5,961 matches
-
blond ce era diferit de ceilalți puradei, se lipsi de înscrisurile aflate în mâna bulibașei, îl privi cu insistență și nu se putu abține să nu-l întrebe: - Câți ani ai tu, flăcăule? - Cam 11! - Unsprezece sau mai mult? insistă locotenentul în dorința de a se afla cât mai aproape de adevăr. - De un’ să știe el, domn’ milițean; e doar un copil, interveni Rafira mama băiatului, scrie în acte la bulibașa nost’! Locotenentul nu dădu atenție intervenției acelei femei înțepate, căreia
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
flăcăule? - Cam 11! - Unsprezece sau mai mult? insistă locotenentul în dorința de a se afla cât mai aproape de adevăr. - De un’ să știe el, domn’ milițean; e doar un copil, interveni Rafira mama băiatului, scrie în acte la bulibașa nost’! Locotenentul nu dădu atenție intervenției acelei femei înțepate, căreia i-ar fi atribuit o vorbă grea, dacă nu s-ar fi aflat în asemenea circumstanțe, și continuă: - Cum te cheamă, frumosule? - Vișinel, dom’le. - Cum ai spus? - Vișinel, repetă băiatul, oarecum
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
circumstanțe, și continuă: - Cum te cheamă, frumosule? - Vișinel, dom’le. - Cum ai spus? - Vișinel, repetă băiatul, oarecum mirat de nedumerirea omului legii. - Ce nume e și acesta? - E numele meu, așa a vrut mama. Pe bunica mea o cheamă Vișinica. Locotenentul nu se putu abține și râse cu poftă. Apoi, în sinea sa își spuse: Dumnezeu să vă înțeleagă! Țiganilor cu greu ajungi să le tălmăcești cuvintele, cât privește gândurile... Oamenii legii plecară din șatră mai nedumeriți decât atunci când veniseră. Totuși
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
putu abține și râse cu poftă. Apoi, în sinea sa își spuse: Dumnezeu să vă înțeleagă! Țiganilor cu greu ajungi să le tălmăcești cuvintele, cât privește gândurile... Oamenii legii plecară din șatră mai nedumeriți decât atunci când veniseră. Totuși în mintea locotenentului se iscase o incertitudine la vederea acelui băiat. Acesta avea o fizionomie aparte. Fața, părul blond, construcția trupului, nu erau ca ale celorlalți copii ai corturilor. Se prea putea ca el să fie cel căutat! Tot așa de bine se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
șatră, lucrurile ar fi putut să se lămurească. Cât timp ar fi cerut tratativele, nimeni nu putea să precizeze. Se gândi că cel mai înțelept lucru este să părăsească șatra fără a isca suspiciuni. Timpul... numai timpul deținea răspunsul căutat. Locotenentul, care-și propusese să nu-și mărturisească deocamdată, cu glas tare bănuielile, dădu binețe celor prezenți, dar, după câțiva pași, se întoarse din drum, se apropie de stăpânul șatrei și-i spuse pe un ton ce nu putea fi socotit
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
fi socotit un ordin, dar nici o rugăminte: - Bulibașă, câteva zile ar fi bine să nu părăsiți aceste locuri! - Nici n-avem de gând, dom’ șef, e de lucru aici cel puțin pentru trei săptămâni! - Atunci e bine... e bine, repetă locotenentul, purtat și el de gânduri nelămurite... E bine, repetă încă odată, de rândul acesta numai pentru el. Tot drumul până în oraș, locotenentul Cazacu nu-și putut dezlipi de pe retină chipul acelui copil întâlnit în șatră; blond, cu ochi mari, întrebători
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
gând, dom’ șef, e de lucru aici cel puțin pentru trei săptămâni! - Atunci e bine... e bine, repetă locotenentul, purtat și el de gânduri nelămurite... E bine, repetă încă odată, de rândul acesta numai pentru el. Tot drumul până în oraș, locotenentul Cazacu nu-și putut dezlipi de pe retină chipul acelui copil întâlnit în șatră; blond, cu ochi mari, întrebători, care nu semăna cu ceilalți copii, având chiar și în gestică ceva ce nu se potrivea cu mediul în care viețuia. Scânteia
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ce nu se potrivea cu mediul în care viețuia. Scânteia acestei bănuieli începu să prindă contur. Era oare posibil ca acesta să fie copilul căutat de atâta timp de organele Ministerului de interne? Pe firul argumentelor pro și contra ale locotenentului Cazacu apărea totuși o incertitudine: dacă înșelat de aparențe, greșea? Nu-i rămânea decât să-i raporteze comandantului ceea ce credea în legătură cu descoperirea din șatra lui Iorgu Stănescu. Acesta va hotărî cum să se procedeze mai departe, ce curs trebuia să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
