229 matches
-
fi buni gospodari. Ideile susținute de Gusti, în scrierile sale de sociologia educației le întîlnim și la alți oameni de cultură din vremea lui, cum au fost: celălalt mare sociolog PETRE ANDREI, psihologul-filosof CONSTANTIN RĂDULESCU-MOTRU, precum și la reprezentanții regionalismului și localismului educativ. În concepția lui PETRE ANDREI (1891-1940), școala primară trebuia să fie democratică (să ofere atît la sate, cît și la orașe un minimum de cunoștințe necesare pentru viață, fără a se crea copiilor din sate condiții de inferioritate); practică
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în valoare a vocațiilor individuale presupunea în concepția acestui filosof nu numai o nouă înțelegere a relațiilor culturii naționale cu cultura europeană, ci și o școală în stare să trezească inițiativa, spiritul de inovare. 11.2.2.2. Regionalismul și localismul educativ Pe fondul ideilor sugerate de sociologia gustiană și de mișcarea poporanist-țărănistă cu privire la învățămînt și educație, s-au conturat două orientări foarte apropiate în pedagogia sociologică românească. Este vorba de regionalismul și localismul educativ, reprezentate de ION C. PETRESCU (1892-1967
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
inovare. 11.2.2.2. Regionalismul și localismul educativ Pe fondul ideilor sugerate de sociologia gustiană și de mișcarea poporanist-țărănistă cu privire la învățămînt și educație, s-au conturat două orientări foarte apropiate în pedagogia sociologică românească. Este vorba de regionalismul și localismul educativ, reprezentate de ION C. PETRESCU (1892-1967), respectiv STANCIU STOIAN (1900-1984). În concepția lui I. C. PETRESCU, școală românească se afla de cîteva decenii într-o perioadă de criză, o criză structurală, datorată inadaptării ei la societate. Criza provenea, după opinia
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
muncească mai bine pămîntul, să coopereze, să manifeste mai multă inițiativă. În ceea ce privește teama sa față de cultura generală, aceasta era nejustificată. Satul singur nu-și putea oferi cultura de care avea nevoie pentru a păși pe drumul civilizației (41, pp. 201-204). Localismul educativ s-a manifestat ca o orientare aparte în pedagogia românească în același an 1931 cu regionalismul educativ. Apărea atunci volumul Din problemele localismului educativ, semnat de STANCIU STOIAN. Adept al pedagogiei sociologice, de la primele sale manifestări, Stanciu Stoian considera
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
putea oferi cultura de care avea nevoie pentru a păși pe drumul civilizației (41, pp. 201-204). Localismul educativ s-a manifestat ca o orientare aparte în pedagogia românească în același an 1931 cu regionalismul educativ. Apărea atunci volumul Din problemele localismului educativ, semnat de STANCIU STOIAN. Adept al pedagogiei sociologice, de la primele sale manifestări, Stanciu Stoian considera, în spirit durkheimian, că educația este un fenomen de natură socială. Deși vizează fiecare ființă umană în parte, educația nu-și are punctul de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
corolar al principiului intuiției, adăugînd: "dar și o consecință mai profundă" (a acestuia) (42, p. 16). Așa după cum intuiția nu este menită să-l țină pe copil ancorat de concret, ci îl ajută să se ridice spre abstracție, tot așa, localismul nu-l menține în starea înapoiată a mediului, ci-i oferă posibilitatea să se dezvolte. Spre deosebire de poziția conservatoare, care punea pe prim plan păstrarea tradițiilor rurale, împiedicarea procesului de pătrundere a valorilor culturii urbane în lumea satelor, Stanciu Stoian privea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
dezvolte. Spre deosebire de poziția conservatoare, care punea pe prim plan păstrarea tradițiilor rurale, împiedicarea procesului de pătrundere a valorilor culturii urbane în lumea satelor, Stanciu Stoian privea cu simpatie procesul de modernizare a satului, de asimilare a formelor de civilizație orășenească. "Localismul, așa cel puțin cum îl înțelegem noi, caută să coboare școala în mediul ei natural, nu pentru a-l menține în starea înapoiată în care se găsește, ci pentru a-l cultiva... Vrem să-l ridicăm pe sătean la înălțimea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
acestora. Deși, ca și ceilalți reprezentanți ai pedagogiei sociologice din România, a fost preocupat în special de problemele școlii rurale, Stanciu Stoian n-a rămas cu privirile îndrepte dominant spre trecut, ci a căutat să se integreze în contemporaneitate. Evident, localismul educativ presupune cunoașterea locului, a satului în care fiecare școală își desfășoară activitatea. Cunoașterea însă trebuie să se înfăptuiască după reguli științifice puse la îndemînă de metoda monografică gustiană. Numai după ce avea să cunoască viața satului în toată complexitatea sa
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
