586 matches
-
nestemate... false. Ceremonialul îi frapa pe contemporani prin insolit. M. lucrează la Thalassa, versiunea românească a romanului Le Calvaire de feu, „Marea Epopee”, cum îl numea. Publică în „Flacăra” din 1916 fragmente ale scrierii și rondeluri. În ultima serie a „Literatorului” (1918-1919) se pronunță pentru alianța cu germanii. Ovid Densusianu, care tocmai propusese candidatura lui M. la Academie, își retrage propunerea. Este pensionat de la Comisia Monumentelor Istorice, unde fusese numit în 1906; pensia fiind una de mizerie, va face apel la
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
bacoviene (Rondelul orașului mic) și voluptățile senzuale, de mare rafinament, mai ales olfactiv (Rondelul crinilor, Rondelurile rozelor). Utilizarea pe scară largă a refrenului, încercările instrumentaliste, sinesteziile, apelul incidental la versul alb (Hinov), revenirea la câteva simboluri dominante fac din mentorul „Literatorului” un precursor al simbolismului românesc și sub aspectul tehnicii poetice. Poetul este un plăsmuitor de viziuni. De o virtuozitate unică sunt însă micile cântece, cu „inefabila” lor simplitate (În Arhanghel, Libelule, Rondelul domniței), miniaturile delicate și grațioase, lucrate cu artă
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
literare apusene, se organizează în cea mai completă și mai nouă concepție despre poezie din epocă. Incertitudinile și un demon al noutății îl împing spre mereu alte inițiative poetice, nu o dată contradictorii în orientările lor. Fronda față de Junimea, deschisă prin „Literatorul”, se va reduce la elogiul tradiției pașoptiste și la conceptul de poezie socială. De la poezia cugetată, bărbătească, țâșnită din durere, cu destinație social-umanitară, pe care o propunea în 1882 în prefața volumului Poezii, M. ajunge în sfera influenței hugoliene, eul
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
Alexandru Macedonski, București, 1944; Baconsky, Poeți, 57-76; Micu, Literatura, 223-238; Bote, Simbolismul, passim; Adrian Marino, Viața lui Alexandru Macedonski, București, 1966; Negoițescu, Scriitori, 65-90; Streinu, Versificația, passim; Adrian Marino, Opera lui Alexandru Macedonski, București, 1967; Manolescu, Metamorfozele, 7-12; Adriana Iliescu, „Literatorul”, București, 1968, passim; Tomuș, 15 poeți, 46-61; Nicoletta Corteanu Loffredo, Alexandru Macedonski - perspettive critiche di ieri e di oggi, Napoli, 1969; Mincu, Critice, I, 58-75; Ciopraga, Lit. rom., 144-151; Micu, Început, 144-151; Zaciu, Glose, 39-45; Rotaru, O ist., I, 513-537
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
articole la „România ilustrată”, „Sămănătorul”, „Viața literară și artistică”, „Neamul românesc literar”, „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Foaia interesantă”, „Țara noastră”, „Tribuna” („Tribuna poporului”), „Falanga literară și artistică”, „Seara”, „Minerva literară ilustrată”, „Voința națională”, „Conservatorul”, „Românul” (Arad), „Flacăra”, „Dimineața”, „Rampa nouă ilustrată”, „Literatorul”, „Gloria României” ș.a. A mai semnat cu inițialele H.C., C.A.G. sau C. Giulescu Vâlcea. A scris și teatru. A tradus, în „Tribuna” (Arad), din Geneviève Denis și Gilbert. În 1912 Societatea Scriitorilor Români îl admite în rândurile ei. Versurile
GIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287285_a_288614]
-
Constantin, Prozatori-critici, 130-135; Grigurcu, Critici, 472-486; Nicolae Manolescu, Fără început și fără sfârșit, RL, 1984, 52; Ioan Holban, Text și intertext, CRC, 1985, 6; Iorgulescu, Prezent, 215-218; Adrian Marino, Despre livresc, TR, 1987, 37; Barbu Cioculescu, Amiaza cumpănită a unui literator, VR, 1988, 12; Negoițescu, Scriitori contemporani, 186-191; Radu Bogdan, Nonconformismul fertil, RL, 1995, 16; Mihai Dragolea, „Sunt un om al revenirilor” (interviu cu Alexandru George), VTRA, 1995, 11-12; Micu, Scurtă ist., IV, 106-108; Barbu Cioculescu, Un roman între romane, CNP
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
