271 matches
-
mult sau mai puțin culturale, și nu închise în alternativa: de tip cultural sau industrial. Acest tip de teorie a deschis calea pentru teoria neoclasică a noilor consumatori. În teoria lui Lancaster, care datează din anii 1960, se consideră că: "Loisir-urile sunt servicii pe care consumatorul și le face sieși, în sensul că satisfacția pe care i-o aduc este indisociabilă de faptul că el însuși este producătorul lor. Ca loisir-uri, aceste activități își pierd sensul dacă sunt delegate
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Lancaster, care datează din anii 1960, se consideră că: "Loisir-urile sunt servicii pe care consumatorul și le face sieși, în sensul că satisfacția pe care i-o aduc este indisociabilă de faptul că el însuși este producătorul lor. Ca loisir-uri, aceste activități își pierd sensul dacă sunt delegate. Loisir-urile sunt activități nedelegabile". Nicolas Herpin și Daniel Verger, 2000, vol. 2, p. 58. În acest sens, efectele unei delegări (a pune pe alții să facă un lucru pe care
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
-urile sunt servicii pe care consumatorul și le face sieși, în sensul că satisfacția pe care i-o aduc este indisociabilă de faptul că el însuși este producătorul lor. Ca loisir-uri, aceste activități își pierd sensul dacă sunt delegate. Loisir-urile sunt activități nedelegabile". Nicolas Herpin și Daniel Verger, 2000, vol. 2, p. 58. În acest sens, efectele unei delegări (a pune pe alții să facă un lucru pe care-l poți face tu însuți) dezvăluie specificitatea relației care ne
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pe care-l poți face tu însuți) dezvăluie specificitatea relației care ne leagă de anumite obiecte (sau specificitatea anumitor obiecte în sine, pentru economiști nu contează). Această abordare a fost aprofundată de Linder, când a decis să ordoneze activitățile de loisir, de la lectură până la jocul de poker, după costul în unități de timp petrecut: Banii pot, mai mult sau mai puțin, să se substituie timpului după activitățile de loisir. Exemplu: banii îmi permit să câștig timp în lectură" (Linder, citat de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a fost aprofundată de Linder, când a decis să ordoneze activitățile de loisir, de la lectură până la jocul de poker, după costul în unități de timp petrecut: Banii pot, mai mult sau mai puțin, să se substituie timpului după activitățile de loisir. Exemplu: banii îmi permit să câștig timp în lectură" (Linder, citat de Herpin și Verger, p. 58). Alt exemplu, printre cele mai cunoscute, este definiția indirectă a bunurilor culturale a lui Gary Becker și George Stigler (Benhamou, 1996, pp. 13-15
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
teatrul "de amatori" sau la cântatul la pian... Aceste practici nu costă nimic, ocupă mult timp, dar vor fi luate în considerare de statistica publică. Practicile culturale sunt studiate de INSEE în cadrul cheltuielilor bugetare ale gospodăriilor, sub titlul "Cultură și loisir" (Herpin și Verger, 2000). Acest mod de a privi lucrurile apărea și în primele anchete despre consumul gospodăriilor, inițiate în secolul al XIX-lea de Frédéric Le Play (1806-1882). Politehnist ca formație, acesta a publicat în 1855 volumul Muncitorii europeni
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de scopurile propuse, adică de "reliefarea condiției fizice și morale a fiecărei familii și facilitarea comparațiilor". După Le Play, secțiunea "nevoi morale, recreere", care ni se pare a corespunde cel mai bine cu ceea ce includem azi în postul "cultură și loisir", era legată de combinații având ca scop "satisfacerea nevoilor sufletului, dezvoltarea inteligenței, distragerea de la oboseala muncii și păstrarea sănătății corpului". Ea se subdiviza după cum urmează: cult religios, ajutoare, pomană; educația copiilor; recreere și ceremonii; sănătate. Această sociologie a consumului (avant
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
intelectuale și a sociabilității fiecărei familii". Maurice Halbwachs, 1970, p. 167 (ed. I, 1912). Această reflecție ne îndeamnă așadar să considerăm cu precauție interpretările ce se pot extrage din statisticile INSEE, ale căror categorii nu corespund numaidecât uzanțelor sociale. • Postul "Loisir și cultură" astăzi Potrivit statisticienilor specializați în domeniu, acest post implica, în 1995, aproximativ 12 % din consumul global al francezilor (Herpin și Verger, 2000, p. 29). Dar ce se grupează exact sub acest agregat? Învățământul plătit; produsele și serviciile audiovizuale
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
7 8,1 6,1 5,4 4 Locuință + dotări 19,1 23,1 23,6 23 24,2 Sănătate 5,6 8 9,7 11,7 12,6 Transport + comunicații 9,8 11 13,4 14,1 13,9 Loisir și cultură 6,2 6,8 7,1 7 7,1 Hoteluri, cafenele, restaurante 6,5 5,4 5,5 6 6 Educație 5,8 6,4 6,6 6,3 6,9 Altele 5,7 6 6,1 6
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