din apropierea ei de biologie. Lucrarea sa, Orientarea biologică în știința educației, apărea tocmai în 1931, cînd în pedagogia românească începuse să se manifeste o tendință într-o direcție opusă spre sociologie (în 1931 au apărut Regionalismul educativ și Din problemele localismului educativ). La Cluj, interesul pentru experiment în domeniul educației a fost puternic stimulat și de școala psihologică creată acolo de prof. FLORIAN ȘTEFĂNESCU-GOANGĂ. Elev al lui Wundt, la Leipzig, acesta a înființat, curînd după organizarea Universității românești, un institut de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
susținem valabilitatea uneia sau a alteia dintre orientările de atunci înseamnă să le golim de conținut, să le reducem la o idee generală, care nici nu mai are atributul originalității. Așa, de pildă, se vorbește de perenitatea pedagogiei culturii, a localismului și regionalismului educativ. Este recunoscut faptul că idealismul educativ a însemnat un punct de vedere original și valoros în pedagogia românească, în anii '30, cînd el se confrunta cu alte teorii, ce aveau numeroase elemente conservatoare. A vorbi despre perenitatea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ce aveau numeroase elemente conservatoare. A vorbi despre perenitatea lui, înseamnă a face abstracție de realitățile economice, sociale și culturale din țara noastră de astăzi, radical diferite de cele din deceniul al patrulea. Dacă se insistă pentru menținerea ideii de "localism educativ", reținîndu-se numai aspectul de "corolar al principiului intuiției", se uită că nici acesta nu mai este înțeles ca acum cinci decenii. Una este să se aprecieze dacă timpul a confirmat sau nu justețea pentru o anume perioadă a orientării
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
modernă și contemporană", E.D.P., București, 1976, unde se face o prezentare obiectivă a lui I. C. Petrescu. 41 bis. Să se vadă studiile Centenar I. C. PETRESCU, în "Revista de pedagogie" nr. 1-2/1992, pp. 35-47. 42. Cf. STANCIU STOIAN, Din problemele localismului educativ, ed. a II-a, Editura librăriei Socec, București, 1932. 43. STANCIU STOIAN, Sociologia și pedagogia satului, Editura Prometeu, București, 1943. 44. TRAIAN HERSENI, "Stanciu Stoian și școala sociologică de la București", în vol. Stanciu Stoian și pedagogia contemporană, București, 1982
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de conducerea anterioară). Numărul, în întregime, mi se pare bine gîndit și variat (nu am avut timp să citesc decît cîteva lucruri), cu rubrici noi (nu mi-a scăpat anunțul de pe pagina întîia, un amănunt cu totul semnificativ!). Ideea cu localismul, așa cum am vorbit și cînd am fost la Bacău, este foarte bună. Ea poate imprima revistei o direcție de acțiune care s-o plaseze, tocmai prin aceasta, în cercul celor mai interesante probleme ale actualității. Privitor la coaborarea mea, am
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ultima scrisoare pe care cred că ai primit-o, dar nu mi-ai răspuns. Țin mult la rugămintea ca să apară semnată cu numele întreg și prezentarea la inedit). Urmează alte cîteva cam de aceeași factură, fiind deci stimulat de ideea localismului creator... Totul la Ateneu... Ia aceasta și ca un fel de răzbunare împotriva Iașului. Cred că ai citit articolul meu din Romînia literară de acum o săptămînă, articol ce vrea să explice cîtorva ieșeni conservatori ce este polemica și faptul
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Familia Gheorghiu va fi și ea lovită de aceste evenimente, dar va reuși să le înfrunte așa cum a înfruntat celelalte nenorociri, iar prin Săndel își va realiza continuitatea în noile condiții de după 1944. în ansamblul său romanul aduce în peisajul localismului creator, un aspect inedit despre oameni și locuri. Profesor Dan Răvaru De la cei ce au fost, Pentru cei ce vor veni Ștefan Boboc-Pungeșteanu Dragă cititorule ! Autorul acestor rînduri înscrise în cartea de față, dorește să-și aducă contribuția la răspândirea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
prostia, nu tipul, ci categoria -, Caragiale produce „un teatru cu «tipuri de vicii»” , nici tipuri umane, nici tipuri „naționale”, ci „abstracțiuni morale, angrenate în situații cu adânc înțeles uman și cu o valabilitate estetică ce depășește cu mult sfera unui localism restrâns și efemer.” Într-un fel, Radu Stanca încearcă să atenueze pronunțata marcă balcanică, evidentă, eliminând sau minimalizând bagajul mentalitar al personajelor și implicit caracterul lor tranzacțional ca elemente vexante ale specificului național. Radu Stanca purifică această lume amestecată de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
siguranță da, dar imediat le decretează parohiale, ele sunt accesibile „sufletului nostru”, prin urmare corespund unei sensibilități românești, fără a se ridica la puterea ideii, a paradigmei culturale care să le facă transmisibile. Teatrul lui Caragiale ar reflecta doar un localism, amprenta sa estetică nereprezentând decât relieful lumii românești și doar atât : o psihologie, o provincie. Nu va deveni nici- odată clasic pentru că nu posedă „marile dimensiuni ale moralului, - tragicului - sublimului - religiosului - misti- cului” . Explicația cuprinde un profil identitar al sufletului