Hârsu. A funcționat, din 1911, ca institutoare de limba română în învățământul primar. Debutează cu proză în ultimii ani ai secolului al XIX-lea la „Familia” lui Iosif Vulcan, continuând să trimită colaborări și la „Dimineața”, „Dimineața copiilor”, „Helios”, „Adevărul”, „Literatorul”, „Noi pagini literare”, „Viața literară”, „Revista copiilor și a tinerimii”, „Noua revistă română”, „Universul literar” ș.a. În 1921 intră în Societatea Scriitorilor Români. H. a scris nuvele și schițe, dar mai ales basme și teatru școlar, a făcut numeroase traduceri
HARSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
farmacie, iar în 1931, cu mențiunea magna cum laude, licența în litere și filosofie), publică versuri, cronică literară și plastică în „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Viața literară”, „Cuvântul”, „Radical”, „Vitrina literară”, „Bilete de papagal”. A frecventat cenaclul de la „Literatorul” și a făcut parte din Gruparea Generației Tinere (1929). Îi apar volumele de versuri À la manière de... (1926) și Bolta bizantină (1929). În 1930 redactează „Gândul Vrancei” și scoate, împreună cu I.M. Rașcu și alți tineri scriitori, revista „Îndreptar”. Este
HUZUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287474_a_288803]
-
antidinastică, regele fiind acuzat de „trădarea românismului” și de surparea Bisericii Ortodoxe. În foiletonul literar el publică poezii contestatare (Pământ, Proletarii) și nuvela naturalistă Între cotețe. Se traduce din Zola Le Ventre de Paris. Suplimentul literar a încercat să suplinească „Literatorul” într-o perioadă în care revista nu a apărut. L. o. a continuat pledoaria pentru simbolism începută de „Literatorul”. Poezia era definită ca „muzică” (Al. Macedonski, Poezie și poeți contemporani), „armonie” (Gr. Pișculescu, Macedonski), ca rod al momentelor de exacerbare
LIGA ORTODOXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287806_a_289135]
-
Pământ, Proletarii) și nuvela naturalistă Între cotețe. Se traduce din Zola Le Ventre de Paris. Suplimentul literar a încercat să suplinească „Literatorul” într-o perioadă în care revista nu a apărut. L. o. a continuat pledoaria pentru simbolism începută de „Literatorul”. Poezia era definită ca „muzică” (Al. Macedonski, Poezie și poeți contemporani), „armonie” (Gr. Pișculescu, Macedonski), ca rod al momentelor de exacerbare senzuală, de „nevroză” (Al. Macedonski, Simțurile în Poezie). Gr. Pișculescu (Gala Galaction) găsește în poezia lui Macedonski corespondențe baudelairiene
LIGA ORTODOXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287806_a_289135]
-
acelor doritori de a se cultiva, o posibilitate imediată. Totul și totul ce se face e pentru restabilirea aureolei vechiului oraș și a țării în general.” Este o tipică revistă de provincie, dar cu pretenții. Rubrici: „Pagina de filosofie”, „Informațiunile «Literatorului Romanului»”, „Revista revistelor”. Poezie publică Andrei Ionescu, N. Mihu, Gh. V. Butnariu (poet lansat de N. Iorga), Victor Mocanu, Ion V. Butnariu, Gh. Năsturaș, Maria Muntean, D. Iov, George Voevidca, C. Procopie, Th. Scarlat ș.a. Cu foarte puține excepții, aceștia
LITERATORUL ROMANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287824_a_289153]
-
apărută la București, săptămânal, din septembrie 1991 până în 1999 și, sporadic, în 2001 și 2003, editată de Ministerul Culturii; din 1995 periodicitatea nu este riguros respectată, înregistrându-se mai multe întreruperi; în 2002 apare ca serie nouă, cu titlul „Noul Literator”. Inițial redactor-șef este Marin Sorescu, iar din comitetul director fac parte Valeriu Cristea, Fănuș Neagu, Eugen Simion, Marin Sorescu și, începând cu numărul 49/1993, Gheorghe Tomozei; de la numărul 41-42/1997 comitetul director e format din Dan Grigorescu, Dumitru
LITERATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287825_a_289154]
-
prezent în fiecare număr. Din numeroasele sale versuri publicate aici, Clavirul și Simfonie de toamnă aduc, odată cu proiecția stărilor eului în peisajul simbolic, accente care îl anunță pe G. Bacovia. Prin aceste note de modernitate R.o. se apropie de „Literatorul”, în cercul căruia se formase Traian Demetrescu. Tot lui îi apar aici pagini de proză, amintiri și portrete literare (V. Alecsandri, N. Nicoleanu, Alphonse de Lamartine, Alfred de Musset, Paul Bourget, François Coppée), schițe de critică literară (Mișcarea de idei