impune ca o evidență pentru mulți actori sociali, cel mai adesea prin intermediul rețelelor mediatice, avide de asemenea subiecte. • Perspectiva antropologică Totuși, pe lângă anchetele privitoare la cheltuielile de consum, s-au efectuat în ultimii ani cincizeci de anchete legate de vacanțe, loisir-uri sau petrecerea timpului liber. Rămânând interesat de banii pe care se bazează cheltuielile, INSEE a luat în considerare și factorul timp. Această nouă orientare se înscrie în linia lucrărilor din sociologia cantitativă americană și internațională din perioada interbelică (ancheta
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
banii pe care se bazează cheltuielile, INSEE a luat în considerare și factorul timp. Această nouă orientare se înscrie în linia lucrărilor din sociologia cantitativă americană și internațională din perioada interbelică (ancheta din 1924 a Biroului Internațional al Muncii privind loisir-urile muncitorilor) și a monografiilor dedicate mediilor sociale (muncitorii, funcționarii etc.). Ea s-a dezvoltat în contextul mai general al preocupării politice pentru încadrarea loisir-urilor muncitorești (o dovedesc cercetările de psihologie socială din deceniile 1960 și 1970: Paul-Henry Chombart
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
americană și internațională din perioada interbelică (ancheta din 1924 a Biroului Internațional al Muncii privind loisir-urile muncitorilor) și a monografiilor dedicate mediilor sociale (muncitorii, funcționarii etc.). Ea s-a dezvoltat în contextul mai general al preocupării politice pentru încadrarea loisir-urilor muncitorești (o dovedesc cercetările de psihologie socială din deceniile 1960 și 1970: Paul-Henry Chombart de Lauwe, René Kaes, Janine Larrue). Anchetele privind "comportamentele non-monetare" Dacă anchetele privitoare la familii, la condițiile de viață și de consum sunt comandate de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de cunoaștere economică și politică își vor găsi repede locul, pe măsură ce se dezvoltă industriile culturale și turismul de masă. Cronologia anchetelor 1949: Prima anchetă privind vacanțele. 1964: Anchetă generală privind vacanțele. 1966: Prima anchetă privind bugetele timpul. 1967: Anchetă privind loisir-urile. 1974: Prima anchetă națională privind "Folosirea timpului". 1981: Prima anchetă privind sociabilitatea (numită anchetă "contacte"). 1997: Anchetă "Rețele de rudenie și întrajutorare". • Sociabilitatea, o practică culturală? INSEE a sistematizat anchetele despre sociabilitate în anii 1980. Originalitatea lor constă în
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Originile anchetelor Producția "inseeană" este preluată, din 1960, de Ministerul Culturii. Ideea de a primi date statistice privitoare la practicile culturale a fost justificată prin proiectul politic de a stabili un recensământ al nevoilor și așteptărilor francezilor în materie de loisir, pentru a-i ajuta să-și ocupe "bine" timpul liber câștigat prin "surplusul de productivitate" determinat de creșterea economică (noțiune creată de Pierre Massé, comisarul pentru Plan în acea perioadă). Diagnosticul "nevoilor culturale" a stat la baza unei politici naționale
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
derivate) (cf. Denis Bayart și Pierre-Jean Benghozi, Le Tournant commercial des musées en France et à l'étranger, La Documentation française, Paris, 1993); în plus, o altă abordare constă în propunerea de servicii pedagogice către școli, colegii, licee, centre de loisir, comitete de întreprindere... Tehnicile și dispozitivele didactice (conferințe, multimedia, intervenții în medii profesionale) sau sensibile (ateliere) fac parte din această ofertă. • Muzeologia Este o formă specifică de interes față de publicuri, situată la frontiera dintre comunicare, științele educației, istorie și sociologie
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Le Monde des employés de bureau, Seuil, Paris, 1965) a studiat "universul cultural" al funcționarilor în ancheta sa din 1957, a fost determinat să distingă diferite subgrupuri de practici. Astfel, printre funcționarii care nu au nici o responsabilitate, unii compensează prin loisir-uri active, în timp ce alții se retrag în sine și își accentuează pasivitatea și în afara muncii. El descrie patru "niveluri culturale": un nivel ridicat (15 %), mediu (20 %), slab (40 %) și foarte slab. Alain Chenu (Les Employés, La Découverte, Paris, 1994) subliniază
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
înalte, cu atât sociabilitatea este mai intensă, încât poate fi citită ca o a doua meserie pentru cadrele și clasele medii. Ea este, în plus, ierarhizată social prin diplomă și statut, ca toate practicile culturale (Héran, 1988). Educație populară și loisir-uri Ceea ce Durkheim avea în vedere strict pentru și prin școala republicană, politica culturală are în vedere, începând cu Malraux, prin și pentru accesul tuturor la cultură. Aceasta este recunoscută drept un factor esențial de coeziune și de legătură socială