în legătură cu descoperirea din șatra lui Iorgu Stănescu. Acesta va hotărî cum să se procedeze mai departe, ce curs trebuia să dobândească cercetările, în care înmuguriseră câteva semne de speranță privitoare la rezolvarea acestui caz atât de complicat, nimeni nu știa. Locotenentul, ajuns în sediul Miliției orășenești, urcă scările până la etajul întâi, dar în fața ușii pe care scria COMANDANT, ezită o clipă, dacă să bată sau nu la ușa acestuia pentru a raporta cele aflate. În cele din urmă, se hotărî: ciocăni
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
clipă, dacă să bată sau nu la ușa acestuia pentru a raporta cele aflate. În cele din urmă, se hotărî: ciocăni de câteva ori și imediat auzi, de dincolo de ușa capitonată, glasul autoritar al colonelului Priboi: - Intră! - Tovarășe colonel, sunt locotenentul Cazacu Diomide, permiteți-mi să vă raportez! - Știu cum te cheamă, spune, băiatule! - Tovarășe comandant, în urma investigațiilor întreprinse în șatra lui Iorgu Stănescu, am descoperit un copil, pe nume Vișinel. La pronunțarea acestui nume, comandantul schiță un gest de mirare
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
raportez! - Știu cum te cheamă, spune, băiatule! - Tovarășe comandant, în urma investigațiilor întreprinse în șatra lui Iorgu Stănescu, am descoperit un copil, pe nume Vișinel. La pronunțarea acestui nume, comandantul schiță un gest de mirare, dar îl încurajă din priviri pe locotenent să-și continue raportul. Cum vă spuneam, am descoperit un copil blond, cu ochii mari, albaștri, cu fața albă, care nu prea pare a fi de-al lor. Știți bine că am investigat până acum șase șatre de rromi, dar
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
am investigat până acum șase șatre de rromi, dar în nici una nu am găsit un chip asemănător. Bănuiesc, nu pot pune mâna în foc, bănuiesc numai, că acesta ar putea fi copilul pe care îl căutăm. - Tot ce e posibil, locotenente, dar nu trebuie să ne grăbim cu concluziile... - Tocmai de asta, tovarășe colonel! - Știi bine, dacă greșim, putem avea mari probleme cu întreaga etnie rromă. Țiganii sunt în stare să iște o revoltă, să-i avem musafiri nepoftiți în fața sediului
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
alte hârțoage și, dacă va fi nevoie, o să le caute... - Cum să nu fie? Nu-ți dai seama, am putea găsi în acestea elemente care ne interesează! - O să-i cerem să le caute. - Și altceva ce poți să-mi spui? Locotenentul continuă : - L-am rugat pe bulibașă să nu părăsească deocamdată locul unde și-au așezat ai lui corturile. M-a încredințat că, având mult de lucru în zonă, nici nu are de gând să o facă. - Bine, bine... După un
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
cu băiatul acela blond din tabăra unde bulibașă era Iorgu Stănescu nu avură darul de a furniza date suplimentare privitoare la lămurirea cazului. Aflat într-o situație din care nu vedea o altă ieșire, comandantul îl chemă la el pe locotenentul Cazacu și hotărî: - Uite ce! Pentru mâine dimineață, la ora opt, îi invităm la sediul nostru pe părinții copilului din șatră și familia Georgescu cu copilul lor. Vom încerca un prim contact. Nu știu ce va ieși de aici, dar trebuie să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
șatră și familia Georgescu cu copilul lor. Vom încerca un prim contact. Nu știu ce va ieși de aici, dar trebuie să procedăm cu prudență, să facem pași mici. întotdeauna, să știi de la mine, pașii mici sunt mai siguri... Să se ocupe locotenentul Ghelțu de această convocare. - Am înțeles, tovarășe colonel. Pot pleca? - Desigur! Locotenentul părăsi biroul comandantului. După ce ușa se închise, colonelul Priboi începu să bată cu creionul pe care îl avea în mână, ca pe o darabană, mapa de pe biroul său
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Nu știu ce va ieși de aici, dar trebuie să procedăm cu prudență, să facem pași mici. întotdeauna, să știi de la mine, pașii mici sunt mai siguri... Să se ocupe locotenentul Ghelțu de această convocare. - Am înțeles, tovarășe colonel. Pot pleca? - Desigur! Locotenentul părăsi biroul comandantului. După ce ușa se închise, colonelul Priboi începu să bată cu creionul pe care îl avea în mână, ca pe o darabană, mapa de pe biroul său. Acest gest îi trăda irascibilitatea, starea de incertitudine. Se putea intui că
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
său cauza în dezbatere, dar se putea desluși că nimănui nu-i era indiferent evenimentul la care participa. Comandantul se văzu nevoit să intervină : - Iorgule, ai vreo însemnare, în documentele șatrei cu privire la nașterea acestui copil? - După ce am vorbit cu domnul locotenent, am vrăfuit toate catastifele mele și am găsit că Radu Carabăț s-a născut în ziua de Joia Verde! - Eu te-am întrebat de Vișinel, nu de Radu, și ce zi e asta, Joia Verde!? - Primul nume al acestui copil
