356 matches
-
specifice perioadei de locuire a așezării de la Hoisești, precum și existența unei pânze freatice aflate în apropierea suprafeței, ca și conductivitatea hidraulică scăzută a solurilor identificate, constatăm că lunca râului Bahlui nu conferea condiții favorabile practicării extensive a agriculturii. În ceea ce privește utilajul litic șlefuit, din punct de vedere tipologic se poate constata predominanța teslelor, precum și a topoarelor de dimensiuni relativ reduse, fapt care indică, cel mai probabil, exploatarea unui mediu forestier de lizieră. În același timp, studierea resturilor osteologice provenite din așezarea de la
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
și desțelenire a solului, în scopul obținerii de noi terenuri agricole, pare să indice caracterul secundar pe care cultivarea plantelor îl ocupa în cadrul economiei așezării de la Hoisești. Din punct de vedere al activităților economice relevate prin studiul traseologic al utilajului litic cioplit, se remarcă în primul rând piesele care „vorbesc” despre practicarea agriculturii. Analiza traseologică a lamelor neretușate de dimensiuni medii a relevat și confirmat cultivarea gramineelor. Piesele inserții de seceră, atestate în așezarea de la Hoisești, cunosc un grad înalt de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
unelte realizate pe materii dure animale identificate, practicarea unor ocupații de tipul grădinăritului este reflectată doar prin două piese, lipsind cu desăvârșire uneltele care să ateste cu certitudine practicarea cultivării cerealelor. Creșterea animalelor, reflectată din punct de vedere al utilajului litic cioplit, în ponderea uneltelor utilizate pentru prelucrarea pieii, osului și cornului, pare să fi jucat un rol puțin important, procentajul gratoarelor (unelte asociate în special cu prelucrarea pieilor) fiind mai scăzut decât în așezările de la Hăbășești, Trușești și Drăgușeni. Această
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
un număr total de până la 30 de pui pentru fiecare femelă (CRABTREE 1989, 212; DIENER et alii 1978, 498), toate aceste trăsături caracterizând creșterea porcilor ca o sursă sigură de proteine animale cu o toleranță sporită la risc. Studiul utilajului litic din așezarea cucuteniană de la Hoisești relevă locul însemnat pe care instrumentarul litic îl ocupă în economia acestei comunități. De asemenea, diversitatea tipologică și funcțională a diferitelor tipuri de unelte indică gradul sporit de complexitate a ansamblului activităților economice ale acestei
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
1989, 212; DIENER et alii 1978, 498), toate aceste trăsături caracterizând creșterea porcilor ca o sursă sigură de proteine animale cu o toleranță sporită la risc. Studiul utilajului litic din așezarea cucuteniană de la Hoisești relevă locul însemnat pe care instrumentarul litic îl ocupă în economia acestei comunități. De asemenea, diversitatea tipologică și funcțională a diferitelor tipuri de unelte indică gradul sporit de complexitate a ansamblului activităților economice ale acestei comunități. Relativa omogenitate morfologică remarcată în cadrul diferitelor serii tipologice indică, în opinia
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
sporit de complexitate a ansamblului activităților economice ale acestei comunități. Relativa omogenitate morfologică remarcată în cadrul diferitelor serii tipologice indică, în opinia noastră, existența unei strategii clar definite de producere a uneltelor, această activitate căpătând astfel un caracter specializat. În ceea ce privește utilajul litic cioplit, din punct de vedere al materiei prime utilizate se constată predominanța clară a materiei prime de origine locală, și anume a silexului de Prut (Grafic 1), fapt care marchează preferința locuitorilor așezării de la Hoisești pentru exploatarea resurselor naturale proprii
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
