toate ororile, cu toate contradicțiile ei - nu are sorți de viață chiar cînd are
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
și adeseori cu un umor negru - peripețiile prin care a trecut de-a lungul vieții. Îl putem considera, în cazul acesta, un Papillon român? Nici atât. Jean Celeste Dimitrescu nu este un scriitor naiv (chiar dacă îi lipsește o pregătire sistematică de literat). Sarcasmul său caustic, originalitatea stilistică agresivă, plăcerea sadică de a șoca prin referiri directe la viața sexuală și prin evocarea unor scene macabre îl înscriu în descendența unor profesioniști ai hărțuirii cititorilor, ca Louis Ferdinand Céline și Henry Miller. Și
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
suprarealistă, așa cum o înțelege Gellu Naum, în care regulile sînt stricte și, în mod straniu, logice: Diferența dintre mine și un poet din interiorul literaturii este că acolo unde el adaugă, unde lucrează, migălește ca să fie un cît mai bun literat, ca fraza lui să fie o cît mai bună literatură, eu șterg, tai", spune poetul. Simona Popescu oferă o alternativă de lectură surprinzător de adecvată și nu uită să sublinieze tot timpul caracterul paradoxal: "Am citit cărțile lui într-o
Critică și suprarealism by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16256_a_17581]
-
înregimentăm, să nu ne vindem etc., fără să se întrebe nimeni dacă ar dori cineva să ne cumpere. Marile energii s-au cheltuit pe străzi sau în gazetărie Revista Observator cultural a organizat nu demult un fel de plebiscit printre literați pentru a stabili care sînt primele zece romane din literatura română. Sînteți la curent cu acel "top-ten"? Cît de edificatoare vi se par asemenea anchete la care participă exclusiv specialiști (sau pretinși specialiști) în literatură? Vă interesează mai mult părerea
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
perspectivele nu par a-l caracteriza, indiferent de cine l-a condus, baritonalul Câmpeanu, prudentul Quintus sau bizantinul Stoica. Rupturi spectaculoase sau definitive? După o absență de cîteva luni, Ion Cristoiu revine în presă ca editorialist la CURENTUL și ca literat la INDEPENDENTUL lui Horia Alexandrescu. La Curentul, Ion Cristoiu se avîntă în critici la adresa guvernului Năstase, fără a ierta nici Cotrocenii, cu o vervă care poate părea bizară dacă ne amintim că dl Cristoiu a condus într-un an electoral
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16288_a_17613]
-
aproape uitați după aceea, revenind spectaculos cu ocazia aniversărilor. Cu Oscar Wilde, lucrurile sînt ceva mai simple. Recunoașterea importanței operei este astăzi fără pată. Se știe că autorul Portretului lui Dorian Gray a fost unul din cei mai în vogă literați ai deceniilor victoriene. Totodată, prin estetismul său à outrance, prin dandysmul său, și unul dintre cei mai admirați. În admirație se amesteca o puternică repulsie. Homosexual notoriu, Wilde nu găsea nici o minimă înțelegere în mentalitatea puritană de la finele secolului al
Wilde și Morand by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16345_a_17670]
-
cunoscute și citite de milioane, și chiar soarta mea nefercită va deveni obiectul simpatiei unei lumi întregi." Stendhaliana profeție pare a se fi împlinit. Schimbarea codurilor morale și atracția postmodernă pentru ludic și estetic îl readuc pe straniul și disputatul literat victorian în centrul atenției. Un literat și-a dorit să fie, înainte de orice, Paul Morand. Autor prolific, în mai multe genuri, fie că e vorba de jurnale de călătorie, fie că e vorba de scrisori, Morand a fost, în felul
Wilde și Morand by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16345_a_17670]
-
chiar soarta mea nefercită va deveni obiectul simpatiei unei lumi întregi." Stendhaliana profeție pare a se fi împlinit. Schimbarea codurilor morale și atracția postmodernă pentru ludic și estetic îl readuc pe straniul și disputatul literat victorian în centrul atenției. Un literat și-a dorit să fie, înainte de orice, Paul Morand. Autor prolific, în mai multe genuri, fie că e vorba de jurnale de călătorie, fie că e vorba de scrisori, Morand a fost, în felul lui, un estet, ca și Wilde
Wilde și Morand by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16345_a_17670]
-
Preda, dar și în numeroase alte texte...” Spre finalul emisiunii a declarat: „... mulți oameni politici au fost tranșanți în a lua atitudine în acest moment față de persoana mea, nu au ezitat nici o clipă. Culmea e că din breasla noastră, dintre literații noștri, dintre care unii îmi sunt datori în eternitate, ei s-au clătinat. Am o scârbă și o stare de greață apropo de acești oameni cum nu vă închipuiți”. Pe 21 aprilie 2008, la insistențele unei rude din Bacău, poetul
