591 matches
-
când nu ies nici până la poartă. Eu nu merg în nici un bar. Discută de oi, vaci, porci. Ion șnepotul doamneiț mai vine cu știrile... morți, răniți” (femeie, 40 de ani). Atitudinea față de UE Integrarea în Uniunea Europeană este percepută de majoritatea localnicilor ca o etapă obligatorie, ca un dat căruia nu poți să i te împotrivești, ci trebuie să te adaptezi: „Dacă e să vă spun părerea mea, atunci... eram foarte bucuroasă să intrăm în NATO și am fost foarte bucuroasă că
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
se sfătuia cu ea despre mersul lucrurilor din țară. Fata avea o imagine clară despre cum ar trebui condusă comunitatea lor ca să învingă dreptatea, iar regele la fiecare întâlnire o provoca la discuții să învețe din intuiția și experiența frumoasei localnice. Apoi o saluta cu respectul cuvenit și pleca la vânătoare. Slugile înconjurau mistreții cu câinii, iar regele țintea doar un singur mistreț. Bucătarul îl tăia și făcea bucate alese din el. Regele trimitea și fetei cu cosițe galbene, câte o
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
încunoșciința Onor ministru din timpu și a afirma cu convicție că ocuparea militară rusă a Kustendji [Constanței, n.n.] vatămă cele mai vitale interese politice și naționale ale noastre"521. În aceste condiții, în orașul Constanța, tensiunile dintre soldații ruși și localnici au degenerat, ajungându-se chiar și la bătăi de stradă. Astfel, la 20 decembrie 1878, mai mulți proprietari din Constanța au reclamat la primărie că "(...) soldații ruși strică grădinile și viile"522. Izbucnirea unor astfel de conflicte era inevitabilă în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Sunt cam desfrunziți. Obraz lângă obraz, priveau Împreună În Întuneric la peisajul confuz cu copaci văruiți. Ca să-mi ajut prietenii să intre În starea necesară pentru a vizita Lijiangul, inclusesem În itinerar și o traducere a sentimentelor unui arhivar amator localnic: „De-a lungul ultimelor opt secole, cutremurele dese care au afectat regiunea, unele de până la 7 grade, au cam făcut să le clănțănească dinții În gură localnicilor și au dat jos câteva alimente de pe rafturile bufetelor, dar nu ne-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
speriați, vom rata unele dintre cele mai speciale aventuri din viața noastră. Nu vom simți stropii spectaculoaselor cascade din defileul Saltul Tigrului... Esmé Își coborî puțin colțurile gurii. Ar fi trebuit să meargă și acolo? Nu vom mai călări Împreună cu localnicii tibetani pe Pajiștea Iacului... Aici ciuliră urechile Roxanne și Heidi; amândouă avuseseră ponei În copilărie. Vera continuă: —Și ce șanse credeți că aveți În viața asta să vedeți o pășune alpină la 5 000 de metri altitudine? Foarte puține. Dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cei din tribul Karen, erau solidari indiferent de circumstanțe. Prietenii mei intrară și ei În tabără și se pomeniră pe loc Înconjurați de vreo douăzeci de membri ai tribului care se Împingeau și săreau ca să-i vadă. Îi auziră pe localnici emițând o serie de sunete plăcute. Unele dintre femeile bătrâne stăteau cu mâinile Împreunate și făceau plecăciuni rapide. Parc-am fi vedete rock, spuse Rupert. Bennie văzu câțiva bărbați luându-l pe după gât pe Pată Neagră și oferindu-i o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
un izvor care "aduc" copiii: Kinderbrunnen, Kinderteiche, Bubenquellen etc. Chiar la europenii din zilele noastre se mai păstrează sentimentul nelămurit al unei solidarități mistice cu Pământul natal. Este vorba de experiența religioasă a autohtoniei, care ne face să ne simțim localnici, iar acest sentiment de sorginte cosmică depășește cu mult solidaritatea familială și ancestrală. După moarte, dorința noastră este să fim îngropați în ținutul natal, spre a ne întoarce în Pămîntul-Mamă. "Tîrăște-te spre mama ta, Pămîntul!" se spune în Rig Veda
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de traducătoare între două lumi și două istorii. Cronica unei singurătăți alese este jurnalul meu american dintre septembrie 2003 și februarie 2004. Relația cu Westul este una adaptată, normală, prietenoasă. De această dată am trăit America mai curând ca o „localnică” democrată, supărată pe televiziuni și pe politica republicană, dar pe deplin integrată în leagănul orașului universitar și în colonia lui românească. Mihaela Miroiu Barză, brazdă, internet. Egografii e-mailate* Tatonări: Istoria On 22 Oct 99, at 3:22, Mihaela Miroiu wrote
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
