402 matches
-
de viață, familia, afecțiunea, munca, interesele impersonale, efortul și resemnarea. Un om perspicace, avînd sub ochi cele două tabele, ar putea să modifice dozajul trăsăturilor spre a căpăta în final o „combinație fericită”. Ce e ingenios la Russell e că logicianul nu caută să atingă fericirea înlăturînd cauzele nefericirii (nimeni nu poate scăpa de competiție, oboseală sau plictis), ci urmărește doar să le modifice posologia, adică proporția lor cantitativă. Potrivit acestei optici, fericirea e un sentiment care depinde de simțul proporțiilor
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5182_a_6507]
-
în limba română, la „stilistul” pe care-l poate împlini pe palierul limbii franceze. Nu o dată Cioran a făcut distincția între limba sa natală, caracterizată drept „neelegantă, însă nespus de poetică”, și limba de adopție, „o limbă pentru juriști și logicieni”. Fernando Savater observă, în al său Eseu despre Cioran, că stilul francez al acestuia „dă impresia de ceva ținut în frîu”. Ce rezultă de aici? Că îmbrățișînd raționalitatea expresiei franceze, care frînează jocul verbului pitoresc, autorul Silogismelor amărăciunii alege disciplina
Despre Bilingvism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2620_a_3945]
-
prima oară rolul lui Tarzan (pe care l-a reluat în alte 11 filme), care l-a făcut celebru. A murit în 1984. Joi, 3 iunie ATHANASE JOJA Acum 100 de ani a venit pe lume Athanase Joja, filosof și logician român. A predat primul curs de logică și istoria logicii din țara noastră. De numele său este legată înființarea publicațiilor „Acta Logica“, „Probleme de logică“, „Noesis“. A fost membru, președinte (1959-1963) și vicepreședinte (1966-1972) al Academiei Române. calendar multiconfesional BISERICA ORTODOXĂ
Agenda2004-22-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282484_a_283813]
-
sunt cumani sau români. Asta să fie România de astăzi, o Planetă a Maimuțelor?, se întreabă pe drept cuvânt Andrei Pippidi. „Nu e în chestie!“ S-a uitat vorba lui Maiorescu din disputele cu pseudo-științificii vremii lui. E vorba unui logician. Ea afirmă că, într-o dezbatere sau într-o polemică științifică, argumentul sau contraargumentul trebuie să fie adecvate: la chestiune, adică. A nu fi în chestie înseamnă a recurge la un argument fals ori tendențios. Cu alte cuvinte, din afara chestiunii
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4462_a_5787]
-
Sorin Lavric Ludwig Wittgenstein, Scrisori despre Tractatus, trad. din germană și engleză cu studii introductive de Cătălin Cioabă și Andreea Eșanu, București, Edit. Humanitas, 2012, 274 pag. La o privire sumară, logicienii sunt naturi caste, cărora exigența coerenței le insuflă o disciplină draconică, de îngeri preocupați numai de ordine, simetrii și deducții. Un fel de puritani năzuind la întronarea formalismelor drastice, grație pornirii de a izgoni haosul din lume. Pentru ei, păcatul
Logica cu virtuți etice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3856_a_5181]
-
și devin încercări obligatorii pentru împlinirea unui destin. Iar expresia împlinirii stă în revoluția pe care Wittgenstein vrea s-o aducă în logică prin Tractatus. Așa se explică diligențele stăruitoare pe care le face pe lîngă feluriți editori din epocă, logicianul neezitînd să fie agasant din dorința de a-și vedea publicată cartea. În ochii lui, tipărirea micului tratat nu e nici scop editorial și nici vanitate auctorială, ci trăsătură de iconomie sacră și consfințirea unei vocații rare. Numai așa se
Logica cu virtuți etice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3856_a_5181]
-
