2,133 matches
-
dâmb în mijlocul unei câmpii), care începe la țărm și ține până la 200m adâncime.(n.red.) [iii] Babord = partea stângă a unei ambarcațiuni, după direcția înaintării (DEX) [iv]„La pik” = „ancora la poziție!”, se strigă de către marinari, cînd intră ancora în locașul ei pe navă, ca să nu se mai tragă cu vinciul de lanț.(n.aut.) [v]Chila = element principal de rezistență al osaturii unei nave, așezat pe axa longitudinală a fundului navei, fundul bărcii (DEX) Referință Bibliografică: CEATA / Stan Virgil : Confluențe
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362239_a_363568]
-
îndeplinea și funcția de epitrop, funcție preluată peste ani de fiul său cel mic, Stoica - tatăl meu, când preot era soțul directoarei mele, Lorica - preotul Ion Barbu. Bunicul ținea toată contabilitatea donațiilor din partea enoriașilor. Părintele Plutașu dorea să refacă picturile locașului de cult și pentru acest lucru era binevenită orice donație de la enoriașii săi. După ce termină cu bărbieritul, intră în camera "curată de la stradă" cum îi spuneau bătrânii, deoarece acolo nu dormea nimeni, doar își țineau lucrurile mai bune în lada
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
ce lipseau din "prăvălia" sătească, contra produselor agricole de care avea nevoie. Se repezi până în grădinița bunicii din fața casei, de unde rupse câteva tufănele și cu buchetul de flori în mână, plecă voios spre biserică, la întâlnirea sa sufletească cu Dumnezeu. Locașul sfânt nu era așa departe de casa lui, doar la patru - cinci sute de metri depărtare. Când a ajuns, biserica era plină. Slujba începuse. Era mare sărbătoare, Sfântul Dumitru, praznicul când ciobanii returnau proprietarilor oile avute în grijă încă din
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
prin Duh, de o fecioară. Se-aud talăngi și mugete de vite, Maria naște Pruncul, pe Isus, Pe-un braț de paie vechi, mucegăite, Cu dragoste de mamă a fost pus. O, Betleeme, Cas-a Pâinii, iată, Ai fost ales locaș, pentru Cel Sfânt, Dar poarta ai ținut-o ferecată, Căci n-ai crezut ce scrie în Cuvânt. Așa s-a împlinit ce-au spus prorocii... Dumnezeu tare, Sfetnic, Minunat, Părinte-al veșniciei, Domn al păcii, Umil în lumea noastră a
LERU-I LER de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362378_a_363707]
-
peste sute de ani apele vor căpăta alt curs sau vor deschide altă cărare. Doar corbii și vulturii îi vor simți prezența... Dumnezeu să-l aibă în pace! Cu aceste ultime cuvinte Preda încheie pentru totdeauna discuția despre pustnic și locașul secret devenit locul său de veci. Străbătură valea îngustă, sărind peste cioturi, trunchiuri răsturnate de vijelie, pinteni de stâncă, mici cascade, până ajunseră la poalele muntelui. Se afundară pe cărăruie în pădure, iar după un timp ajunseră la lizieră, de unde
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
bunica îl duceau de mânuță la biserică să se roage ca bunul Dumnezeu să-i aducă acasă tatăl sănătos din pușcăriile comuniste. Credința transpare nu numai din tablourile cu teme religioase, ci și din multe alte ipostazele ale vieții. Bisericile, locașuri sacre, formează o temă cu predilecție și prin toate pictorul ne transmite frumosul, armonia, binele și iubirea. Numeroase sunt și tablourile-icoane cu chipul Fecioarei Maria sau cel al Mântuitorului create dincolo de canoanele impuse de biserică, chipuri pe care pictorul le-
„CEASUL DE TAINĂ” AL PICTORULUI MIHAI TEODOR OLTEANU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362453_a_363782]
-