a puștii (testiculul adițional, vorba lui Mircea) și că cel mai greu va fi să facă manuale pe baza unei literaturi în care pușca apare, încă din abecedar, ca ingredient nelipsit al bărbatului kosovar.. Îi vedeam trecând râuri-râuri pe tinerii localnici pe străzile Priștinei, la lăsarea serii, cu un freamăt de bărbăție războinică reprimată, foindu-se de colo-colo stătuți și fără ocupație. Aerul era de nerespirat din cauza generatoarelor de electricitate pe motorină. Rețeaua publică de electricitate, ca și calea ferată au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
frumos, sălbatic și neamenajat. Înotam liniștită, în costum de baie, singură în toată marea din jur. M-am pomenit strigată de ai mei. Am întors capul. Pe colinele din jur, ca în Păsările lui Hitchcock, se adunau pâlcuri, pâlcuri, bărbați localnici, ca într-o amenințare teribilă și mută. Bărbații familiei mi-au ținut cearșafurile paravan la ieșirea din mare. Am plecat așa, învăluită din creștet până în tălpi, flancată de ei, direct spre autobuz, străbătând șirurile de azeri de culoarea cafelei cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Grigore Mărăcuță, a plecat în satele din jurul Tiraspolului, pentru a vedea care era situația. Ne-a mai prezentat și unele baze militare din zonă, pentru ca să ne impresioneze (sau, poate, să ne sperie). Nu am avut contacte directe cu nici un cetățean localnic, nu am avut voie. Am revenit cu o întârziere de vreo două ore la Tiraspol. Din "regia" pusă la cale la sosire (regie ca de film), nu mai rămăsese nimic: nici femei care să blocheze calea ferată, nici muncitori, militari
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
pentru ca totul să se desfășoare în condiții normale. Gazdele au oferit un dejun de lucru în sălile sediului portului Ismail. Miniștrii de externe din cele trei țări și ambasadorii au luat masa în aceeași sală. Au servit două frumoase fete localnice, îmbrăcate, practic, cu costume naționale românești. În fața ministrului de externe de la Chișinău, Mihai Popov, bun vorbitor al limbii române, dar care insistă pe folosirea sintagmei de "limba moldovenească", am întrebat-o pe una din cele două ospătărițe: "Ce știi tu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
harta de pe perete se vedea clar că cele două județe (cel În care se aflau și cel În care domicilia el) erau situate În două margini opuse ale țării. Așteptase apoi În curte sub un castan, Împreună cu alți câțiva profesori localnici, majoritatea cunoscându-se Între ei și ocupați cu „vânzarea de ponturi“: „E liberă catedra de educație fizică din Stoicești!“, „Completezi cu franceză la școala 2 și predai româna la V-VIII.“, „Cutare e detașat pentru doi ani În Algeria, Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Toader Bejan, Toader Mazuru, Toader Mazuru, el și Huțanu (zis Huțanu, n.ns.); Ghiitan (Găitan, n.ns.) Manucevici, arman; Andronic sân Găitan, arman; Ghiorghi sân Andrei Bercu, el și Dutcovici; Danciu Bulgariu, posbil un etnic bulgar sau doar un grădinar localnic, după cum Ion Neamțu, el și Merindi ar putea fi un ardelean venit din vreun oraș săsesc, sau, poate, un autohton din ținutul Neamț<footnote Ibidem, passim.. footnote>. Deosebit de interesante sunt datele oferite de „tăblița”<footnote Ibidem, Tr.1768, op.II
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
care te duce adormită În brațe, scârțâitul zăpezii sub pașii apăsați ai tatei. * Suntem alți oameni și trăim altă viață, spunea Înțeleptul Hermann, când Încerca să Îi povestească, se ferea de amintirile lui din Ucraina, de execuțiile preventive ale unor localnici evrei și partizani, făcute de Einsatzgruppe, la care și el, ca și alții din Wehrmacht, asistase - poate uneori chiar dăduse o mână de ajutor? Avea și el de uitat coșmarurile lui, conservele expirate, diareea și frigul inuman din tranșeele de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
colònii, vorba lui Moș Iacob - ne fuseseră trimise nouă, În deportare, ca pedeapsă... Basarabenii așteptaseră căldură, frățietate, ajutor - primiseră picioare-n cur de la jandarm, jupuială de la perceptor, suduială de la „intelectualii” regățeni, cei ajunși la sate fiind mai analfabeți decât bieții localnici, dar Îi tratau de „Moldovean cap de bou”...Și se plângeau de glodurile de la noi (e drept, la ei noroaiele se cheamă: tină, clisă). Și din pricina asta În multe case de țărani moldoveni, vorbitori numai de românească, români din moși-strămoși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ridicol de complicați. Cablul este distracția și tratamentul meu. Pe nu știu ce canal pentru femei, urmăresc, seara târziu, un film despre o americancă plecată în Hawaii să descurce ițele moștenirii lăsate de mama ei și care se îndrăgostește de un tânăr localnic. El e înalt, cu ochi negri impresionanți, cu părul lung și cu un corp superb (vă amintește de cineva, nu?) și o duce pe plajă, îi pune flori tropicale în păr și o roagă să rămână cu el, dar ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