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pretext (arbitrar), ci suportul unei coeziuni mereu înnoite în ciclul continuu al generațiilor. Georges Friedmann (1902-1977), care a studiat inițial munca industrială dintr-o perspectivă marxistă, a sesizat, în anii 1950, că au crescut mizele sociologice ale unei "civilizații a loisir-urilor" fondate pe timpul liber și pe noile moduri de viață. El l-a orientat pe această pistă pe Joffre Dumazedier (1915-2002), care a încercat să creeze în Franța o sociologie a loisir-urilor după modelul american. Provenit dintr-un mediu
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
au crescut mizele sociologice ale unei "civilizații a loisir-urilor" fondate pe timpul liber și pe noile moduri de viață. El l-a orientat pe această pistă pe Joffre Dumazedier (1915-2002), care a încercat să creeze în Franța o sociologie a loisir-urilor după modelul american. Provenit dintr-un mediu muncitoresc, militând pentru cauza formării continue, Dumazedier a susținut întotdeauna ideea educației populare (înlocuită în zilele noastre de "animarea socioculturală"). Prin cultura școlară și continuă individul poate să-și depășească propria condiție
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
republicană, care-i servește drept soclu. La elaborarea Planurilor din anii 1960, Dumazedier a luat parte activă la lucrările comisiilor pentru dotarea culturală (Dubois, 1999). Această tradiție de gândire consideră că dezvoltarea culturală trece prin dezvoltarea timpului liber, cel al loisir-urilor și al practicilor culturale. Oferta instituțională (dotări, resurse, servicii...) trebuie să răspundă cererii francezilor și s-o stimuleze în cazul mediilor populare. Timpul eliberat pentru loisir trebuie să compenseze carențele școlare ale anumitor medii profesionale și sociale. Cultura este
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de gândire consideră că dezvoltarea culturală trece prin dezvoltarea timpului liber, cel al loisir-urilor și al practicilor culturale. Oferta instituțională (dotări, resurse, servicii...) trebuie să răspundă cererii francezilor și s-o stimuleze în cazul mediilor populare. Timpul eliberat pentru loisir trebuie să compenseze carențele școlare ale anumitor medii profesionale și sociale. Cultura este un drept, în aceeași măsură ca și educația, locuința sau cetățenia. Integrare contra excludere O întreagă parte a sociologiei contemporane specializate în practicile culturale nu omite să
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
dă sentimentul că, marginale, duc totodată o existență riscantă. Partea a patra Politicile Capitolul 9 Politizarea "culturalului" Politizarea culturii implică atât statul central (comandă de opere, monumente istorice, colecții naționale, mari instituții, educație artistică, diplome), cât și colectivitățile locale (politica loisir-urilor, spectacol "viu", cinema de proximitate, animare socioculturală, practici de amator, patrimoniu etnologic și al "țării", reședințele artiștilor). Aceste două aspecte sunt studiate succesiv. Indicatorii politizării La nivel național Reluând cronologia activității politice, sunt propuși trei indicatori ai politizării: timpul
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
orientări ministeriale. El se bazează pe semnificația sa simbolică sau pe efectele practice. În acest cadru, Ministerul Culturii stabilește legături cu cel al Educației, al Tineretului și Sportului, al Orașului, în jurul problemelor de formare artistică, de acces la cultură și loisir-uri, dar și de integrare socială. Înființarea în 1959 a Ministerului Afacerilor Culturale dovedește această implicare a politicului la cel mai înalt nivel. De la acea dată, cultura a devenit obiectul unui afișaj sistematic și al unei atenții susținute. Crearea Serviciului
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Bourdieu, "La représentation politique: éléments pour une théorie du champ politique", în Actes de la recherche en sciences sociales, nr. 36-37, februarie-martie 1981, pp. 3-24. Dreptul universal la cultură În cadrul unei alternanțe a muncii salarizate și a odihnei (care este forma loisir-ului modern), politicul aduce răspunsuri tehnice adecvate nevoilor de educație și de formare, nevoilor de loisir și de cultură ale populațiilor pe care le administrează. Dreptul universal la muncă este echilibrat prin dreptul universal la cultură, iar ambele se regăsesc
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sciences sociales, nr. 36-37, februarie-martie 1981, pp. 3-24. Dreptul universal la cultură În cadrul unei alternanțe a muncii salarizate și a odihnei (care este forma loisir-ului modern), politicul aduce răspunsuri tehnice adecvate nevoilor de educație și de formare, nevoilor de loisir și de cultură ale populațiilor pe care le administrează. Dreptul universal la muncă este echilibrat prin dreptul universal la cultură, iar ambele se regăsesc, în egală măsură, în preambulul Constituției din 1946 (reluat în 1958): "Națiunea garantează accesul egal al
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]