1,327 matches
-
Rodica Zafiu Pe tiparul cunoscut și foarte productiv al construcțiilor cu verbul „a da” din jargonul informatic (a da click, a da eject), a apărut și s-a răspândit în ultima vreme - din rațiuni extralingvistice - locuțiunea a da like. Multe site-uri cu articole online, cu filme sau fotografii, dar mai ales răspândita rețea Facebook propun utilizatorilor să-și manifeste preferințele; formula aprecierii apare des în engleză. Multe exemple ilustrează situațiile cele mai obișnuite: „Ce ne
„A da like “ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4587_a_5912]
-
engleză. Multe exemple ilustrează situațiile cele mai obișnuite: „Ce ne convinge să dăm LIKE pe Facebook” (capital.ro); „Următoarea carte pe care o oferim unuia dintre cei care dau like paginii” (twitter.com). Dacă lucrurile s-ar fi oprit aici, locuțiunea n-ar fi meritat prea multă atenție. Frecvența sa în uz are însă, deja, consecințe mai interesante. Formula a da like începe să fie folosită metaforic pentru situații în care e vorba doar de aprobarea unor situații, de acordul și
„A da like “ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4587_a_5912]
-
e vorba doar de aprobarea unor situații, de acordul și evaluarea lor pozitivă: „Fotoreporter pentru mediu: NU da «like» pe proiectul Roșia Montană!” (aefcfoto.blogspot.com); „I-ai da «Like» lui Like?” (gandul.info); „Le-ai da like?” (presaonline.com). Locuțiunea a pătruns deja în publicitate și e folosită, glumeț, și în legătură cu opțiunile electorale: „UDMR-ul ne cere să-i dăm «like»” (presaonline.com). Celebra formulare „Eu pentru cine votez?” poate fi înlocuită de ultramodernul „Eu cui îi dau like?” (anamariadobrisan
„A da like “ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4587_a_5912]
-
unor formulări mai explicite ale limbii populare, de tipul e bolnav cu capul, e dus cu capul etc. Reducerea e un joc cu efect surprinzător: menajarea interlocutorului apare ca un exemplu de glumeață ipocrizie, preferabilă totuși insultei directe. Expresiile și locuțiunile care conțin cuvântul cap sunt, se știe, foarte numeroase; în câteva dintre acestea, plasarea metaforică a capului devine criteriul aprecierilor pozitive (a fi cu capul pe umeri) sau predominant (dar nu drastic) negative (a fi cu capul în nori, cu
A fi cu capu’... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4673_a_5998]
-
Rodica Zafiu În ultima vreme, mai multe mesaje publicitare atribuie conversațiilor curente între români o locuțiune hibridă, destul de nefirească: a face banking. Personajele din spoturile publicitare nu par derutate sau iritate de întrebarea „Tu cu cine faci banking?”, la care răspund, încântate, indicând drept garanție a succesului o anume bancă. Expresia apare și în scris, în
A face banking... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5683_a_7008]
-
lungiri de sunete (urââââât!), prin simplă repetiție (urât-urât!) sau prin construcții sintactice speciale, bazate pe substantivizare (o urâțenie de...), substantivizare și repetare prin genitiv (urâțenia urâțeniilor), combinarea cu un adverb expresiv provenit din substantiv (urât foc), cu diferite adverbe sau locuțiuni adverbiale de intensitate (urât din cale-afară), cu propoziția consecutivă (urât de nu se mai poate!) etc. Din aceeași categorie de mijloace stilistice face parte sintagma, lexicalizată prin uz, cel mai cel (cu femininul cea mai cea): „Nu e ușor să
„Cel mai cel“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5829_a_7154]
-