de acolo să-i putem confrunta și judeca împreună cu ăștialalți! zise maiorul Tănăsescu, întrerupîndu-se nerăbdător. Peste câtva timp se prezentă căpitanul Corbuleanu, sosit să reinstaleze postul de jandarmi. Maiorul se bucură. Avea nevoie de jandarmii cunoscători ai oamenilor și împrejurimilor localnice. Nimeni, din acest sat de criminali, nu-i inspira nici o încredere. Dacă și preotul bătrân s-a amestecat între rebeli și a fost împușcat printre ei, în cine să aibă încredere? (în realitate preotul Nicodim fusese să citească rugăciunile legiuite
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ale căror estetică și respect pentru adevărul istoric sînt aruncate În derizoriu de intenția naționalist-propagandistică. Doar că noi nu avem bărbi false, iar vestimentațiile sînt autentice, nu sînt piese de recuzită. Cineva strigă spre noi „Hai liberare!“, probabil vreun tînăr localnic care n-a apucat să uite armata. O altă voce Întreabă veteranii care e AMR-ul (AMR, În argoul soldățesc, e un acronim pentru zilele care Au Mai Rămas - un fel de indice de tristețe), iar veteranii freamătă undeva În
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
am rezolvat toate problemele, pe măsură ce apăreau. Așa se pare, spuse Weber. Doar că presiunea intracraniană ar fi trebuit rezolvată înainte să apară. Doctorul Hayes clipi spre el, poate ofensat că o celebritate națională fusese chemată să-i ajute pe bieții localnici. Weber își mângâie barba. Nu cred că eu aș fi procedat altfel. Cercetă cu privirea biroul doctorului Hayes. Toate revistele potrivite pe rafturi, în ordine și la zi. Diplomă înrămată de la Facultatea de Medicină Rush și de la Colegiul Medicilor din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
să pleci de aici? O aștept pe mama mea. — Ce-i chestia aia care ți-atârnă din pungă? — Ce crezi că e, tâmpitule? E o coardă pentru lăuta mea. — Și aia ce mai e? Polițistul se dădu puțin îndărăt. Ești localnic? — Să fie oare sarcina secției de poliție să mă hărțuiască pe mine, când orașul ăsta este una dintre cele mai reputat capitale ale viciului din întreaga lume civilizată? urlă Ignatius pe deasupra mulțimii din fața magazinului. Orașul acesta este vestit pentru jucători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
modelată cu mâna, din pastă grosieră, având în compoziție cioburi pisate și microprundișuri. Era reprezentată prin oala-borcan cu umerii aplatizați ori bombați, corpul alungit și fundul îngroșat. În privința atribuirii etnice a ceramicii la roată, nu există dubii că ea aparține localnicilor, deoarece această categorie nu era cunoscută de slavi în momentul pătrunderii lor pe teritoriul românesc. Alte vestigii ale venirii slavilor în Moldova sunt vasele găsite în stațiunile amintite pe parcurs: Botoșana - Suceava, Costișa, Davideni - Neamț; ca urmare a analizei lor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
un cadru extins al teritoriului est-carpatic și îndeosebi a celui străvechi românesc. Numărul mare de morminte, găsite in situ, a permis desprinderea unor date importante despre rit și ritual, iar totodată a conturat o situație generală a conduitei spirituale a localnicilor și alogenilor, din perioada culturii Dridu. Plecând de la aceste considerente, analiza comparativă dintre descoperirile funerare ale bazinului și cimitirele din Basarabia a condus la perceperea asemănările și deosebirile religioase din spațiul est-carpatic românesc. Evidențierea trăsăturilor ritului și ritualului funerar a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
monedei bilon. 4. AUTOHTONI ȘI ALOGENI. CONTACTE ȘI INFLUENȚE Pătrunderea în masă a nomazilor tiurci în spațiul carpato-danubian și, implicit, pe teritoriul bazinului bârlădean, se datorează scăderii treptate a comunităților sedentare, agricole, din anumite zone geografice. Turanicii le-au impus localnicilor un tribut periodic și i-au deposedat de unele bunuri materiale. Nu sunt excluse eventualele schimburi dintre triburile migratoare și localnici (câteva obiecte, caracteristice nomazilor, fiind găsite în așezări și necropole autohtone), cum este cazul zăbalei fără curbă de la Simila-Zorleni
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
teritoriul bazinului bârlădean, se datorează scăderii treptate a comunităților sedentare, agricole, din anumite zone geografice. Turanicii le-au impus localnicilor un tribut periodic și i-au deposedat de unele bunuri materiale. Nu sunt excluse eventualele schimburi dintre triburile migratoare și localnici (câteva obiecte, caracteristice nomazilor, fiind găsite în așezări și necropole autohtone), cum este cazul zăbalei fără curbă de la Simila-Zorleni sau a pintenului de la Dodești - Vaslui. Penetrarea ținuturilor nord-dunărene de către pecenegi (în prima jumătate a secolului al XI-lea) a impus
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]