REVISTA OLTEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289244_a_290573]
-
REVISTA MODERNĂ, publicație apărută la București, bilunar și apoi lunar, între 20 iulie 1897 și 26 martie 1898 sub direcția lui Constant(in) Cantilli. Prima publicație românească programatic „modernă”, R.m. era deschisă colaboratorilor „Literatorului” într-un moment în care cenaclul macedonskian rămăsese fără revistă proprie. R.m. publică versurile de început, de factură simbolist-parnasiană, ale lui Ion Theo (Tudor Arghezi) - Clara noapte, reprodusă din „Liga ortodoxă”, În regiuni bizare, Noapte - și ale lui Grigore Pișculescu
REVISTA MODERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289232_a_290561]
-
Theo (Tudor Arghezi) - Clara noapte, reprodusă din „Liga ortodoxă”, În regiuni bizare, Noapte - și ale lui Grigore Pișculescu (Gala Galaction) - Pe Ivra -, precum și poezii de Cincinat Pavelescu, Constantin Cantilli, Al. Bogdan-Pitești. Al. Macedonski continuă seria demonstrațiilor de versificație începută în „Literatorul” cu Pe lacul de Garda. Revista se situează în continuarea „Literatorului” și prin atacurile violente la adresa lui Titu Maiorescu, G. Coșbuc și C. Dobrogeanu-Gherea. Macedonski îi consacră un medalion lui Gr. H. Grandea, socotindu-l „trăsătura de unire” dintre clasicismul nostru
REVISTA MODERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289232_a_290561]
-
bizare, Noapte - și ale lui Grigore Pișculescu (Gala Galaction) - Pe Ivra -, precum și poezii de Cincinat Pavelescu, Constantin Cantilli, Al. Bogdan-Pitești. Al. Macedonski continuă seria demonstrațiilor de versificație începută în „Literatorul” cu Pe lacul de Garda. Revista se situează în continuarea „Literatorului” și prin atacurile violente la adresa lui Titu Maiorescu, G. Coșbuc și C. Dobrogeanu-Gherea. Macedonski îi consacră un medalion lui Gr. H. Grandea, socotindu-l „trăsătura de unire” dintre clasicismul nostru și modernitate. Articolul Literatura modernă, semnat Marțial (Al. Macedonski), apreciază că
REVISTA MODERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289232_a_290561]
-
REVISTA LITERARĂ, publicație apărută la București, săptămânal, cu unele întreruperi, de la 7 aprilie 1885 până la 20 noiembrie 1905 și de la 1 martie până la 20 mai 1907. Este editată în locul „Literatorului” care, prin plecarea lui Al. Macedonski la Paris, își suspendase pentru un timp apariția. Subintitulată chiar „Literatorul”, revista debuta, în continuarea lui, cu numărul 8 din anul VI. Când „Literatorul” reapare (1886), R.l. își continuă, paralel, existența. Macedonski atrăgea atenția
REVISTA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289229_a_290558]
-
săptămânal, cu unele întreruperi, de la 7 aprilie 1885 până la 20 noiembrie 1905 și de la 1 martie până la 20 mai 1907. Este editată în locul „Literatorului” care, prin plecarea lui Al. Macedonski la Paris, își suspendase pentru un timp apariția. Subintitulată chiar „Literatorul”, revista debuta, în continuarea lui, cu numărul 8 din anul VI. Când „Literatorul” reapare (1886), R.l. își continuă, paralel, existența. Macedonski atrăgea atenția asupra distincției care trebuia făcută între cele două publicații. În primele numere Theodor M. Stoenescu este redactor
REVISTA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289229_a_290558]
-
de la 1 martie până la 20 mai 1907. Este editată în locul „Literatorului” care, prin plecarea lui Al. Macedonski la Paris, își suspendase pentru un timp apariția. Subintitulată chiar „Literatorul”, revista debuta, în continuarea lui, cu numărul 8 din anul VI. Când „Literatorul” reapare (1886), R.l. își continuă, paralel, existența. Macedonski atrăgea atenția asupra distincției care trebuia făcută între cele două publicații. În primele numere Theodor M. Stoenescu este redactor administrativ, director fiind Ștefan Vellescu, iar V. A. Urechia - președinte de onoare al
