230 matches
-
ale autorilor locali, ci și colaborări ale numelor sonore ce semnau în majoritatea publicațiilor din această provincie: Leca Morariu, Traian Chelariu, George Nimigean, Neculai Roșca, Octavian Olinici, E. Ar. Zaharia 43. Străbătând Moldova spre județele bucovinene descoperim alte mostre de localism creator. Bucovina românească de la începutul anilor '30 constituie scena de manifestare a grupării literare Iconar. Născut în 1931, în cadrul cercului studențesc Arboroasa și în jurul revistei Muguri din Rădăuți, strămutat ulterior în Cernăuți, iconarismul grupează tineri bucovineni educați în granițele statului
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1931, în cadrul cercului studențesc Arboroasa și în jurul revistei Muguri din Rădăuți, strămutat ulterior în Cernăuți, iconarismul grupează tineri bucovineni educați în granițele statului național în spirit românesc: Mircea Streinul, Ion Roșca, Gheorghe Antonovici, George Drumur, Iulian Vesper, Traian Chelariu ș.a. Localismul creator transpus în această mișcare se definea ca "gotic moldovenesc" opus esteticii și modernismului de pe poziții etic-creștine și era generat de o serie de nemulțumiri manifestate într-un complex al provinciei oarecum diferit de cel din județele nord-moldovenești din Vechiul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
noi mișcări 48. Alte două încercări de revitalizare a creației literare aparține tot lui Mircea Streinul, în 1939, prin colecția editorială Gruparea de Nord și gruparea din jurul ziarului Suceava. Inițiativa urmărea promovarea tinerelor talente de pretutindeni, mișcarea literară conținând un localism creator destul de diluat 49. Publicația ce își va lega numele de Societatea Scriitorilor Bucovineni apare însă abia în 1942, cu titlul Revista Bucovinei, având o scriitură foarte apropiată predecesoarei Junimea literară. De altfel, scriitori formați în spirit junimist semnau acum
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Orion (1933-1935) și Pană literară (1933) la Rădăuți, ultimele două ca scenă de lansare pentru numele intrate ulterior în gruparea icona-ristă; În prejma gândului la Siret; Crainicul cetății (1933-1934) la Suceava. Cum a fost receptat de către centru acest fenomen al localismului creator? Cu suficientă ostilitate, am putea spune, mai ales atunci când atacurile s-au îndreptat împotriva revistelor regionale. De exemplu, în timp ce Al. Phillipide arunca anatema asupra tuturor revistelor din provincie, considerându-le o "penibilă mediocritate", paginile revistei Provincia literară deveneau, în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
că oricum, ele nu oglindesc neapărat specificul locului, fiind influențate tot de centru 52. Deci, dacă unele publicații sau grupări exploatau cultura locală ca și contrapondere la ofensiva culturală a capitalei, multe nume au devenit ulterior sonore în mediul bucureștean, localismul creator dovedindu-se o veritabilă strategie de promovare culturală. Uneori însă, provincia păstrează distanța și își manifestă valoarea în mod orgolios. Astfel, aprecieri ale revistelor din capitală au stârnit reacții la redacția Junimii literare. Un articol din Ideea Europeană (1924
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și "juventuții care sburdă în paginile publicației", reținând numele tinerilor autori pe care îi așteaptă "la un descălecat, în Capitală"56. Revistele provinciei nord-moldovenești, dar și cele bucovinene, beneficiază de cronici elogioase din partea lui Nicolae Iorga - un susținător fervent al localismului creator - în a sa Istorie a literaturii românești contemporane. Atitudinea sa nu surprinde, atâta timp cât majoritatea revistelor se înscriu pe linia tradiționalist-sămănătoristă promovată de Iorga încă din secolul trecut. De altfel, mulți dintre autorii ce semnează în aceste reviste, chiar dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
63. Pe de altă parte, exodul tinerilor nu constituie semn al maturizării culturale, din contră, discrepanța dintre capitală și periferii denotă tocmai progresul cultural extrem de incipient la nivelul întregii țări, iar centralizarea excesivă face drumul spre modernizare mult mai anevoios. Localismul creator a pus în valoare cultura periferică animată de intelectualitatea provincială urbană. Pentru nordul Moldovei, raportarea continuă a acestei intelectualități la Eminescu și Iorga, pe care zona îi revendica mai mult poate decât se conectau ei înșiși la locurile natale
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
înșiși la locurile natale, denotă deznădejdea unui colț de lume prolific, dar uitat de lume, de fapt, ignorat de centru. În Bucovina nu doar indiferența capitalei irita, ci și ofensiva culturală ce însoțea centralizarea politico-administrativă. De aici decurg eforturile de localism creator ca și catalizator al spiritului locului, al mândriei locale, ca reacție la tendințele nivelatoare manifestate de centru. Pe de altă parte, prin localism nu s-a urmărit închistarea în interiorul granițelor provinciei. Din contră, a reprezentat modalitatea prin care periferia
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
