314 matches
-
și fluvio-glaciare - deluvial existent în regiuni de câmpii piemontane, câmpii joase, depresiuni, văi mult lărgite - proluvial întâlnit în perimetrul conurilor de dejecție - eluvial pe sectoarele cumpenelor de ape, suprafețele și versanții cu înclinare slabă Aproape fiecare din tipurile genetice de loess prezintă caractere proprii, care pot fi puse în evidență pe baza analizelor complexe (mineralogice, granulometrice), aceste trăsături specifice fiind rezultatul condițiilor distincte în care a avut loc formarea lor, dar și prefacerilor suferite ulterior depunerii. Din acest punct de vedere
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
proprii, care pot fi puse în evidență pe baza analizelor complexe (mineralogice, granulometrice), aceste trăsături specifice fiind rezultatul condițiilor distincte în care a avut loc formarea lor, dar și prefacerilor suferite ulterior depunerii. Din acest punct de vedere, se disting: - loessul primar sau propriu-zis - loessul secundar - prezintă aceeași structură și alcătuire fizico-mecanică ca și loessul tipic, deosebirea constând în gradul de stratificare și în faptul că este mai puțin omogen în privința alcătuirii litologice; de asemenea conține numeroase forme fosile și în
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
puse în evidență pe baza analizelor complexe (mineralogice, granulometrice), aceste trăsături specifice fiind rezultatul condițiilor distincte în care a avut loc formarea lor, dar și prefacerilor suferite ulterior depunerii. Din acest punct de vedere, se disting: - loessul primar sau propriu-zis - loessul secundar - prezintă aceeași structură și alcătuire fizico-mecanică ca și loessul tipic, deosebirea constând în gradul de stratificare și în faptul că este mai puțin omogen în privința alcătuirii litologice; de asemenea conține numeroase forme fosile și în special moluște de apă
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
trăsături specifice fiind rezultatul condițiilor distincte în care a avut loc formarea lor, dar și prefacerilor suferite ulterior depunerii. Din acest punct de vedere, se disting: - loessul primar sau propriu-zis - loessul secundar - prezintă aceeași structură și alcătuire fizico-mecanică ca și loessul tipic, deosebirea constând în gradul de stratificare și în faptul că este mai puțin omogen în privința alcătuirii litologice; de asemenea conține numeroase forme fosile și în special moluște de apă dulce - loessul remaniat (restratificat) - loessul degradat sau levigat rezultă din
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
prezintă aceeași structură și alcătuire fizico-mecanică ca și loessul tipic, deosebirea constând în gradul de stratificare și în faptul că este mai puțin omogen în privința alcătuirii litologice; de asemenea conține numeroase forme fosile și în special moluște de apă dulce - loessul remaniat (restratificat) - loessul degradat sau levigat rezultă din alterarea părții lui superioare, datorită proceselor de solificare, și în mod deosebit dizolvării carbonaților; are o culoare galben-rosiatică din cauza oxidării fierului sau negricioasă, datorită humusului provenit din levigarea solului de deasupra; se
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
și alcătuire fizico-mecanică ca și loessul tipic, deosebirea constând în gradul de stratificare și în faptul că este mai puțin omogen în privința alcătuirii litologice; de asemenea conține numeroase forme fosile și în special moluște de apă dulce - loessul remaniat (restratificat) - loessul degradat sau levigat rezultă din alterarea părții lui superioare, datorită proceselor de solificare, și în mod deosebit dizolvării carbonaților; are o culoare galben-rosiatică din cauza oxidării fierului sau negricioasă, datorită humusului provenit din levigarea solului de deasupra; se caracterizează prin conținut
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
dizolvării carbonaților; are o culoare galben-rosiatică din cauza oxidării fierului sau negricioasă, datorită humusului provenit din levigarea solului de deasupra; se caracterizează prin conținut mai ridicat de argilă, plasticitate mai mare și porozitate mai redusă; Din datele prezentate se constată ca loessul trebuie considerat ca o rocă a cărei transformare se desfășoară continuu și rapid, atât pe cale fizică unde participă intens și procesele de sufoziune și tasare, cât și pe cale chimică, biologică. Porozitatea și structura prăfoasă sunt caracteristice pentru aproape toate tipurile
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
considerat ca o rocă a cărei transformare se desfășoară continuu și rapid, atât pe cale fizică unde participă intens și procesele de sufoziune și tasare, cât și pe cale chimică, biologică. Porozitatea și structura prăfoasă sunt caracteristice pentru aproape toate tipurile de loessuri și depozite loessoide, acestea făcându-l să fie foarte rezistent în fata eroziunii. Loessul absoarbe apa cu multă ușurință, circulația acesteia fiind favorizată de marea densitate a canalelor și porilor. De la cele trei elemente componente de bază ale sale, cuarț
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
