2,048 matches
-
Făgăraș, ctitorie a voievodului martir Constantin Brâncoveanu. Este de remarcat că, din venitul aceleași vămi s-a întreținut Școala domnească din Câmpulung. Trei documente amintesc despre această valoroasă instituție de instrucție și educație a țării (dania pentru școală făcută de logofătul Radu Năsturel, fiul cărturarului Udriște Năsturel; hrisovul domnitorului Antonie din Popești din 10 mai 1669, prin care a hotărât înființarea acestei școli și cel prin care acorda jumătate din venitul vămii de la Rucăr pentru plata dascălilor și întreținerea ucenicilor, școala
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
grădină părăginită unul din cele mai frumoase parcuri din Europa și, de bună seamă, cel mai mare și frumos din România... Cândva, în jurul anului 1848, dacă nu mă înșel, în această zonă erau moșia și grădina familiei Bibescu. Inimosul mare logofăt Iancu Bibescu a avut gândul, dorința și inițiativa de a transforma acea grădină într-un mare parc în care să se construiască pavilioane, sere, bănci etc... L-a oferit publicului craiovean, adică a trecut acest teritoriu în folosință publică, dar
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
farfurii și ulcioare de nuntă de Oboga ce au ca simbol șarpele, barza, broasca, ce au aparținut lui Ion Buclescu, olar din Horezu. Pe majoritatea farfuriilor sunt pictate aspecte ale trecutului istoric al României: capul lui Mihai Viteazul adus de logofătul Pantazi, Iancu Jianu, Tudor Vladimirescu, regele Ferdinand și regina Maria, stema României socialiste. Casa construită în stil modern este decorată tradițional, cu instrumente muzicale vechi, din zonă, icoane vechi, tablouri, pistornice, ulcioare, ploscă, farfurii de ceramică, oale, linguri de lemn
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
mod de a dubla observația asupra amănuntului cu fine considerații asupra fenomenelor istoriei și adâncimile textelor prezentate. Civilizația cărții care a rodit în miezul spiritual al locului vâlcean nu poate fi separată de sfânta Mănăstire Cozia unde Filos, pe atunci logofăt a lui Mircea cel Bătrân,așa cum se amintește în hrisovul domnesc din 8 ianuarie 1392,ne oferă,cum spune autorul cărții, autentice versuri, adevărate imnuri, adunate cu strădanie într-un ciclu intitulat Pripeale,tipărite,mai apoi,în Psaltirea de la Govora
COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]
-
BĂLAȘA ÎN GRĂDIȘTEA VÂLCII Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Nestor Vornicescu Severineanu și Dumitru Bălașa în Grădiștea vâlcii În ”Ctitorii mânăstirii Bucovăț. Stephan, marele Ban și fiul său Pârvu, Marele Logofăt”, articol publicat de Nestor Vornicescu Severineanu în revista Mitropolia Olteniei, nr. 10 din octombrie 1972, paginile 668-699, autorul încearcă să stabilească obârșia lui Sthepan, clucer și Mare Ban al Craiovei, ctitorul Mânăstirii Bucovăț (1572). Se serbau atunci 400 de ani
NESTOR VORNICESCU SEVERINEANU ȘI DUMITRU BĂLAȘA ÎN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369495_a_370824]
-
nostru și ar trebui să servească de puternic îndemn și pentru alții. Oltenia a dat mari familii de boieri care au făcut istorie, una dintre acestea este și familia boierilor Pârâianu. Ei au avut funcții în administrație, deținând ranguri boierești, logofeți, postelnici, După o primă lectură a lucrări realizez că elaborarea acesteia a beneficiat de o atenție deosebită din partea autorilor, înglobând multe ore de documentare,ca dovadă bibliografia bogată și desele trimiteri la sursa primară de informație. După o lectură mai
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