în memoriam Cezar Ivănescu. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
a unei palori a (valorii) autorilor! Am luat de pe raft cartea, gîndindu-mă că voi afla din ea amănunte poate picante, poate elucidante pentru diverse probleme de istorie literară, anecdote în tot cazul referitoare la viața unei generații de profesori și literați despre care știm prea puține. O generație formată din nume astăzi complet obscure sau dimpotrivă mitic celebre, toate laolaltă. Generația de dinainte de noua critică a școlii de la Chicago, dar sosită după ce ultimele ecouri ale romantismului de secol 19 se stinseseră
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
mi-ar fi plăcut să simt în ele o mai personală și concretă implicare. O problemă de neocolit cînd vorbim de preferințe literare este cercul strîmt din care acestea sînt recoltate. Avem de a face aproape exclusiv cu opțiunile unor literați, în majoritate, scriitori ei înșiși. E adevărat că, pînă la un punct, ei mențin ori schimbă canonul. Acest lucru mărește cota de interes a anchetelor. Dar dacă extindem așazicînd baza de calcul, putem avea surprize uriașe și neplăcute. O anchetă
Anchete literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16423_a_17748]
-
o provoacă uneori succesul. Pe la sfîrșitul anilor '80 apăreau primele studii semnate de Stephen Greenblatt, pe atunci profesor la Berkeley. Subiectul acelor contribuții: texte medievale, renascentiste, shakespearene, dar mai cu seamă contexte reconstituite cu acuitatea antropologului dar și cu receptivitatea literatului față de detaliu. Catherine Gallagher, coautoarea prezentului volum, a publicat studii dedicate feminismului. a început, dacă e să dăm crezare confesiunii lui Greenblatt și Gallagher, mai curînd ca un tip de sensibilitate literară, decît ca metodă riguroasă. Ca un mod de
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
de mamă și soție; au răspândit idei noi despre demnitatea omului ca om; au venit cu o atmosferă de bunăvoință și iubire, au redat libertățile interzise prin lege; au sfințit societatea umană prin proclamarea frăției universale a omu or două literat m cultura păgână garantându-i în interio lui răscumpărat 61. Cunoscători desăvârșiți ai culturii păgâne, ei citează din literatura elenă. Mai mult decât atât: grație evoluției de câteva secole a literaturii creștine, grație imitației și emulației față de cea profană, dar
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
păgânismului până spre sfârșitul secolului al VI-lea, îndeosebi prin neoplatonism, pe plan intelectual în Occident nu s-a produs în mod substanțial nici o rezistență la creștinism; în spațiul latin se produce o epuizare a forțelor intelectuale ale păgânismului 63. Literații păgâni nu s-au mărginit decât să citească, să copieze și să-și corecteze copiile din autorii favoriți. La drept vorbind, nu sunt cine știe ce marele ediții ale clasicilor care ar fi fost realizate de aristocrații păgâni ai veacului al IV
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
dă uneori unui argument o redactare armonioasă. În secolul al IV-lea, mulți dintre cei mai mari episcopi ai săi sunt discipolii oratorilor și aduc cu ei preocupările pe care le-au învățat la școală. Încă de atunci, creștinismul are literații săi, preocupați de un vocabular cizelat și de o sintaxă ireproșabilă. Dar aceștia nu sacrifică niciodată fondul pentru formă. Nepreocupați de măiestria expunerii, nu scriu decât atunci când au ceva de învățat; nu au timp de pierdut pentru simpla plăcere a
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Eminescu poate fi periclitat sau chiar demolat de lecturi critice mai puțin ortodoxe, care nu confundă analiza cu un cult aproape religios al poetului. Dl Rusu trăiește degeaba de atîția ani în Franța, dacă n-a aflat pînă acum că literații francezi nu se simt obligați să aibă un poet național și să-l prezerve în formolul unor formule emfatic-elogioase precum ne recomandă d-sa să procedăm noi, românii, cu Eminescu. Trecînd peste aceste diferențe de opinie, care nu m-ar
Ecouri și aberații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16479_a_17804]
-
1967, când părintele Stăniloae a putut din nou să călătorească peste hotare, recunoașterea sa internațională s-a produs definitiv, mai ales prin reputația lucrărilor sale de dogmatică și impunătoarea Filocalie. Casa sa din București este deschisă multor artiști, fețe bisericești, literați ce nu prididesc să-l viziteze, cum ar fi Aurel Dragoș Munteanu, Gh. Pituț (zis Drisu), Ioan Alexandru, Matei Gavril, Angela Marinescu, Mircea Ciobanu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Iordan Chimet, Dan Ciachir. În 1984 Lidia Stăniloae, încurajată chiar de părinți