nu l-ar fi văzut în biserică, a doua zi precis l-ar fi certat. Era un participant important în corul bisericii. Îndeplinea și funcția de epitrop. El ținea toată contabilitatea donațiilor din partea enoriașilor. Părintele Plutașu dorea să refacă picturile locașului de cult și pentru acest lucru era binevenită orice donație de la enoriașii săi. După ce termină cu bărbieritul, intră în camera "curată de la stradă" cum îi spuneau bătrânii, deoarece acolo nu dormea nimeni, doar își țineau lucrurile mai bune. Deschise lada
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
-le cele necesare traiului ce lipseau din "prăvălia" sătească, contra produse agricole. Se repezi până în grădinița bunicii din fața casei, de unde rupse câteva tufănele și cu buchetul de flori în mână, plecă voios spre biserică, la întâlnirea sa sufletească cu Dumnezeu. Locașul sfânt nu era așa departe de casa lui, doar la trei - patru sute de metri depărtare. Când a ajuns, biserica era plină. Slujba începuse. Era mare sărbătoare, Sfântul Dumitru, praznicul când ciobanii returnau proprietarilor oile avute în grijă încă din primăvară
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
ora actuală avem 60 de parohii, în Germania, Austria și Luxemburg, mai multe filii, aproximativ 60 de preoți și mai mulți diaconi. Problema care ne frământă și a făcut-o de la bun început este aceia a construirii de biserici, de locașuri proprii. În anul 1994, când am fost instalat ca mitropolit, în teritoriul canonic al Mitropoliei noastre, aveam doar două biserici la Malmö (Suedia) și o capelă la Salzgitter, în rest, absolut nimic. La ora actuală, după un efort constant pe
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
însereze, se grăbi să se reîntoarcă la casa lui acolo unde, conform promisiunii îl va aștepta Lea. O văzu îndreptându-se spre casa lui și inima-i tresări cu putere accentuându-și ritmul, de parcă ar fi dorit să iasă din locașul ei. Au ajuns aproape în acelaș timp, s-au salutat și au intrat în casă. Leon se zăpăcise, nu știa ce să facă mai întâi, mâinile și le agita fără nici un folos. Noroc cu Lea care s-a apropiat de
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
în colecția Lirik, devine un intercesor între diafanele spații eterice și contingentul aromonios, receptat prin cele mai discrete trăiri. Structurată dual, Femeia de zăpadă și Monolog acvatic, lucrarea îngemănează lirismul oniric cu proza poetică reflexivă, pătrunde în cele mai tainice locașuri ale sufletului receptorului:”Alerg desculță prin vise ... e un labirint al dorințelor nespuse, refulate. Speranțele îmi mângâie gleznele ca niște fire tinere de iarbă. Simt miros de viață, de flori de fericire. Îmi pipăi năzuințele și toate așteptările cu fantezia
ANDREEA-MARIA DĂNILĂ: „FEMEIA DE ZĂPADĂ” SAU „FUNCŢIA SOTERIOLOGICĂ A CREAŢIEI” – RECENZIE DE PROF. DRD. ADINA VOICA SOROHAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360818_a_362147]
-
poate discuta din multe perspective: istorice, militare, strategice, sociale, economice, geografice, sociale, demografice, teologice, culturale, duhovnicești și lista poate continua. Credem că Sfântul Domnitor Ștefan cel Mare - cu ale victorii militare și izbânzi duhovnicești, prin umplerea pământului Moldovei cu atâtea locașuri de închinare, ce dăinuie și durează până astăzi și, de fapt, până la sfârșitul veacurilor celor pământești - este unul din simbolurile renașterii vieții culturale, spirituale și nu în ultimul rând monahale, pe pământurile Moldovei, Basarabiei, Bucovinei și, până la sfârșitul veacurilor, a
DESPRE STEFAN CEL MARE SI SFANT AL MOLDOVEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360936_a_362265]
-
în veșnicie și nu are nevoie de cuvinte de slăvire, ci noi care am rămas în timp, avem nevoie de îndemnul și încurajarea lui. Legătura cu cei morți este temelia credinței noastre. De aceea, venim astăzi să facem în acest locaș de închinăciune mărturisirea, că legătura dragostei între el și noi nu s-a rupt. În testamentul moral al Episcopului Roman se pot citi următoarele îndemnuri: ,,Iubitul meu cler, mângâiați poporul meu prin slujbe liturgice, luminați-i calea și fiți doctori