SEVERINEANU ȘI DUMITRU BĂLAȘA ÎN GRĂDIȘTEA VÂLCII, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 2204 din 12 ianuarie 2017. Nestor Vornicescu Severineanu și Dumitru Bălașa în Grădiștea vâlcii În ”Ctitorii mânăstirii Bucovăț. Stephan, marele Ban și fiul său Pârvu, Marele Logofăt”, articol publicat de Nestor Vornicescu Severineanu în revista Mitropolia Olteniei, nr. 10 din octombrie 1972, paginile 668-699, autorul încearcă să stabilească obârșia lui Sthepan, clucer și Mare Ban al Craiovei, ctitorul Mânăstirii Bucovăț (1572). Se serbau atunci 400 de ani
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
loc de naștere. Grădiștea de Vâlcea a mai dat Olteniei un ban în persoana lui Hamza din ... Citește mai mult Nestor Vornicescu Severineanu și Dumitru Bălașa în Grădiștea vâlciiîn ”Ctitorii mânăstirii Bucovăț. Stephan, marele Ban și fiul său Pârvu, Marele Logofăt”, articol publicat de Nestor Vornicescu Severineanu în revista Mitropolia Olteniei, nr. 10 din octombrie 1972, paginile 668-699, autorul încearcă să stabilească obârșia lui Sthepan, clucer și Mare Ban al Craiovei, ctitorul Mânăstirii Bucovăț (1572). Se serbau atunci 400 de ani
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Al. I. Cuza”, a fost construit în primul deceniu al secolului al XIX-lea de vistiernicul Săndulache Sturdza, care a comandat arhitectului vienez Johan Freiwald ridicarea unei luxoase reședințe pe locul vechii case boierești a strămoșilor săi. În anul 1847, logofătul Costache Sturdza preface casa de la Ruginoasa după arhitectura stilului „gotic”, angajând pentru aceasta pe arhitectul Johan Brandel. Clădirea, care păstrează și astăzi caracteristicile stilului neogotic, inspirat de romantismul german, este de formă pătrată, cu un etaj, fiecare din cele două
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
Sturdza a fost, pentru Ruginoasa, cea mai frumoasă și mai strălucită, grădina cu copaci și iazul cel mare fiind un adevărat rai. În aprilie 1857, palatul și parcul sunt ipotecate pentru împrumutul făcut la Banca Națională a Moldovei, de fiul logofătului C. Sturdza, vornicul Alexandru Sturdza, în valoare de 60.000 galbeni, pentru o perioadă de 17 ani. Alexandru A. Sturdza nu a putut achita ratele la termenele stabilite, astfel că este nevoit să-l vândă. În anul 1862, moșia a
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
pârâului Sărata. 5. Căpotești - situat pe valea pârâului Buzești - afluent pe dreapta pârâului Sărata, este atestat documentar prin înscrisuri vechi ce-l menționează la anul 1555. Își poartă numele, încă de atunci, după stăpânul locurilor, în acea vreme, Carcalechi Capotescu, logofăt la Curtea domnească din Huși, pe timpul lui Alexandru Lăpușneanu. 6. Ivănești - este poziționat geografic pe valea pârâului Sărata, pe o parte și cealaltă a acestuia, între două dealuri. Pe coama dealului din dreapta (vest) tronează o clădire mare, impetuoasă, fost conac
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
C. Negruzzi în capitolul „Primii umoriști”, alături de Anton Pann și Cilibi Moise. C. Negruzzi, fin literat și cunoscător al mai multor limbii de circulație europeană, provine dintr-o familie de răzeși, având rădăcini care coboară până în secolul al-XVII-lea la marele logofăt al Moldovei, Gavrilaș Neniu(1667), cum se poate citi în hrisovul lui Alexandru Vodă. Se poate ca numele de Negruț să se fi format de la o poreclă dată străbunicului sau, Ianache Neniu (1740), ulterior devenită nume și italienizata, lucru care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353103_a_354432]
-