fizică unde participă intens și procesele de sufoziune și tasare, cât și pe cale chimică, biologică. Porozitatea și structura prăfoasă sunt caracteristice pentru aproape toate tipurile de loessuri și depozite loessoide, acestea făcându-l să fie foarte rezistent în fata eroziunii. Loessul absoarbe apa cu multă ușurință, circulația acesteia fiind favorizată de marea densitate a canalelor și porilor. De la cele trei elemente componente de bază ale sale, cuarț, argilă, calcar, loessul a împrumutat anumite însușiri, care sunt deosebit de importante pentru geneza și
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
loessoide, acestea făcându-l să fie foarte rezistent în fata eroziunii. Loessul absoarbe apa cu multă ușurință, circulația acesteia fiind favorizată de marea densitate a canalelor și porilor. De la cele trei elemente componente de bază ale sale, cuarț, argilă, calcar, loessul a împrumutat anumite însușiri, care sunt deosebit de importante pentru geneza și evoluția formelor de relief. Astfel cuarțul, prezent sub forma de nisip, contribuie la ridicarea gradului de permeabilitate. Argila prin absorbție de apă, mărește volumul rocii, reduce spațiile capilare și
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
însușiri, care sunt deosebit de importante pentru geneza și evoluția formelor de relief. Astfel cuarțul, prezent sub forma de nisip, contribuie la ridicarea gradului de permeabilitate. Argila prin absorbție de apă, mărește volumul rocii, reduce spațiile capilare și permeabilitatea, cimentează ușor loessul și îl face să reziste la eroziune. Cel de al treilea element, COCa îi dă loessului o accentuată solubilitate, dizolvările produse creând spații libere în rocă. Pentru geneza și evoluția reliefului dezvoltat pe loess, prezintă importanță în mod deosebit două
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
forma de nisip, contribuie la ridicarea gradului de permeabilitate. Argila prin absorbție de apă, mărește volumul rocii, reduce spațiile capilare și permeabilitatea, cimentează ușor loessul și îl face să reziste la eroziune. Cel de al treilea element, COCa îi dă loessului o accentuată solubilitate, dizolvările produse creând spații libere în rocă. Pentru geneza și evoluția reliefului dezvoltat pe loess, prezintă importanță în mod deosebit două procese - sufoziunea și tasarea. În România loessul și depozitele loessoide se întâlnesc în Câmpia Română, Dobrogea
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
spațiile capilare și permeabilitatea, cimentează ușor loessul și îl face să reziste la eroziune. Cel de al treilea element, COCa îi dă loessului o accentuată solubilitate, dizolvările produse creând spații libere în rocă. Pentru geneza și evoluția reliefului dezvoltat pe loess, prezintă importanță în mod deosebit două procese - sufoziunea și tasarea. În România loessul și depozitele loessoide se întâlnesc în Câmpia Română, Dobrogea, Câmpia de Vest. Relieful dezvoltat pe loess prezintă forme destul de variate, dar de dimensiuni reduse și puțin rezistente
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
eroziune. Cel de al treilea element, COCa îi dă loessului o accentuată solubilitate, dizolvările produse creând spații libere în rocă. Pentru geneza și evoluția reliefului dezvoltat pe loess, prezintă importanță în mod deosebit două procese - sufoziunea și tasarea. În România loessul și depozitele loessoide se întâlnesc în Câmpia Română, Dobrogea, Câmpia de Vest. Relieful dezvoltat pe loess prezintă forme destul de variate, dar de dimensiuni reduse și puțin rezistente în timp. Apele curgătoare se adâncesc repede, săpând văi strâmte și adânci de
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
spații libere în rocă. Pentru geneza și evoluția reliefului dezvoltat pe loess, prezintă importanță în mod deosebit două procese - sufoziunea și tasarea. În România loessul și depozitele loessoide se întâlnesc în Câmpia Română, Dobrogea, Câmpia de Vest. Relieful dezvoltat pe loess prezintă forme destul de variate, dar de dimensiuni reduse și puțin rezistente în timp. Apele curgătoare se adâncesc repede, săpând văi strâmte și adânci de tipul cheilor, ai căror versanți se prăbușesc și se surpă vertical. Asemenea văi se întâlnesc frecvent
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
curgătoare se adâncesc repede, săpând văi strâmte și adânci de tipul cheilor, ai căror versanți se prăbușesc și se surpă vertical. Asemenea văi se întâlnesc frecvent în China, iar la noi în Dobrogea. Desprinderea verticală sub formă de felii a loessului este o caracteristică distinctă pentru morfologie, ca de altfel și prăbușirea în trepte. Aceste prăbușiri apar nu numai în cadrul versanților văii, ci și în cadrul interfluviilor și pe fruntea câmpurilor, acolo unde se deschid râpe. Sufoziunea și tasarea sunt cauze principale
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