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
era în primul rând dovada că Dumnezeu le-a fost într-ajutor. Și după cum în vremuri grele nu le lipsea căința, tot așa în vremuri bune țineau să-și arate recunoștința față de Dumnezeu. Și și-o arătau mai ales zidind locașuri de închinăciune: prin sate, prin târguri ori prin afund de codrii, ori creării munților. Țara Bihariei este astăzi în situația de datornică în fața Lui Dumnezeu, prin ajutorul căruia lanțurile robiei sale multiseculare au fost rupte pentru totdeauna. Și cum și-
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestei lumi și acestui veac!... Se cuvine așadar, să-i aducem prinos de cinstire și de recunoștință rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea sa cea nemărginită acolo, în locașurile cele cerești, în lumina cea neînserată a Slavei Sale! În încheiere, deci, voi susține cu toată tăria că eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
potece, Pe unde gînd profan nu trece Și n-ai de nici o grijă parte: Hai, suflete, cît mai departe, Pămîntu-n noapte să se-nece! Să ne-avîntăm în infinit... Sondînd superbă înălțime Să rătăcim în zări sublime, În cer de-azur, locaș rîvnit; Dorind al tainei infinit, Uita-vom sumbră adîncime. Osuflet, duh ales și pur, Săltînd din pămînteasca țină, Să-ți rupi cătuși de vizuina; Deci, lasă-ți corpul, beci obscur, Și vino în eternul pur, Să facem baie în lumina
CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE „IULIA HASDEU” -EDIŢIA A XIII-A -PLOIEŞTI 2015 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363232_a_364561]
-
l-a să comoara, Căci corpul greu te împresoară Cu lanțul gliei, să cedezi. Dar să răbdam. E-o zi anume, Cînd sufletul se liberează, Sfărmîndu-și lanțul, si pe-o rază, Senin se-nalță, că din spume, Spre-al sau locaș din altă lume Și în lumina se-mbăiază. O, suflete, speranța-i mare... Fixat e ceasul cînd ai să treci Urcînd pe sfintele poteci; Frumoasă zi - frumos dispare. O, suflete, spranța-i mare: Totul trece... Dumnezeu e-n veci! Paris, 16
CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE „IULIA HASDEU” -EDIŢIA A XIII-A -PLOIEŞTI 2015 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363232_a_364561]
-
am desprins cu greu de această mânăstire în care simțeam slava credinței în Creatorul lumii. De cum am pășit pe poartă, am simțit că mânăstirea are ceva care impune. Imediat m-a luat în stăpânire pacea, evlavia, sobrietatea și harul acestui locaș și m-a cuprins o bucurie lăuntrică și sinceră. Trăiri sufletești profunde m-au stăpânit multă vreme după plecare, ca și admirația pentru ceea ce am văzut și am aflat, dar mai ales pentru ceea ce am înțeles dincolo de vorbe și de
MĂNĂSTIREA „SFÂNTUL GHEORGHE” DIN COMUNA ŢIGĂNEŞTI-TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368551_a_369880]
-
și am aflat, dar mai ales pentru ceea ce am înțeles dincolo de vorbe și de fapte. Am convingerea că râvna și sârguința spre faptele zidirii care au făcut să se orânduiască bine până acum toate treburile, vor continua până la desăvârșirea acestui locaș sfânt răsărit ca din pământ, ca un adevărat miracol. Acolo, la Țigănești, în deal unde și-a găsit lăcașul, în fața grăitoarelor mărturii ale faptelor de aleasă frumusețe îndumnezeită, mi-am plecat capul și de la distanța de mii de kilometri, îi
MĂNĂSTIREA „SFÂNTUL GHEORGHE” DIN COMUNA ŢIGĂNEŞTI-TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368551_a_369880]
-