În acest ultim caz, nu credem că putem vorbi de exotismul materiei prime ca marcator al prestigiului posesorului (TSONEV 2004, 83 84), una din lame fiind supusă studiului microscopic, studiu care a relevat urme de utilizare. Analiza internă a materialului litic cioplit, coroborată cu numărul relativ mic de nuclee și așchii (Grafic 2) descoperite în decursul campaniilor noastre, ne fac să credem că majoritatea acțiunilor de prelucrare primară a uneltelor (debitajul) se făcea fie în afara așezării (poate chiar în locul de unde era
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
fie în afara așezării (poate chiar în locul de unde era procurată materia primă), fie în cadrul așezării, în spații clar delimitate (ateliere), neidentificate însă în cursul cercetărilor arheologice. Preponderența numerică a teslelor și dălților, pusă în legătură cu numărul relativ mare de unelte din cadrul utilajului litic cioplit identificate ca fiind utilizate în acțiuni de prelucrare a materiilor organice dure (lemn și os), poate, de asemenea, constitui un indicator al preferinței pentru prelucrarea secundară a lemnului obținut prin doborârea copacilor. Rolul important care par să îl fi
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
prin distrugerea bacteriilor și inițierea răspunsului inflamator. Activarea acestui sistem se realizează fie pe cale clasică (complexe antigenanticorp), fie pe cale alternă (structuri de pe suprafața bacteriilor) și are ca efect fixarea pe suprafața microorganismelor a unor complexe proteice cu rol opsonizant sau litic. Totodată, activarea factorilor complementului determină vasodilatație, creșterea permeabilității capilare și chemotactism. 5.3.2.2. Răspunsul imunologic specific: Efectorii imunității specifice umorale sunt anticorpii, glicoproteine complexe sintetizate de limfocitele B. Anticorpii au în structura lor un segment variabil (Fab) prin
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
Prelungirea stării de hipoxie tisulară conduce la disfuncția mitocondrială și, implicit la deficitul energetic celular. Acest deficit nu permite păstrarea homeostaziei celulei, fapt ce conduce la distrugerea ei, cu eliberarea în interstițiu a enzimelor lizozomale (starteri ai inflamației Frimmer). Acțiunea litică a acestora produce metaboliți intermediari (aminoacizi, polipeptide, aminozaharide) care vor sta la baza evenimentelor fiziopatologice ulterioare. Dintre polipeptide, cele mai importante în evoluția procesului inflamator sunt histamina, serotonina și bradikinina. Prima etapă evolutivă este hiperemia, care se produce sub acțiunea
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
nu poate fi separată de existența unui inventar tehnologic aparte și de o anume specializare<footnote Această specializare a inventarului poate merge foarte departe: există situații în care una dintre activitățile destinate femeilor, respectiv prelucrarea pieilor, este efectuată cu unelte litice prelucrate chiar de ele, începând cu procurarea materiei prime, uneori de la distanțe mari, și terminând cu fasonajul, respectiv reamenajarea uneltelor (Weedman Arthur 2010). footnote>, extremă în contexte boreale. Dihotomizarea acestor societăți în termeni de activități rămâne, oricum, relativă: în mediile
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
cel puțin intervalul dintre 50 ka BP și ultimul maxim glaciar (cca 20 ka BP) (pentru perspective actuale asupra perioadei, vezi Camps & Szmidt 2009; Finlayson 2004; Van Andel & Davies 2003). Creșterea mobilității, probată de raza de transfer a materiilor prime litice, orientarea tehnologiei către utilajul compozit și către armamentul pentru vânat la distanță (Churchill & Rhodes 2009; Shea & Sisk 2010), însoțite de o prelucrare sistematică a materiilor prime de origine animală (Bar-Yosef 2002), indică emergența unor sisteme socio-tehnice (sensu Pfaffenberger 1992) inedite
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