ne-am obișnuit să le măsurăm, contează, de fapt, foarte puțin. De aici la setul de axiome ale întîmplătorului, ale niciodată dinainte stabilitului ajungi, replică după replică, trecînd prin Le Grand Jeu al suprarealiștilor, prin scrierile lui Charles Sanders Pierce, logician american de secol XIX, prin ,viziunile" lui Jacob Böhme, ori prin fenomenologia lui Husserl. E, în cartea pe care o ,vorbesc" împreună Basarab Nicolescu și Michel Camus, o ,furtună" de nume și de teorii pe care poți fie să le
De vorbă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10943_a_12268]
-
Universitatea din Edinburg), Samuel Angus (Universitatea din Sydney), Ananda Coomaraswamy (Director al Muzeului de Istoria Artei din Boston). în acest context ni se par cel puțin stranii articolele demolatoare din 1937 și 1938 ale lui Anton Dumitriu. Titlurile prezentărilor ilustrului logician produc frisoane: Erudiție și șarlatanie, Demascarea genialității Dlui Mircea Eliade, cu subpunctele: Șarlatanie organizată, Minciuni extraordinare. Erori. Rea-Credință. în loc de argumente sunt aduse insulte și calomnii, autorul pozând în apărător al culturii și al științei autentice: " Mă cuprinde o amărăciune când
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
finețea unor distincții ce ajunseseră să le țină loc de pămînt este "cearta universaliilor". Cearta aceasta este remarcabilă din cel puțin două motive: mai întîi, fiindcă principalii preopinenți ai acestei dispute logice au fost fețe bisericești, nu filozofi și nu logicieni. De altminteri, la începutul mileniului al doilea, filozofia era făcută cu precădere de oameni ai Bisericii, doar ei reprezentînd o autoritate ce se putea bucura de o încredere publică în privința cunoașterii lumii. Cu alte cuvinte, dacă nu făceai parte din
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
una din discipline, te face s-o percepi ca fiin-du-ți mai potrivită decît cealaltă, atîta doar că, atunci cînd ți se cere să explici de ce ai ales-o, invoci argumente teoretice, și nu nu pîrghii psihice. În această dispută dintre logicieni și psihologi, Husserl va lua partea logicienilor. Rezultatul va fi întocmirea unei impresionante armuri conceptuale, menită a-i apăra pe logicieni de ironiile, prejudecățile și fumurile celor care privesc disciplina logicii ca pe anexa formală, scolastică și rebarbativă a adevărurilor
Impuritatea gîndirii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7948_a_9273]
-
percepi ca fiin-du-ți mai potrivită decît cealaltă, atîta doar că, atunci cînd ți se cere să explici de ce ai ales-o, invoci argumente teoretice, și nu nu pîrghii psihice. În această dispută dintre logicieni și psihologi, Husserl va lua partea logicienilor. Rezultatul va fi întocmirea unei impresionante armuri conceptuale, menită a-i apăra pe logicieni de ironiile, prejudecățile și fumurile celor care privesc disciplina logicii ca pe anexa formală, scolastică și rebarbativă a adevărurilor psihologice. Potrivit acestei optici, logicienii par un
Impuritatea gîndirii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7948_a_9273]
-
cere să explici de ce ai ales-o, invoci argumente teoretice, și nu nu pîrghii psihice. În această dispută dintre logicieni și psihologi, Husserl va lua partea logicienilor. Rezultatul va fi întocmirea unei impresionante armuri conceptuale, menită a-i apăra pe logicieni de ironiile, prejudecățile și fumurile celor care privesc disciplina logicii ca pe anexa formală, scolastică și rebarbativă a adevărurilor psihologice. Potrivit acestei optici, logicienii par un soi de funcționari însărcinați cu salubrizarea gîndirii, un fel de pălmași igienici siliți să
Impuritatea gîndirii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7948_a_9273]
-