REVISTA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289229_a_290558]
-
Vellescu, Gh. Boteanu, C. Al. Ionescu-Caion. În 1907 iese cu titlul „Revista literară și politică”, tot sub direcția lui Th. M. Stoenescu. A început ca revistă a cenaclului macedonskian și nu a avut o poziție independentă, ducând mai departe polemicele „Literatorului”, însă fără verva și orientarea programatică a acestuia. Profilul publicației, în pofida eclectismului ei, rămâne destul de șters. În primii ani colaboratori sunt membrii grupului de la „Literatorul”: Duiliu Zamfirescu, Carol Scrob, Bonifaciu Florescu, Traian Demetrescu, V. Bilciurescu, D. Karnabatt, I. N. Iancovescu
REVISTA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289229_a_290558]
-
revistă a cenaclului macedonskian și nu a avut o poziție independentă, ducând mai departe polemicele „Literatorului”, însă fără verva și orientarea programatică a acestuia. Profilul publicației, în pofida eclectismului ei, rămâne destul de șters. În primii ani colaboratori sunt membrii grupului de la „Literatorul”: Duiliu Zamfirescu, Carol Scrob, Bonifaciu Florescu, Traian Demetrescu, V. Bilciurescu, D. Karnabatt, I. N. Iancovescu; sporadic apar și Al. Davila, M. Gaster, Al. Vlahuță, B. Delavrancea, C. Mille. A publicat aici și Macedonski, dar foarte puțin: nuvela După perdele (1885
REVISTA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289229_a_290558]
-
Cu proză sunt prezenți D. Stăncescu, Th. D. Speranția, neînsemnații G. Dympolescu, Aug. R. Clavel, D. P. Manolescu, superficialul N. G. Rădulescu-Niger, dar și I. A. Bassarabescu (din 1897) și Mihail Sadoveanu (în 1900 și 1901). Scriitorii pașoptiști, revendicați de „Literatorul” ca tradiție literară, sunt retipăriți și în paginile R.l.: Al. Depărățeanu, D. Bolintineanu (cu romanul Elena). Studii de istorie literară publică M. Gaster (Din scrierile lui Constandin Golescul ), T. G. Djuvara (Încercări asupra literaturii române de la început până în zilele noastre
REVISTA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289229_a_290558]
-
Fără un principiu călăuzitor în selecție, R.l. are o bogată rubrică de traduceri. Precumpănesc transpunerile din romantici (Byron, Hugo, Lamartine, Musset, Bürger, Carducci, Heine). Numeroase sunt și tălmăcirile din poezia franceză simbolistă și parnasiană, prin care R.l. făcea, în linia „Literatorului”, atmosferă favorabilă curentelor moderne: Baudelaire (Poeme în proză, Abel și Cain, Spleen, Cântec de toamnă), Verlaine (Cânt de toamnă), Rollinat (Amanta macabră, Prăpastia, Biblioteca), Jean Richepin, José-Maria de Hérédia, Catulle Mendès. Alături de texte din Barbey d’Aurevilly, François Coppée, Paul
REVISTA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289229_a_290558]
-
contribuții în varii domenii: geologie (Grigore Ștefănescu), arheologie (Al. Ștefulescu), sociologie (Radu Rosetti) ș.a. Literatura rămâne totuși segmentul cel mai bine reprezentat. Nu se poate vorbi de o direcție literară, fie și pentru că scriitorii prezenți aici veneau din cercuri diferite („Literatorul”, „Convorbiri literare”, „Contemporanul”), dar și pentru că orgoliosul și subiectivul Hasdeu nu putea face școală. De altfel, după moartea fiicei sale, Iulia, rupt de ritmurile vieții reale, obsedat de posibile legături pe cale spiritistă, el lasă liber accesul unor scriitori mediocri. Poezia
REVISTA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289243_a_290572]
-
de la 1 ianuarie până la 15 martie 1897. Condusă de Panait Macri, anunțat ca secretar de redacție, publicația grupează numeroși colaboratori, cu scopul de a constitui o nouă direcție literară, independentă de influența revistelor la care aderau marii scriitori ai epocii („Literatorul”, „Vieața” ș.a.). Încercarea va eșua, ca atâtea altele făcute de Panait Macri, prolific organizator de reviste și cercuri literare. Printre autorii de publicistică politică și culturală se numără C. Dimitrescu-Iași, semnatarul unei suite de articole dedicate esteticii (Frumosul muzical, Instinctul
ROMANIA LITERARA SI STIINŢIFICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289318_a_290647]