reprezentativitatea conținutului siturilor arheologice. Cel mai important segment al tehnologiei paleolitice, cel realizat din material organic, omniprezent și mai accesibil tehnologic, lipsește sistematic, privându-ne inegal în special de contribuția tehnologică feminină. Însă nici cel mai bine conservat aspect, industria litică, nu se pretează unor inferențe simple. Contribuția copiilor în geneza mărturiilor arheologice, ocazional frenetică, este sistematic trecută cu vederea și încă greu de cuantificat. Deprinderea debitajului, prin imitare și exercițiu repetat, lasă în urmă un volum uriaș de reziduuri: studiile
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
în geneza mărturiilor arheologice, ocazional frenetică, este sistematic trecută cu vederea și încă greu de cuantificat. Deprinderea debitajului, prin imitare și exercițiu repetat, lasă în urmă un volum uriaș de reziduuri: studiile experimentale arată că un învățăcel neexperimentat în debitajul litic lasă în urmă nu mai puțin de 3 kg de așchii și resturi de debitaj, pentru realizarea unei singure replici de bifacială acheuleană (Shea 2006: 213). Devine ușor de imaginat efectul cumulat al acestui proces de învățare, mai ales dacă
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
tabele tipologice, care se străduie, cu științifică sobrietate, să încadreze în tipuri stilistice predefinite o nesfârșită serie de „aproximații”, din care o bună parte pot fi atribuite învățăceilor. Nici tradiția funcționalistă, încredințată de valoarea raportului dintre structura și conținutul industriilor litice și, respectiv, contextele ecologice (ex. Riel Salvatore & Barton 2004), nu are mari motive de încântare în această privință, dimpotrivă: acțiunea copiilor poate mări artificial volumul utilajului litic neretușat, o deformare consistentă și cu deosebire periculoasă în contextul în care sunt
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
învățăceilor. Nici tradiția funcționalistă, încredințată de valoarea raportului dintre structura și conținutul industriilor litice și, respectiv, contextele ecologice (ex. Riel Salvatore & Barton 2004), nu are mari motive de încântare în această privință, dimpotrivă: acțiunea copiilor poate mări artificial volumul utilajului litic neretușat, o deformare consistentă și cu deosebire periculoasă în contextul în care sunt evaluate structuri socio-demografice profund diferite (industrii musteriene vs. industrii epigravettiene, de exemplu). Din nefericire, portretul robot al utilajului realizat de copii rămâne încă foarte aproximativ: artefacte de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
exemplu). Din nefericire, portretul robot al utilajului realizat de copii rămâne încă foarte aproximativ: artefacte de dimensiuni mici, relativ slab formalizate, prelucrate de obicei din materii prime locale ușor accesibile. El este expus, totodată, diverselor echifinalități: slaba formalizare a instrumentarului litic realizat de adulți, ca și utilizarea masivă a rocilor locale, pentru epoca anterioară paleoliticului superior; microlitizarea deliberată (echipament portabil) sau epifenomenală (utilizare intensă) a industriilor din paleoliticul superior, caz în care contribuția copiilor ar trebui căutată tocmai în piesele de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
tipice începătorilor se numără nuclee ale căror suprafețe de debitaj prezintă stigmate datorate erorilor de estimare ale unghiului de percuție, lățimii viitorului talon, sau forței loviturii. Astfel de situații, în mod cert legate de deprinderea, supravegheată sau nu, a debitajului litic, nu reprezintă o caracteristică exclusivă a ansamblurilor litice din paleoliticul superior; ocazional, ele apar și în contexte de la sfârșitul paleoliticului inferior (Boxgrove), sau din paleoliticul mijlociu (Stapert 2007). Pe de altă parte, activitatea de subzistență masculină a presupus, încă din
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