elementarele, încă, „auto”, pe șosele de cu totul altă calitate, în cât timp se ajungea de la Paris (nordvestul Franței) la Marsilia (sud-estul țării, la țărmul Mediteranei)? În susamintitul context, dat de traducător, nu de poet, să fie oare adecvată folosirea locuțiunii adverbiale „în curând”?! Să fim serioși, domnule tălmaci... Și ce e de înțeles din gafele pe care le comiți? Că traducerea nu e doar lingvistică, ci și cultură generală... Deci, e trist că într-un text atât de laconic sunt
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
Interesante sunt și notațiile despre proza scurtă și stil. Adept al metodei lui Flaubert în ceea ce privește verificarea muzicală a cuvântului, Răzvan Petrescu scrie fraze cu final imprevizibil, nu doar proze („m-aș plictisi de moarte dacă nu aș întoarce mereu cheița locuțiunilor”), folosește autoironia și conexiunea cu muzica pentru a amplifica „observația fulgurantă”, de la care pornesc, fără excepție, textele lui. Deopotrivă simbolic și scandalos, autoportretul lui Răzvan Petrescu din interviuri aduce cu cel al unui nihilist care are toate șansele să se
Explozii controlate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3053_a_4378]
-
sub formele Ler, Lar, Lei, Ler-împărat (mai rar, în Transilvania), Lar-păcurar, ...Lerui-domn, Leroi, Lar-domnul sau Raliu-domn ș...ț Daleon”. Alte variante ar mai fi: lel- , lăr-, lir- , lin- , etc, toate întregite de: domn, doamne, domnul, domnului, cu care ler formează locuțiunea „Lerule, domnule”, care se repetă - se spune în DA - „după fiecare vers”. Faptul că Dicționarul Academic al limbii române nu explică sintagma, ci se rezumă să reia ad litteram notele lui I. Budai-Deleanu din Lexiconul românesc-nemțesc (Ms. BAR 2420), arată
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
același tipar de construcție cu reflexiv, nu sînt înregistrate de DEX (nici de noul DOOM, în care a fost cuprins doar nereflexivul cult a panica). Din păcate nu mai sînt la modă nici expresia familiară a-l apuca pandaliile, nici locuțiunile a-și ieși din minți sau a scoate din minți, poate cele mai potrivite echivalente vechi ale actualei crizări. Despre succesul verbului vorbește și substantivizarea formelor sale nepersonale: a infinitivului lung - "de unde crizarea asta?" (price.ro) - și a supinului: "- Mă
"A se criza" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10907_a_12232]
-
origine non-latină și franțuzirea lui (uneori într-o parodie extinsă a pronunțării în manieră franceză). Nu cred că se mai folosesc azi alte forme citate de Graur, ca pardeuse și poften. Materialele mai vechi despre argoul românesc atestau și alte locuțiuni populare cu aparență franceză: pe nevé, a la fonfé; dintre acestea, doar prima se mai folosește, fiind simțită mai curînd ca o siglă. În ultima vreme, am întîlnit ceva mai des, mai ales în forumurile din Internet, transcrierea franțuzită sau
"Mitocain" și "michteaux" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10988_a_12313]
-
din pricina unei mentalități conservatoare și - să mă ierte domniile lor - răuvoitoare sau chiar retrograde, mai devreme sau mai tarziu marea majoritate a românilor și-au cucerit, în societate, locul ce li se cuvenea, adesea un loc de vârf, demonstrând adevărul locuțiunii Per aspera ad astra (Pe cai aspre către stele). MDP: Care sunt, după părerea Dvs., punctele slabe în efortul României de a accede spre civilizație și bunăstare? Dar punctele ferme, de referință? Ioan Barbu: Punctele slabe le-am numit deja
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
N. Uritescu a publicat cinci dicționare: ...explicativ de pleonasme efective (2006), ...de contradicții în adaos efective (2006), ...explicativ de folosire improprie a termenilor (2008), ...de cuvinte și sensuri noi (2009), ...explicativ de forme și sensuri greșite ale unor expresii și locuțiuni consacrate (2009) - veritabile studii de referință, în domeniu. Văzând lumina acestei lumi într-o zodie aflată sub semnul inventivității și fanteziei bine temperate, Vărsătorul, altoite pe capacitatea de analiză și sinteză, Dorin N. Uritescu nu s-a lăsat mai prejos