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Divizia 01380 de la Oradea, pe care am absolvit-o primind gradul de Sergent Comandant de Pluton, cu care m-am întors la Arad. Într-un cadru festiv mi s-a încredințat comanda plutonului doi, Compania întâi, Batalionul unu, de către un locotenent, supranumit „Laleaua Neagră”, pe care îl cunoșteam din confruntările sportive școlare anterioare cu elevii Liceului Militar din Câmpulung Moldovenesc. Multitudinea întâmplărilor din armată și avalanșa de nume proprii, reținute încă, ar putea deveni plictisitoare, așa că o să mă rezum doar la
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
probabil prea extaziați dinaintea deșteptăciunii mele ca să mai încerce cumva vreo altă lămurire. O jumătate de oră mi-a luat ca să le explic, până ce ei au dat senzația că au înțeles. Destul de rapid, nu? Apoi i-am dat fiecăruia dintre locotenenții mei câte o listă de nume, încercând o organizare alfabetică. Ca să fie mai ușor, lui Bănel i-am oferit una cu inițiala B, lui Costel cu C și așa mai departe. (Evident, lista era una de memorat, nu scrisă, așa cum
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
faptul că nu i-am cunoscut mult mai devreme, pe când se aflau în plenitudinea forțelor lor creatoare. Dar, chiar și așa, avem satisfacția că am cunoscut persoana / persoanele în cauză și vom putea lăsa o schiță de portret posterității. Viața locotenent -colonelului Constantin Chirilă a început sub crestele munților Vrancei, într-un sat asemănător, poate, cu cel al Vrâncioaiei, femeia care și-a trimis fără a pregeta cei șapte feciori la oaste sub comanda domnului și voievodului Moldovei, Ștefan cel Mare
CADENȚE PESTE TIMP by Ștefan PLUGARU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93209]
-
de elită a armatei române. Tinerii soldați în termen de odinioară, acum oameni trecuți de prima tinerețe și cu păr alb la tâmple își aduc aminte cu nostalgie de ,,domnul colonel”, și rememorează momentele plăcute trăite altădată în viața cazonă. Locotenent - colonelul Chirilă și-a dedicat viața armatei și unității militare unde era comandant, a muncit cu conștiinciozitate și dăruire, căutând să fie un bun profesionist. În decursul carierei militare, ofițerul a fost decorat cu diverse ordine și medalii. S-a
CADENȚE PESTE TIMP by Ștefan PLUGARU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93209]
-
Generalul Gheorghe Teleman a fost un fiu adoptat al Hușului. S-a născut la Iași în ziua de 22 octombrie 1838. Sublocotenent la 24 iulie 1858, maior la 23 august 1869, locotenent colonel la 1 decembrie 18778. A fost comandantul unui batalion în Regimentul 4 linie Craiova, care înainte de anul 1876 fusese sub comanda colonelului Mihail Cristodulo Cerchez. După 23 iunie 1876, acest regiment a făcut parte din Corpul de observație compus
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93207]
-
nr. 2. Colonelul Cerchez întocmește ordinea de bătaie și regimentele 4 linie, 9 dorobanți, 6 linie și altele iau parte activă la luptele împotriva turcilor în zilele de 5 septembrie, 6 octombrie și 7 noiembrie 1877. Maiorul Teleman, ca și locotenent colonelul Cerchez, care a ajuns general, este în prima linie de bătaie, apoi se pregătește temeinic și participă activ la exercițiile din jurul Fortului Marelui Duce Nicolae. La 2 noiembrie, în calitate de comandant de tranșee în jurul Griviței nr. 1, coordonează activitatea trupelor
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93207]
-
de tiraliori (pușcași din avantposturi). Susținut de bateriile artileriei de pe înălțimile Bucovului, a înaintat cu bărbăție pe înălțimile Opanezului sub ploaia de gloanțe a inamicului. La 1 decembrie este avansat, după aprecierile elogioase ale colonelului M. Cerchez, la gradul de locotenent colonel și i se încredințează comanda Regimentului 4 linie, fiind repartizat la Nicopole (ord. div. nr. 1674, din 6 decembrie 1877). De la Nicopole pleacă în marș la Vidin unde situația trupelor române era grea. La 11 ianuarie 1878 orele 12
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93207]
-
linie, 9 dorobanți, 5 cavalerie, brigada de cavalerie Colonelul Cernovodeanu, brigada colonelului Crețeanu și bateriile colonelului Herkt (ord. circ. a div. II, din 11 ianuarie 1878, jurnalul de operații. La atacul și luarea Smârdanului, în ziua de 12 ianuarie 1878, locotenent colonelul Teleman a fost în fruntea coloanei de atac din linia I și a fost menționat la loc de frunte de generalul M. Cerchez în rapoartele din 13 și 27 ianuarie 1878, înaintate Corpului de vest de către generalul Haralambie. În
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93207]