lua partea logicienilor. Rezultatul va fi întocmirea unei impresionante armuri conceptuale, menită a-i apăra pe logicieni de ironiile, prejudecățile și fumurile celor care privesc disciplina logicii ca pe anexa formală, scolastică și rebarbativă a adevărurilor psihologice. Potrivit acestei optici, logicienii par un soi de funcționari însărcinați cu salubrizarea gîndirii, un fel de pălmași igienici siliți să facă curat pe un teren care de fapt nu le aparține. Iar desconsiderarea disciplinei lor se sprijină pe următorul raționament: dacă gîndirea este o
Impuritatea gîndirii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7948_a_9273]
-
trebuie ca mai întîi să știu cum iau naștere gîndurile și care e conținutul lor, pentru ca mai apoi să pot să mă întreb cît de valide sunt raționamentele pe care le fac cu ajutorul lor. Toate noțiunile cu care lucrează un logician - concept, judecată, raționament, inducție, deducție, generalizare, clasificare, definiție etc. - se referă la niște procese mentale care sunt cu precădere psihice, și nu logice. În fond, logica este încercarea de a da norme unei activități psihice care de obicei nu rabdă
Impuritatea gîndirii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7948_a_9273]
-
raționament, inducție, deducție, generalizare, clasificare, definiție etc. - se referă la niște procese mentale care sunt cu precădere psihice, și nu logice. În fond, logica este încercarea de a da norme unei activități psihice care de obicei nu rabdă normele. Replica logicienilor sună astfel: scopul logicii nu este să explice cum iau naștere gîndurile, scopul ei este să stabilească condițiile lor de adevăr. Logica vrea să afle care sunt regulile de care trebuie să asculte gîndurile noastre ca să putem spune despre ele
Impuritatea gîndirii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7948_a_9273]
-
principiile logicii sînt de fapt expresia formală a unor elementare fenomene psihice. Un om nu poate gîndi decît în spiritul identității, al noncontradicției și al terțului exclus, acestea trei fiind evidențe de ordin psihic, și nu reguli formale pe care logicienii le-ar fi descoperit ei mai întîi pentru ca mai apoi să le aplice gîndirii. Deși simpatia lui Husserl se îndreaptă spre logicieni, dovadă fiind critica migăloasă pe care o aduce taberei psihologiste, fenomenologul nu îmbrățișează poziția celor dintîi, ci se
Impuritatea gîndirii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7948_a_9273]
-
noncontradicției și al terțului exclus, acestea trei fiind evidențe de ordin psihic, și nu reguli formale pe care logicienii le-ar fi descoperit ei mai întîi pentru ca mai apoi să le aplice gîndirii. Deși simpatia lui Husserl se îndreaptă spre logicieni, dovadă fiind critica migăloasă pe care o aduce taberei psihologiste, fenomenologul nu îmbrățișează poziția celor dintîi, ci se așază undeva la mijloc. În controversa legată de fundarea psihologică sau obiectivă a logicii, voi adopta în consecință o poziție de mijloc
Impuritatea gîndirii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7948_a_9273]
-
asupra regulilor metodologice, pe care le caracterizăm ca fiind antropologice. Prin urmare, cele două partide nu pot ajunge la un acord." (p. 235) Meritul lui Husserl e că înfățișează cu claritate cele două poziții aflate în conflict: psihologiștii și antipsihologiștii (logicienii). Din discordia lor rezultă o panoramă de controverse de factură clasică. Și nu-ți trebuie cine știe ce fler să constați cum genul acesta de controverse, chiar numai parcurse în fugă, te scot din matca gîndurilor obișnuite. Căci te rup de rețeaua
Impuritatea gîndirii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7948_a_9273]
-
scrisori, ediție de Gerda Barbilian și N. Scurtu, Ed. Minerva, 1982). Despre volum a scris favorabil Șerban Cioculescu (în R.F.R., ianuarie 1947), semnalînd, cu bucurie, îmbogățirea literaturii fantastice în epica românească, relevîndu-i curiozitatea intensă de psiholog și factura viguroasă de logician. Să încep și eu cu comentarea primelor două nuvele (schițe?) alese de Ion Barbu. Ochii reflectați e o narațiune curioasă și stranie care surprinde existența unui om de la marginea orașului și a vieții care, de regulă, nu ieșea din casă