Dorin N. URITESCU sau… Metronomul spiritului creator [Corola-blog/BlogPost/93468_a_94760]
-
de semilună cum se mișca jucăuș prin iarba îmbelșugată care creștea illo tempore pe-acolo, pe lângă Nistru. Mă plictisesc îngrozitor! - șopti tătăroaica, uitându-se în toate părțile. Degeaba știu scrisul și cititul. N-am cu cine schimba o impresie, o locuțiune, decât cu frate-meu. Domnule Iovănuț, să nu-ți faci o impresie greșită despre mine, dar și eu sunt om. Aș vrea și eu să mă plimb, să-mi deschid sufletul cuiva... Știi, domnule călugăr, eu n-am fost niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
amărăciune: În loc de-a merge la biserică, mergem la Caffe-chantant, unde ne-ntâlnim cu omenirea din toate unghiurile pământului, scursă la noi ca prin minune. Ba pentru că limba noastră cam veche, cu sintaxa ei frumoasă, dar grea, cu multele ei locuțiuni, îi cam jena pe prietenii noștri, am dat-o de o parte și am primit o ciripitură de limbă păsărească cu sintaxa cosmopolită pe care cineva, dacă știe nițică franțuzească, o învață într-o săptămână de zile. Bietul Varlaam, mitropolitul
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
profesoară de grai și limbă românească, după cum îi plece Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ioan să-I numească pe profesorii de limbă și literatură română. Îndelungata și de success carieră didactică și-a încununat-o cu publicarea tezei de doctorat, cu titlul: “Locuțiuni verbale în romanul istoric sadovenian - o abordare gramaticală, stilistică și poetică”. Preocupată fiind de cercetarea filolologică, și cea istorică, de literatura română veche și de texte religioase, Doamna Profesoară Luminița Cornea a editat și a reeditat volume și scrieri ale
LUMINITA CORNEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367336_a_368665]
-
expresii neologistice franceze, mai ales “.Autorul acestui studiu abordează cu obiectivitate pozițiile unor comentatori ca Tudor Vianu, G.Călinescu, care comentează limbajul prozei lui Gib.I.Mihăescu, dar aduce și aprecieri originale privind fonetismele cu specific local, și expresiile “și locuțiunile caracteristice oralității stilistice“ de autorul romanului“ Brațul Andromedei“. Amintind în acest sens, aprecierile favorabile ale lui G.Călinescu din 1941:” S-ar putea spune că romanul, în întregime, este poetic, abuzând oarecum de cuvinte, dar, oricum, în ciuda unei capacități verbale
EMIL ISTOCESCU PUBLICISTICĂ LITERARĂ ŞI SOCIAL-CULTURALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366915_a_368244]
-
de peste Vale cu Vasâlie din Dâmb, la strâns de fân în Muncel, ziua pe amiaza mare, sub o tufă de spini”), dar, desigur, cel mai bogat este materialul lexical subdialectal, în care se includ și complexele lexicale (unități frazeologice, sintagme, locuțiuni, expresii perifrastice) de mare plasticitate proprii graiului hrănenilor, dar și de circulație subdialectală. Limba este document de primă mărime, care spune multe despre cei care o folosesc. De pildă, că cel mai avantajos, în Valea Hranei, este să fii animal
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
la gură cu sfoară, iar foițele le păstrau în tabachere. După ce trupele rusești pătrunseseră în inima țării, li s-au pus la dispoziție niște dicționare ruso-române, cuprinzând vocabularul uzual, de strictă necesitate și cu o serie de sintagme, expresii și locuțiuni, cu ajutorul cărora să se poată descurca. Am avut prilejul să constat lucrul acesta pe viu, când am intrat printre câțiva ruși staționați în livada lui nenea Pamfil. Cel cu care am reușit să încheg puțină conversație a scos din raniță