de debitaj prezintă stigmate datorate erorilor de estimare ale unghiului de percuție, lățimii viitorului talon, sau forței loviturii. Astfel de situații, în mod cert legate de deprinderea, supravegheată sau nu, a debitajului litic, nu reprezintă o caracteristică exclusivă a ansamblurilor litice din paleoliticul superior; ocazional, ele apar și în contexte de la sfârșitul paleoliticului inferior (Boxgrove), sau din paleoliticul mijlociu (Stapert 2007). Pe de altă parte, activitatea de subzistență masculină a presupus, încă din paleoliticul inferior, exploatarea unui areal mai amplu decât
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Carbonatul de calciu, la suprafață, are valori mici (0,1%) și este levigat în adâncime, ajungând ca sub 80 cm să aibă valoarea de 13,1% Conținutul de humos variază între 1,10-4,50%. (I.C.A.S. Roman, 1995) Brune argiloiluviale litice (succesiunea orizonturilor este: Ao-Bt-R). Acest tip de sol a fost identificat în zona Cotnari și Humosu, insular în partea vestică a Dealului Deleni, la o altitudine de 250-350 m, pe versanții cu expoziții semiumbrite, cu pantă ușoară până la moderată, de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
este de 0,76 2,02%. După aceste valori solurile sunt sărace în humus. 2.2. Cambisolurile Din această clasă (în orizontul Bv) cele mai mari suprafețe le ocupă tipul de sol brun eumezobazic (cu cele două subtipuri: tipice și litice). (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Brun eumezobazic tipic (succesiunea orizonturilor este: Ao-Bv-C). După subtipul brun luvic tipic, acest subtip de sol ocupă locul doi, cu 20% din suprafața regiunii aflate în studiu (aproximativ 2.100 ha). A fost identificat în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
11,7-16% argilă fină la cele ușoare și luto-argiloase, ajungând la 46,9% argilă fină la celelalte specii. Porozitatea pentru aer este normală, solul are o permeabilitate bună pentru apă. Conținutul în humus variază între 0,26-5,70%. Brun eumezobazic litic (succesiunea orizonturilor este: Ao-Bv-R). Acest tip de sol a fost identificat în zona Cotnari, Maxut și Deleni, dar insular, pe versanți superiori, pe expoziții semiînsorite cu înclinații moderate, pe gresii aflate aproape de suprafață, sub arbore de șleau cu gorun, pe
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Mare-Hârlău este acoperită cu masive de făgete pure dezvoltate pe soluri brune argiloiluviale pseudo gleizate, brune eumezobazice tipice și pseudorendzine tipice. Pădurile de amestec, în care fagul este dominant apar pe calcarele oolitice ale suprafețelor structurale pe soluri brune eumezobazice litice și brune argiloiluviale litice. Fauna este cea corespunzătoare pădurilor de foioase. 2. VALEA BAHLUIULUI ÎN AMONTE DE HÂRLĂU Această subunitate se desfășoară de la izvoarele Bahluiului și până la Hârlău pe o lungime de circa 25 km fiind mărginită de cei doi
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
masive de făgete pure dezvoltate pe soluri brune argiloiluviale pseudo gleizate, brune eumezobazice tipice și pseudorendzine tipice. Pădurile de amestec, în care fagul este dominant apar pe calcarele oolitice ale suprafețelor structurale pe soluri brune eumezobazice litice și brune argiloiluviale litice. Fauna este cea corespunzătoare pădurilor de foioase. 2. VALEA BAHLUIULUI ÎN AMONTE DE HÂRLĂU Această subunitate se desfășoară de la izvoarele Bahluiului și până la Hârlău pe o lungime de circa 25 km fiind mărginită de cei doi lobi ai Dealului Mare-Hârlău
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
treptată a structurilor celulare și tisulare, zonele afectate devenind în general cenușii-gălbui, relativ omogene și friabile. Histologic, în primele stadii mai pot fi identificate sistemele membranare și fibrilare ale celulelor parenchimatoase și stromale, care sunt mai rezistente la acțiunea enzimelor litice. În final se lizează și acestea, totul transformându-se într-o masă omogena, cu rare resturi de cromatina și de fibre de colagen, așa-numitul detritus necrotic. După mecanismul de producere în cadrul necrozei uscate se deosebesc: necroza de coagulare, necroza
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]