C. Negruzzi în capitolul „Primii umoriști”, alături de Anton Pann și Cilibi Moise. C. Negruzzi, fin literat și cunoscător al mai multor limbii de circulație europeană, provine dintr-o familie de răzeși, având rădăcini care coboară până în secolul al-XVII-lea la marele logofăt al Moldovei, Gavrilaș Neniu(1667), cum se poate citi în hrisovul lui Alexandru Vodă. Se poate ca numele de Negruț să se fi format de la o poreclă dată străbunicului sau, Ianache Neniu (1740), ulterior devenită nume și italienizata, lucru care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353103_a_354432]
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > GLORIE COPILĂRIEI IV Autor: Mihaela Arbid Stoica Publicat în: Ediția nr. 479 din 23 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Capitolul VII BERBECUL ȘI LOGOFĂTUL Am ieșit în drum, m-am așezat pe pătul și mușcând din codrul de pâine, am început să-mi legăn picioarele până în clipa când am văzut-o, la oarecare distanță, pe verișoara mea ce mare Mia. Am fugit înaintea ei
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
am apropiat de el și l-am întrebat: De ce, nene, doar o să fie și ospăț! Ce ospăț, Gogule! “Tu știi mă, ce este acolo?!” m-a întrebat el speriat. Eu am făcut pe prostul și cum știam că îi cheamă logofătul mereu să facă treabă, m-am apropiat de el și mai mult și i-am tot tras-o cu mâncarea. “Bă fraților, a început acesta, să nu vă duceți mă, că sunt lucruri necurate. D-aia, bă, vă cheamă astea
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
dascălul de mână. Am bufnit în râs. Tataie încurajat de veselia mea și-a împins pălăria pe spate și cu gura până la urechi de râs, se chinuia să-și continuie povestea. -“Slujba trebuie făcută în podul palatului”, ne-a spus logofătul. Numai prințesele au rămas în două scaune mari în fața clădirii, cică erau bătrâne și nu puteau urca pe scări. -Și popa? -Păi cine ținea slujba, dacă rămânea și popa jos? m-a întrebat tataie cu o ironie în glas, care
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
întrebat cu respirația oprită de emoție. De data aceasta tataie râdea mai să cadă din căruță. El râdea și eu îl trăgeam de mânecă să-mi răspundă la întrebare. Fierbeam mai rău decât borșul prințeselor. -Ți-am spus că aveau un logofăt? m-a întrebat să vadă dacă îmi aminteam. -Da, am răspuns promt. -Ei bine, nenorocitul ăsta, ca să le sperie să nu mai vină la palat, pentru că el dormea în patul lor și făcea niște chefuri de cădea și zugrăveala de pe
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
el, să facă gălăgie în nopțile când veneau prințesele. Până la ziuă alerga prin pod. Își își punea o blană veche, cu niște coarne, și se arăta și la ferestre, de îi speria și pe argați. Când a făcut popa slujba, logofătul l-a urcat pe mut pe acoperiș cu un sac de pietre și atâta a sărit, că a căzut în cazanul cu ciorbă și a murit. -Tataie, ai râs de mine! am țipat nervoasă și m-am ridicat în picioare
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
mai grăbit că niciodată, doar la plecare, când și-a șters nasul mai mult decat trebuia, mi-a spus:... X. GLORIE COPILĂRIEI IV, de Mihaela Arbid Stoica, publicat în Ediția nr. 479 din 23 aprilie 2012. Capitolul VII BERBECUL ȘI LOGOFĂTUL Am ieșit în drum, m-am așezat pe patul și mușcând din codrul de pâine, am început să-mi legăn picioarele până în clipa când am văzut-o, la oarecare distanță, pe verișoară mea ce mare Mia. Am fugit înaintea ei
MIHAELA ARBID STOICA [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