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ca rezultat al preocupării pentru „idee”, pentru „teză” ca dezbatere liberă, chiar contradictorie, dar în respect pentru demnitatea intelectuală. O „experiență spirituală” de șase ani, o inițiativă prezentată ca „oarecum reacționară”, vizând salvarea prin pasiunea pentru creația spirituală, sub semnul „localismului creator”, cât și edificarea unui mediu de difuzare a valorilor culturale, propice creației și studierii realității. Înscrisă ca obiectiv al „localismului creator”, valorificarea tradițiilor sibiene este ilustrată de câteva studii și articole: Ioan Fruma semnează un studiu juridic despre universitățile
THESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290166_a_291495]
-
spirituală” de șase ani, o inițiativă prezentată ca „oarecum reacționară”, vizând salvarea prin pasiunea pentru creația spirituală, sub semnul „localismului creator”, cât și edificarea unui mediu de difuzare a valorilor culturale, propice creației și studierii realității. Înscrisă ca obiectiv al „localismului creator”, valorificarea tradițiilor sibiene este ilustrată de câteva studii și articole: Ioan Fruma semnează un studiu juridic despre universitățile săsești, iar Al. Dima comentariul „Cei mai rodnici ani ai vieții” lui G. Coșbuc. Poetul la Sibiu. Lui I. Popescu-Sibiu îi
THESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290166_a_291495]
-
în proză, Ion Chinezu, Ion Breazu și D.D. Roșca în planul criticii, istoriei literare, eseisticii și filosofiei. În Cuvânt înainte Ion Chinezu încearcă o racordare a vechiului realism poporan tribunist la stadiul de evoluție al societății românești contemporane, preconizând înscrierea „localismului creator” în ritmul spiritual al întregii țări: „Rostul acestei reviste este tocmai să mobilizeze toate energiile bune ale Ardealului, să ție mereu la suprafață complexul de probleme ale acestei părți de țară”, spre a realiza „cercetarea vieții ardelene în toate
GAND ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287143_a_288472]
-
An de an, revista își reafirmă programul „de a reflecta viața culturală din ținuturile de Vest ale României - literatură, artă, istorie, etnografie și folclor, interferențe culturale și viața românilor din afara granițelor țării” (4/1991), prin modalități proprii „de racordare a «localismului creator» la spiritualitatea națională” (3-4/1994). Fără implicații directe în politică, publicația ține pasul cu evenimentele vremii, luând atitudine față de acestea, în primii ani prin articole de fond (Constantin Mălinaș, Impozit pe revoluție, 3/1990, Dan Motea, Ilustrate cu flori
CELE TREI CRISURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286160_a_287489]
-
de reflecție. Comuna este nivelul la care se poate amenaja acel cadru de educație politică și gospodărească care să stimuleze, pe durată lungă, alternativa organică. Limitarea puterii statului trece prin această redescoperire a autoguvernării locale, prin invitația la subsidiaritate și localism organic. De școală, primarul nu știe nimic. De drumuri? Vă desfid sămi arătați în toată țara măcar 20 de metri de drum făcuți de primar. De biserică? Fiecare din noi știe ce se petrece la țară în această privință. În
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
întâlnește, fecund, cu cea lui Tocqueville, realizată de P.P. Carp. Policentrismul său este esențial în direcția unei terapii care să stăvilească elanul radicalismului revoluționar, încurajând autoguvernarea care să insufle cetățeanului atașamentul pentru ceea ce, peste de cenii, Iorga avea să numească „localismul organic“. Pentru P.P. Carp, modernizarea dominată de etosul revoluționar convoacă, în mod inevitabil, fantoma bari cadelor care bântuie mitologia urbană. Tulburările revoluției sunt cealaltă față a monedei centralizării - în absența gradualismului, alternativa este fragilizarea ordinii și ridicarea pasiunii funeste a
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
de care, pe planul acțiunii practice, societatea română de la sfîrșitul secolului ar trebui să fie scutită. Prea puțin pot folosi drept îndrumar teoriile privind "boicotul istoriei" unei societăți robuste, progresiste, tolerante, în pragul secolului al XXI-lea. Iar saltul de la localism la universalism, fără intermedierea europeană, iluminist-civilizatoare, este tocmai lucrul de care nu are nevoie România în secolul XXI (după cum nu avusese nevoie de astfel de poziții anistoriste nici în secolele XIX și XX"). Din această sferă de preocupări este și
Solidaritate confraternă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16594_a_17919]
-
a grilei de programe și a formatului de principiu al serviciului de programe, cu respectarea dispozițiilor art. 16 lit. a) din Decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 146/2002. ... (2) Consiliul Național al Audiovizualului va decide ținând seama de principiul localismului și de dispozițiile art. 10 alin. (3) lit. b) și d) din Legea audiovizualului nr. 504/2002 . ... Articolul 5 Începând cu data publicării prezentei decizii se abroga Decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 22 din 28 februarie 2002 privind difuzarea
DECIZIE nr. 87 din 22 aprilie 2003 privind difuzarea programelor locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149443_a_150772]