indiferența capitalei irita, ci și ofensiva culturală ce însoțea centralizarea politico-administrativă. De aici decurg eforturile de localism creator ca și catalizator al spiritului locului, al mândriei locale, ca reacție la tendințele nivelatoare manifestate de centru. Pe de altă parte, prin localism nu s-a urmărit închistarea în interiorul granițelor provinciei. Din contră, a reprezentat modalitatea prin care periferia încerca să se integreze în viața culturală a centrului înțelegând să aducă partea sa de contribuție la consolidarea culturii naționale. Din această perspectivă, localismul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
localism nu s-a urmărit închistarea în interiorul granițelor provinciei. Din contră, a reprezentat modalitatea prin care periferia încerca să se integreze în viața culturală a centrului înțelegând să aducă partea sa de contribuție la consolidarea culturii naționale. Din această perspectivă, localismul apare ca strategie culturală de deprovincializare, de surmontare tocmai a complexului care l-a generat. Mecanismul nu este singular și nu se manifestă doar la nivelul provinciei. La scară macro, depășirea barierelor interculturale și afirmarea unei culturi minore, precum cea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
românească și cea din afară alimenta, la rândul său, tinerele energii intelectuale ale unei capitale ce apărea, dintr-un alt unghi, o capitală a periferiei în căutarea unui echilibru între național și universal. Pentru nordul Moldovei nu putem afirma că localismul devenise apanajul tinerei generații. O astfel de generație ar putea fi conturată în spațiul cernăuțean, în cadrul mișcării iconariste. Totuși, apropierea iconariștilor de politica extremei drepte a diminuat, într-o anumită măsură, asumarea principiului "arta de dragul artei". Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Românești în capitală, în promovarea specificului național 65. Iar dacă pentru nordul Moldovei interbelice nu poate fi vorba de pătrunderea în centrul vieții culturale a unei grupări consolidate, ci eventual doar a unor figuri individuale, aceasta ar sugera eșecul strategiei localismului. Excepție ar face gruparea avangardistă de la Unu, dar debutul acesteia pe meleagurile dorohoiene s-a datorat originii inițiatorilor cărora provincia le-a facilitat tipărirea primelor numere. Nu poate fi vorba deci de o grupare modernistă avidă de explorarea localului, avangardiștii
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Cu mici excepții, puținii creatori ce au atras atenția celor doi critici au parte de evaluări tranșante ce nu sunt generate de proveniența autorului, ci de originalitatea și calitatea operei. Intelectualul periferiei se cantonează într-un tradiționalism desuet ce încadrează localismul creator pe baza căruia se și construiește identitatea provincialului. Din punct de vedere estetic, localismul pare a fi însă singura valoare care i s-ar recunoaște unui sămănătorism întârziat. Explorarea localului și raportarea autorilor nord-moldo-veni la valori ce constituie fundamentul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
evaluări tranșante ce nu sunt generate de proveniența autorului, ci de originalitatea și calitatea operei. Intelectualul periferiei se cantonează într-un tradiționalism desuet ce încadrează localismul creator pe baza căruia se și construiește identitatea provincialului. Din punct de vedere estetic, localismul pare a fi însă singura valoare care i s-ar recunoaște unui sămănătorism întârziat. Explorarea localului și raportarea autorilor nord-moldo-veni la valori ce constituie fundamentul identității naționale în viziune tradiționalistă (satul, țăranul, cultura populară, istoria locală, natura patriei etc.) fac
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ca "un modest epigon al lui Creangă și I. L. Caragiale"35. Câteva precizări se impun la finalul acestei analize succinte. Literatura și știința românească se propulsează prin intermediul marilor creatori ce reușesc, prin lucrările lor, să devină repere ale culturii naționale. Localismul creator contribuie, în limite sale, la consolidarea acestei culturi, dar mai ales la construirea unei identități locale și la ridicarea prin cultură a provinciilor marginalizate. Din acest motiv, dicționarele locale de personalități și monografiile își promovează intelectualitatea pe un ton
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
dinamismul cultural local, la liceele cu rol social și formativ, am intenționat să redau cât mai fidel amprenta provinciei asupra intelectualului, dar și tributul adus de acesta mediului de origine. Am ajuns să descopăr treptat relația între intelectualul provinciei și localismul creator. "Citit" din prisma acestei teorii, cărturarul de la margine este individul adesea nostalgic care scrie, creează, se inspiră din istoria locului, percepe tradiția ca valoare supremă, promovează localul și se autopromovează pe sine. Pe calea recunoașterii, nu ajunge însă foarte
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
civilizației române moderne, Editura Minerva, București, 1997. Malița, Liviu, Eu, scriitorul, Editura Fundația Culturală Română, Cluj-Napoca, 1997. Mannheim, Karl, Ideology and Utopia, Lund Humphries, Londra, 1954. Manoilescu, Mihail, Tragica predestinare a geniului moldovenesc, Editura Moldova, Iași, 1993. Manolache, Gheorghe, Resurecția localismului creator. O experiență spirituală în Mitteleuropa provinciilor literare, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2006. Median, Gheorghe, Nicolae Iorga și Botoșanii. Legături epistolare, Editura Agata, Botoșani, 2006. Murgescu, Bogdan, România și Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010), Editura Polirom, Iași, 2010. Nash