prăbușiri apar nu numai în cadrul versanților văii, ci și în cadrul interfluviilor și pe fruntea câmpurilor, acolo unde se deschid râpe. Sufoziunea și tasarea sunt cauze principale ale producerii treptelor de prăbușire. Procese:sufoziune si tasare Circulația lesnicioasă a apei în loess, determina levigarea și deplasarea CO3Ca către baza rocii, mai umedă și mai puțin permeabilă, favorizând apariția unor concrețiuni calcaroase denumite păpuși de loess sau broboane. Ca rezultat al sufoziunii urmată de tasare, pe loess iau naștere mici excavații închise având
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
sunt cauze principale ale producerii treptelor de prăbușire. Procese:sufoziune si tasare Circulația lesnicioasă a apei în loess, determina levigarea și deplasarea CO3Ca către baza rocii, mai umedă și mai puțin permeabilă, favorizând apariția unor concrețiuni calcaroase denumite păpuși de loess sau broboane. Ca rezultat al sufoziunii urmată de tasare, pe loess iau naștere mici excavații închise având contururi circulare sau ovale denumite crovuri sau găvane. Aceste forme sunt frecvente pe interfluviile acoperite cu loess din Câmpia Română, Dobrogea și Banat
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
tasare Circulația lesnicioasă a apei în loess, determina levigarea și deplasarea CO3Ca către baza rocii, mai umedă și mai puțin permeabilă, favorizând apariția unor concrețiuni calcaroase denumite păpuși de loess sau broboane. Ca rezultat al sufoziunii urmată de tasare, pe loess iau naștere mici excavații închise având contururi circulare sau ovale denumite crovuri sau găvane. Aceste forme sunt frecvente pe interfluviile acoperite cu loess din Câmpia Română, Dobrogea și Banat. Lărgirea și adâncirea continuă a crovurilor și găvanelor, conduce cu timpul
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
unor concrețiuni calcaroase denumite păpuși de loess sau broboane. Ca rezultat al sufoziunii urmată de tasare, pe loess iau naștere mici excavații închise având contururi circulare sau ovale denumite crovuri sau găvane. Aceste forme sunt frecvente pe interfluviile acoperite cu loess din Câmpia Română, Dobrogea și Banat. Lărgirea și adâncirea continuă a crovurilor și găvanelor, conduce cu timpul la formarea unor spații depresionare de dimensiuni mari, denumite padine. În cadrul lor se stabilesc așezări, pâlcuri de pădure și o vegetație ierboasă mai
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
pâlcuri de pădure și o vegetație ierboasă mai abundentă, fiind asemănătoare unor mici „oaze” pe întinsul zonelor de stepă. Procesul de sufoziune creează la suprafață o pâlnie de sufoziune, continuată adânc cu un canal vertical, îngust, care străbate depozitul de loess pe toată grosimea lui. Datorită îngemănării pâlniilor se formează râpe de sufoziune, delimitate de versanți abrupți, închise la cele două extremități. Către obârșiile lor, râpele de sufoziune au legături prin hrube subterane cu alte pâlnii de sufoziune. În loess și
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
de loess pe toată grosimea lui. Datorită îngemănării pâlniilor se formează râpe de sufoziune, delimitate de versanți abrupți, închise la cele două extremități. Către obârșiile lor, râpele de sufoziune au legături prin hrube subterane cu alte pâlnii de sufoziune. În loess și depozite loessoide, din cauza umectării intense, se pot produce unele alunecări superficiale, mai ales atunci când apa de infiltrație se oprește în baza loessului, unde întâlnește o rocă impermeabilă. Datorită șiroirii pe versanții de loess cu o structură mai compactă, se
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
Către obârșiile lor, râpele de sufoziune au legături prin hrube subterane cu alte pâlnii de sufoziune. În loess și depozite loessoide, din cauza umectării intense, se pot produce unele alunecări superficiale, mai ales atunci când apa de infiltrație se oprește în baza loessului, unde întâlnește o rocă impermeabilă. Datorită șiroirii pe versanții de loess cu o structură mai compactă, se pot forma piramide sau coloane. Aceste forme, fiind destul de fragile, se distrug repede, în special după ploile abundente și intense, cât și în urma
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
cu alte pâlnii de sufoziune. În loess și depozite loessoide, din cauza umectării intense, se pot produce unele alunecări superficiale, mai ales atunci când apa de infiltrație se oprește în baza loessului, unde întâlnește o rocă impermeabilă. Datorită șiroirii pe versanții de loess cu o structură mai compactă, se pot forma piramide sau coloane. Aceste forme, fiind destul de fragile, se distrug repede, în special după ploile abundente și intense, cât și în urma topirii zăpezilor. Totalitatea proceselor legate de circulația apei în roci solubile
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
crovurilor, movilele și cu vetrele lacurilor sărate Unturosu și Tătaru. Altitudinea, energia de relief și fragmentarea sunt foarte reduse din care cauză există zone fără scurgere. O astfel de zonă adăpostește unul din cele mai tipice lacuri de tasare în loess ale țării: Tătaru. În zona localități Dudești depozitele de suprafață aparțin Holocenului superior și sunt reprezentate de prafuri argiloase, prafuri nisipoase și argile aparținând teresei superioare a Dunării, dar și nisipuri prăfoase de origine eoliană. Grosimea lor este de 5-10
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]