un adevărat miracol. Acolo, la Țigănești, în deal unde și-a găsit lăcașul, în fața grăitoarelor mărturii ale faptelor de aleasă frumusețe îndumnezeită, mi-am plecat capul și de la distanța de mii de kilometri, îi păstrez aceeași adâncă plecăciune, căci construcțiile locașurilor sfinte sunt daruri de noblețe înălțătoare dincolo de timp, de loc și de viața noastră trecătoare pe acest pământ. ------------------------------ Elena BUICĂ Țigănesti, Teleorman, România - Pickering, Toronto, Canada septembrie - decembrie 2015 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - MĂNĂSTIREA „SFÂNTUL GHEORGHE” DIN COMUNA ȚIGĂNEȘTI-TELEORMAN / Elena
MĂNĂSTIREA „SFÂNTUL GHEORGHE” DIN COMUNA ŢIGĂNEŞTI-TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368551_a_369880]
-
câte ceva despre această adevărată minune ieșită ca din pământ, cu hramul Sf. Gheorghe. În fiecare vară revin cu multă bucurie la această fereastră către cer, loc în care rugăciunea poate atinge veșnicia, loc de propăvăduire a adevărului creștin ortodox, sfânt locaș care ne oferă o legătură complexă cu Divinitatea și Transcendentul. În Țigănești, stând de vorbă cu oamenii care au venit să sprijine această frumoasă înfăptuire, am auzit cuvinte demne de pus într-o legendă asemenea celei despre mănăstirea Curtea de Argeș. Meșterul
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
tot atunci a fost ales să fie Privighetor, Episcop la Râmnicu Vâlcea peste Cler, peste popor, Care cu Dragoste Creștină, la Râmnic l-au așteptat Și au dat Slavă Cerului, că a fost Întronizat ! A lucrat fără de preget, lipsurile astupând; Locașul de Închinare Episcopal, "l-a fost durând": Icoane și zugrăveli și odoare scumpe multe, Dar mai ales credincioșii, Cuvântul DOMNULUI s-asculte ! Tiparnița Bisericească, cu trudă a "însuflețit" Pentru Zidire sufletească și cărți de Slujbă-a tipărit ! Un nou Locaș
SF.IER.CALINIC DE LA CERNICA EPISCOP AL RÂMNICULUI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368002_a_369331]
-
Locașul de Închinare Episcopal, "l-a fost durând": Icoane și zugrăveli și odoare scumpe multe, Dar mai ales credincioșii, Cuvântul DOMNULUI s-asculte ! Tiparnița Bisericească, cu trudă a "însuflețit" Pentru Zidire sufletească și cărți de Slujbă-a tipărit ! Un nou Locaș de Rugăciune, Monahilor pentru Slujit Le-a ridicat spre Muereasca, la Frăsinei la vechiul Schit, Chilii multe dimprejur, pentru Monahi a construit Dar și o viață sihăstrească, după modelul Atonit ! După 16 ani de zile, la Râmnic în bună Slujire
SF.IER.CALINIC DE LA CERNICA EPISCOP AL RÂMNICULUI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368002_a_369331]
-
categoriile sociale, dar mai ales din rândul intelectualilor. Dan Isăcescu stătea pe cheiul Senei, împreună cu acești „cloșarii”. „Lor li se permitea să locuiască pe chei, afară”, îmi relatează prietenul meu, răscolind în cutia cu amintiri ... „Stive de cărți tronau printre locașurile improprii, construite după pricepere și mai ales după posibilități, de către unii dintre ei. Daniel Isăcescu citea foarte mult, era dornic de cunoaștere și își dorea cu înverșunare să ajungă inginer”, continuă nea Mitică. Nu de puține ori el însuși fusese
DAN ISĂCESCU – VISUL FRANCEZ SUB GLASUL ROŢILOR DE TREN! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367412_a_368741]
-
cuvintele Harului” (Luca 4, 22) pot germina și rodi cu adevărat în experiențele tainice ale Împărăției: „Dacă mă iubește cineva, el va păzi cuvântul Meu, și Tatăl Meu îl va iubi și Noi vom veni la el și ne vom locaș în el”, ne încredințează Răscumpărătorul nostru (Ioan 14, 23; Apocalipsa 3, 20). Ca atare, nu întâmplător insistăm asupra realității că ele, cuvintele se compromit, se îmbolnăvesc, dacă sunt folosite în mod necorespunzător și absolut incorect, pentru că în primul rând strică
DESPRE VALOAREA CUVANTULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367380_a_368709]