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
act de ontologia lui Ilie Pârvu? Cine a reacționat la teza despre ontologiile arhaice a lui Tonoiu? Care au fost urmările comentariilor lui Teofil Corydaleu, predate timp de peste un secol în școlile noastre? Cine a evaluat valoarea soluțiilor oferite de logicienii noștri? Cine (cu excepția lui Noica în privința lui Mircea Vulcănescu) a continuat la noi problematica vreunui autor? Cine a continuat ceva, orice, la noi?" (pag. 22) Se deduce ușor, dincolo de ușorul ton de ieremiadă: nu există, în cultura română, o piață
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
Crișan Andreescu JOHN VENN a devenit celebru pentru introducerea așa-numitei diagrame Venn, utilizată în diverse domenii ca: teoria mulțimilor, teoria probabilităților, logică, statistică și informatică. JOHN VENN. Google sărbătorește împlinirea a 180 de ani de la nașterea filosofului și logicianului englez JOHN VENN printr-un logo dedicat faimosului inventator al diagramelor Venn. JOHN VENN s-a născut în 1834 la Hull, Yorkshire. Mama lui, Martha Sykes, originară din Swanland, în apropiere de Hull, a murit când John era fraged copil
JOHN VENN, inventatorul diagramei VENN, omagiat de Google by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/82219_a_83544]
-
împrumută scrisului său o aură gnomică de apoftegmă esențială, un soi de intuiție obscură rostită repede și gîfîit, ca în clipele de agonie. De aceea, cînd logica unei fraze atinge concizia maximă, ea aduce a incantație. Wittgenstein este cazul unui logician de expresie imnică, genul de hipnotizat a cărui atenție, absorbită fiind de o problemă, o prinde într-o formulare de tip sibilinic, care izbește obișnuințele de gîndire ale cititorului. În fond, apoteoza logicii e atinsă atunci cînd precizia exprimării frizează
Spiritul anancastic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5557_a_6882]
-
trage trasoare. E de prisos să aștepți de la el un discurs care să urce treaptă cu treaptă, spre o coerență sudată. N-are stofă de narator dispus a lega fraze după rigori de înlănțuire sintactică, elocvența livrescă repugnîndu-i din instinct. Logicienii nu au fluență retorică și nici ureche melodică, dar ce-l salvează pe Wittgenstein e instinctul concentrării, acea concizie terifiantă care îl scutește de impresia inestetică a unei limbi folosite fără simț acustic. Așa se face că Wittgenstein are ritm
Spiritul anancastic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5557_a_6882]
-
folosite fără simț acustic. Așa se face că Wittgenstein are ritm prozodic, o sacadare a gîndirii care trece în cadența expresiilor, talentul lui neținînd de estetica cuvintelor, ci de tensiunea pe care le-o imprimă. E cazul rarisim al unui logician care fascinează printr-o strictețe de tip rapsodic, forma lapidară a intuițiilor avînd ceva ominos și tulbure, de duh coborît în străfunduri periculoase, de unde și senzația că asiști la o procesiune de revelații subtile. Vocabularul îi este elementar pînă la
Spiritul anancastic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5557_a_6882]
-
sugerează. Din acest motiv, beletristica lui Russell (alcătuită din romane și nuvele că- zute azi în uitare) e insignifiantă, în vreme ce scrierile filosofice îi rămîn în picioare, așa cum se întîmplă și cu cochetul volum În căutarea fericirii, unde vedem cum un logician se apleacă asupra unor probleme de morală cotidiană. Cazul e cu atît mai insolit cu cît, din prefață, Russell ne atrage atenția că nu vrea să intre în subtilități obscure, ci să ne dea cîteva repere de bun-simț. Numai că
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5181_a_6506]