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
History of Ideas, 70, nr. 4, 2009, p. 641. 24 Apud J. E. Malpas, în Ibidem, p. 642. 25 Alexandru Dima, Fenomenul românesc sub noi priviri critice. Studii și comentarii, Editura Ramuri, Craiova, 1938, p. 30. 26 Gheorghe Manolache, Resurecția localismului creator. O experiență spirituală în Mitteleuropa provinciilor literare, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2006, p. 32. 27 A. Dima, Fenomenul românesc..., p. 33. 28 Lucia Olaru Nenati, Arcade septentrionale. Reviste, personalități și grupări literar- culturale din Țara de Sus, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
termenul italian deliberazione ("deliberare"), ci la faza anterioară deciziei, cea a dezbaterii și a dialogului. În acest sens, aspectele cele mai interesante din spatele acestei concepții de democrație sunt: a) revalorificarea participării directe la dezbaterea politică, cel puțin în cadrul limitat al localismului; b) reconsiderarea temei dezbătute (în scopul elaborării unei soluții nu se poate rămâne pe pozițiile inițiale); c) eliminarea (echivocă, inclusiv în plan empiric) a presupunerii că poziția unui actor e definitivă și nu se modifică pe parcursul procesului decizional. Pornind de la
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
comunicau în limba regională și îi recompensa pe cei care vorbeau corect limba franceză. Una dintre temele clasice ale literaturii franceze este conflictul dintre institutor, misionarul valorilor reprezentate de Republică, adesea un francmason și un ateist militant, și paroh, apărătorul localismului și al Bisericii.42 Puțin ne putem îndoi de faptul că aceste campanii ale statului francez au dat roade din punct de vedere politic în sensul că, până la începutul Primului Război Mondial, cei mai mulți dintre francezi chiar se identificau ca fiind francezi, iar
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Gusti privind ridicarea culturală a poporului, a satelor, prin demersuri adecvate realităților spirituale cărora li se adresează, purtând amprenta regionalismului sociologic, au fost preluate și continuate de I.C. Petrescu, S. Mehedinți, A. Culea, iar, mai târziu, au fost dezvoltate în localismul educativ al lui S. Stoian. Este de menționat activitatea lui Stanciu Stoian, profesor la Universitatea din București, deoarece a desfășurat o bogată activitate practică și publicistică în lumina unei concepții progresiste: „pentru a da posibilitate omului să se dezvolte organic
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
B. (1997), „Life Event Questionnaires for Measuring Presumtive Stress”, Psychosomatic Medicine, nr. 39 (6), pp. 413-431. Hughes, L. (1996), Beginnings and Beyond. A Guide for Personal Growth and Adjustment, Brooks Cole Publishing Co., Pacific Grove, California. Iluț, P. (2000), Iluzia localismului și localizarea iluziei. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași. Knowles, M.S. (1980), The modern practice of adult education: from pedagogy to andragogy, Cambridge University Press, New York. Knowles, M.S. (1984), Andragogy in Action, Jossey-Bass, San Francisco. Knowles, M.S.; Holton, E.F.
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Gusti privind ridicarea culturală a poporului, a satelor, prin demersuri adecvate realităților spirituale cărora li se adresează, purtând amprenta regionalismului sociologic, au fost preluate și continuate de I.C. Petrescu, S. Mehedinți, A. Culea, iar, mai târziu, au fost dezvoltate în localismul educativ al lui S. Stoian. Este de menționat activitatea lui Stanciu Stoian, profesor la Universitatea din București, deoarece a desfășurat o bogată activitate practică și publicistică în lumina unei concepții progresiste: „pentru a da posibilitate omului să se dezvolte organic
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
B. (1997), „Life Event Questionnaires for Measuring Presumtive Stress”, Psychosomatic Medicine, nr. 39 (6), pp. 413-431. Hughes, L. (1996), Beginnings and Beyond. A Guide for Personal Growth and Adjustment, Brooks Cole Publishing Co., Pacific Grove, California. Iluț, P. (2000), Iluzia localismului și localizarea iluziei. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași. Knowles, M.S. (1980), The modern practice of adult education: from pedagogy to andragogy, Cambridge University Press, New York. Knowles, M.S. (1984), Andragogy in Action, Jossey-Bass, San Francisco. Knowles, M.S.; Holton, E.F.
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
corectând, într-un anumit fel, identitatea stabilită de Lyons (1995 [1968]) între structurile tranzitive cauzative și structurile ergative. Deși interesante sub aspectul evoluției teoriei lingvistice, teoriile localiste nu mai sunt astăzi utilizate în calitate de cadru teoretic, iar terminologia folosită de adepții localismului nu mai coincide − uneori este chiar contradictorie − cu cea din modelele teoretice mai recente. 5. ERGATIV ȘI PASIV DIN PERSPECTIVĂ TIPOLOGICĂ După cum se poate observa din cele expuse mai sus, confuzia ergativului cu pasivul apare atât în primele studii despre
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]