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
un fel de tocană ), a dejghina( a separa, a despărți ,) găvălie,( capăt îngroșat ), năsâlnic, a se pune în poartă,(a ghici în cărți ), pogace,( turtă de mălai) și altele au circulație și acum. În poemă se întâlnesc la tot pasul locuțiuni populare, proverbe și zicători, cum ar fi:”la fala goală traista-i ușoară”, „fuga-i rușinoasă, dară-i din toate mai sănătoasă”,”ajunge un băț la un car de oale”, etc.Autorul, dă dovadă de conștiință artistică și prin folosirea
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
care sunt pornite dintr-un interior clar, cu afirmativa modală în adevăr,încât nici nu poți să nu crezi un eventual atac sentimental, aducând mai mult la o întărire a celor enunțate. Poate intenționat Bacovia presară în expunerea lui această locuțiune adverbială, în sensul în care Mântuitorul a dorit o luminare a tainelor cuvintelor sale când a spus: Adevărat, adevărat vă spun... . Este o alternață între codul biblic și misterul prezentării acțiunii timpului, în versul bacovian. Poetul este solidar umbrei sale
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
meliță, brăzdar, blid, opaiț, tingire, ciutură, ciubară, loitră, cușmă, clop, otavă, mejdii, vîlcede, etc. Cu ajutorul acestor cuvinte, Beniuc introduce pe cititor în mediul rustic și popular- asemenea lui Coșbuc și Goga. Din graiurile populare, Beniuc a cules expresii, proverbe, zicători, locuțiuni pe care le-a interferat, sau țesut, cum îi plăcea să spună, apoi în structura versurilor sale dându-le o nouă strălucire. Iată câteva exemple: a ți se face pielea găină:”A fost pe-aici odată un Horea / Vi se
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? MIHAI BENIUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356892_a_358221]
-
cuie cositorite, închipuindu-l pe Iisus al casei părintești și al copilăriei, care-i vorbea copilei și mai ales, era înțelegător, mai presus de firea umană, cu toate slăbiciunile și infidelitățile ei. Iisus îi vorbea, „pe înțelesul inimii”, în adevărate locuțiuni interioare, scriitoarea având convingerea că numai El o poate asculta și înțelege perfect. Și cine altul decât El, îi înțelege pe oameni? Evocarea este tulburătoare, nu numai pentru cea care a scris-o, dar și pentru cei care citesc: „Seara
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
a mă regăsi „Vie/ Lângă Tine”. Urmează un „Cânt de mulțumire” sincer , simplu și emoționant spus, adresat „oamenilor adevărați” - tați și mame protectoare - rugându-se împreună pentru armonie și pace infinită. Poeta surprinde apoi, „Larma sufletului” - metaforă onomatopee axată pe locuțiunea metaforică alternativă „ gânduri viscolit-am cu atingeri/ cu aprinderi/ în fântâna începutului gândului/ întru învierea/ noului cuvânt/ la ceasul învierii - aprins cu evlavie lângă IISUS//”, care este „ lumina Cuvântului”. Versurile abundă în metafore, repetiții, enumerații, aliterații și onomatopee ce plasticizează
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
Fir-ai al dracului”, expresii populare: „ de auzea câinii în Giurgiu”, „alege-s-ar praful”, pleonasme: „să vorbim o vorbă”, „l-am văzut cu ochii mei”, dezacorduri: „că-i sărea ochilarii din ochi și giubenul din cap”, folosirea greșită a locuțiunii conjuncționale „pentru ca să”: „n-am putut pentru ca să o tratez cu refuz.” La o examinare atentă a vorbirii lui se poate constata că aceasta prezintă particularități diferite în funcție de personajul căruia i se adresează și în funcție de evoluția relației lui cu același personaj. Merge
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]