Credința trăită by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16484_a_17809]
-
că eforturile criticului literar pot fi puse în slujba unei misiuni politice, Fish e convins că odată ce au deviat spre lumea "reală", care e o lume inevitabil politică, asemenea eforturi nu mai aparțin literaturii. Poziția lui, prin urmare, e tranșantă: literații pot face politică, dar o vor face cu prețul ratării misiunii literare. E o diferență uriașă, susține Stanley Fish, între a descifra sensul unui poem și a descifra un anumit sens al acelui poem, sensul care servește cel mai bine
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
fațete. Criticul literar, astfel definit, e nu numai istoric și teoretician totodată, ci și psiholog, filozof, sociolog, uneori chiar și medic. Un om perfect, un intelectual desăvîrșit. Fish se îndoiește că asemenea oameni există cu adevărat, iar în absența lor literaților în carne și oase nu le rămîne decît să-și savureze interpretările și analizele, fără a se simți nevoiți să le justifice apelînd la utilitatea lor imediată în plan social și politic. Pînă la urmă, legitimitatea criticii și teoriei literare
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
cititor, nu mai poți de curiozitate să știi ce-au mîncat și cum a decurs digestia, ce-au visat azi noapte-n vis, buletinul meteo al unor zile anodine, lista lor de lecturi cu comentarii didactice sau exclamative. Exista și literați (ocoliți cu prudență de cei fripți) care-și alimentează jurnalul cu discuții întîmplătoare, consemnează dialoguri între colegi, colportează indiscreții și a doua zi, pac la gazetă cu satisfacția "las'că v-am aranjat eu în ochii posterității". În TIMPUL nr. 11
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
merită reiterată. Marea devine un fel de amantă mistică. Deși nu-ți trece prin cap acest gând când te uiți la film, mai devreme sau mai târziu recunoști că Besson reciclează într-un mod artistic inovator o idee de care literații au obosit să tot audă: relația erotizată dintre om și natură. În acest sens, filmul poate fi considerat romantic. Nu vorbesc de sensul trivializat al cuvântului, ci de asocierea ideatică dintre peliculă și curentul literar. Oricum, faptul că accentul cade
În apărarea Marelui albastru by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11845_a_13170]
-
se vor culca cu tine și dacă scrii o carte proastă". Dar scena care mi-a pus mie sare pe rană a fost înfruntarea dintre Jamal și profesorul său. Adicătelea, ultimul debitează citate, iar primul indică proveniența lor. Așa carevasăzică "literații" ăștia sunt un fel de bază de date. Ei nu-și bat capul cu miile de semnificații și interpretări dindărătul unui text, ci îl memorează. Iar când n-au ce face, schimbă citate între ei ca și cum ar juca un soi
Poezia ca materie de consum pentru filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11867_a_13192]
-
vorba de un premiu internațional pentru proză, ajuns la a XIII-a ediție, care se acordă inițial literaturii unei națiuni și, ulterior, după ce operele candidate au fost citite și evaluate de un juriu specializat, format din zece profesori universitari, jurnaliști, literați și de un "juriu popular" compus din 300 de cititori, aleși de bibliotecile din Provincia di Mantova, Brescia și provinciile limitrofe, fiecare membru își exprimă și motivează votul pentru fiecare dintre cele trei opere. O secțiune a juriului a fost
Nominalizări - Premiul "Giuseppe Acerbi" pentru literatura română by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/11871_a_13196]
-
intersectată de "semne", pe care trebuie doar să știi să le-aștepți, fără împotriviri de prisos. O viață desfășurată în scris cu farmecul "ezoteric" al unei ședințe de chiromanție. E, firește, un jurnal cu oameni și povești. Un jurnal de literat care, pe cît iubește "antrenul", pe-atît prețuiește singurătatea. Nu trec, așadar, neconsemnate "întîmplările" din breaslă, decernările Nobel-ului pentru literatură, intrigile, atmosfera din țară, vizitele prietenilor și ale cunoscuților. Dar ele toate sînt, parcă, doar ledurile colorate care, de Sărbători
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
asupra literaturii "doamnelor", frecventatoare asidue ale bine-cunoscutului cenaclu interbelic. Pasajul cu care se deschide capitolul (decupat di Acqua forte) aduce în prim plan o prejudecată curentă (și foarte persistentă, la noi), aceea a incompatibilității dintre "vocația feminină" și cea de literat(ă): "Literatura nu e în genere o vocație feminină, ci bărbătească. La noi nu se cunosc decât puține cazuri de vocație feminină - dincolo de relații sentimentale. De obicei e un simplu popas între două aventuri, o forță neîntrebuințată momentan în preocupări
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]