perioadă, înalta dregătorie de Mare Ban: Vintilă Corbeanu(rudă cu boierii craiovești și olteni), 1688-1693; Cornea Brăiloiu, 1693-1705; Constantin Știrbei, 1706-1715; Șerban Bujoreanu în 1716 ; vel vornic: Radu Golescu, 1710-1713; Bunea Grădișteanu, 1714-1715; Șerban Bujoreanu, 1716; Vintilă Fălcoianu, 1718-1719; vel logofăt: Diicul Rudeanul, 1692-1703; Șerban Gracianu, 1701-1710 și Șerban fiul său, 1710-1714 ; vistierul: Șerban Grecianul, 1694-1701; Barbul Brătășanu, 1701, Șerban Bujoreanu, 1704-1716; vel clucer: Costandin Știrbei, 1703-1706, Radu Golescu, 1706-1707, Șerban Prisăceanu, 1714-1715; vel postelnic: Dumitrașco Caramanlău, 1688-1704, Dumitrașco Hrisoscoleu, 1716
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
vel căpitanul de cazaci: Gheorghe Obedeanu, 1708, Neagul Fălcoianu, 1711-1713; căpitanul de dorobanți: Gheorghe Obedeanu, 1706, Costache Grecianu, 1709-1711, Drăghici Bălăceanu, 1714-1716; vel căpitanul de Cerneți: Matei Glogoveanu, ante 1703, Matei Fălcoianu, 1703-1704, Mihai Fărcășanu, 1705, Chirică Rudeanu,1712; vtori logofătul: Barbu Brăiloiu, 1707-1709 . Se adaugă Grigore Băleanu-v. slug. 1711-1713; v.vor. 1713-1714; v. ban 1716; v. log. 1716; Div. Cv.1717-1726 , precum și alții care îndeplineau sub Constantin Brâncoveanu cele mai importante responsabilități, sarcini și porunci menite să asigure bunul mers
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
precum și a altora din Muntenia, se exercita o permanentă și avizată presiune și supraveghere din partea domnului, care avea o bună experiență în cunoașterea și exercitarea atribuțiilor dregătorilor, căci îndeplinise personal pe unele dintre acestea, ajungând la treapta înaltă de mare logofăt în timpul domniei unchiului său Șerban Cantacuzino. În plus Constantin Brâncoveanu era bine înzestrat și pregătit intelectual ( făcuse și studii la Padova), era riguros și prob, dar și exigent, chiar sever, cu îndeplinirea responsabilităților și poruncilor date. În cazurile în care
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
structurale clasice, având suprafațele împărțite în secțiuni bine definite: Advonul (exonartex), sau pridvorul, este spațiul care precede pronaosul, având caracter introductiv. La început acesta era construit sub forma deschisă, delimitat uneori doar de o balustradă (Biserica Curții, Bălinești, ctitorită de logofătul Tăutu în 1493), sau de arcade susținute de stâlpi lemn sau piatră, care mai târziu a luat forma unei incăperi închise, prevăzută cu ferestre. Primul pridvor închis din Moldova a fost construit la biserica mânăstirii Putna. Pronaosul (nartex), sau vestibulul
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
Coman al Oradiei, după ce și-a purtat cu toată demnitatea și încrederea în Dumnezeu crucea vieții și a suferinței, vreme de mai mulți ani! ... De aceea, pentru noi, din anul 1992, această zi va comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Oradiei sfârșitului de secol XX - care a păstorit aceste meleaguri „de la brazda de NV a țării” între anii 1971 - 1992... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente, de Preasfințitul Părintele
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358615_a_359944]
-
Coman al Oradiei, după ce și-a purtat cu toată demnitatea și încrederea în Dumnezeu crucea vieții și a suferinței, vreme de mai mulți ani! ... De aceea, pentru noi, din anul 1992, această zi va comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Oradiei sfârșitului de secol XX - care a păstorit aceste meleaguri „de la brazda de NV a țării” între anii 1971 - 1992!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente de Preasfințitul Părintele
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]