872 matches
-
Bravo, toarășa! Cu noii regizori, România exersează bătuta pe loc. Legea a ajuns să fie interpretată după bunul lor plac! Curtea Constituțională a devenit din nou urechistă! Deși vătaful de Telorman își simte sfârșitul aproape nu se lasă. Împreună cu celălat lotru, ajunși la cârma Parlamentului României, caută rezolvări rapide. Cu Iordache au dat-o-n bară punând țara pe jar! Drept răsplată l-au pus vice la Camera Deputaților! Halal politică dâmbovițeană! Nici cu actualul nu au șanse de spălarea cazierului
TABLETA DE WEEKEND (191): BALENA ROŞIE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368781_a_370110]
-
numele satelor Grădiștea și Băești, azi Dobricea, iar de numele celui de al treilea, zidirea unei biserici în satul Străchinești. Pădurile din stânga și din dreapta Oltețului, ce aveau legătură cu vestita pădure Cotoșmanu, ascundeau în vremurile mai îndepărtate numeroase grupuri de lotri. Aceștia ațineau calea negustorilor ce treceau cu marfă dinspre și spre Craiova sau Vâlcea sau oricărui călător mai înstărit și-i jefuiau. Nu de puține ori, aceste jafuri se făceau cu vărsare de sânge. Stăpânirea, de multe ori depășită de
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
marfă dinspre și spre Craiova sau Vâlcea sau oricărui călător mai înstărit și-i jefuiau. Nu de puține ori, aceste jafuri se făceau cu vărsare de sânge. Stăpânirea, de multe ori depășită de situație, încerca să distrugă aceste grupuri de lotri, trimițind mereu potere împotriva lor. Uneori, reușeau. Cu grupuri mai mici, dar când cetele erau mai mari și mai bine organizate poterele erau puse pe fugă. Se spune că aceste păduri erau pline de ascunzători în care lotri își puneau
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
grupuri de lotri, trimițind mereu potere împotriva lor. Uneori, reușeau. Cu grupuri mai mici, dar când cetele erau mai mari și mai bine organizate poterele erau puse pe fugă. Se spune că aceste păduri erau pline de ascunzători în care lotri își puneau la adăpost aurul și argintul jefuit, sub jurământ aspru de păstrare a secretului. Dacă ceata era spulberată de potere sau din diferite motive, nu se mai puteau strânge toți să-și împartă prada, aceasta rămânea ascunsă pe veci
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
urca spre munte. Mulți ciobani, ce-și duceau toamna oile la Dunăre pentru iernat sau primăvara spre munte la pășunat, își vedeau turmele dijmuite de ceata lui Grădea. Făcând plângere la stăpânire, au fost trimise cătane să spulbere ceata de lotri și să facă iar drumurile sigure cum erau odată. Văzându-se strâmtorați, Grădea și oamenii lui au trecut Oltețul pierzându-și urma în pădurile Cotoșmanu. Aici, au întâlnit ceata lui Dragu. După depunerea jurământului de frăție, Grădea și oamenii lui
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
puritate și simplitate ancestrală a regiunii intracarpatice a Țării Loviștei, din nordul județului Vâlcea, tărâm plin de legende și misticism, plină de frumuseți ireale, înconjurată de masivele Parâng și Făgăraș ce o îmbrățișează protector, străbătută fiind de râurile Olt și Lotru, și de numeroasele râulețe ce izvorăsc din munți, reci ca gheața și dulci ca mierea, ce șerpuiesc domol peste câmpuri, dealuri, și prin satele din regiune. Această Țară a Loviștei, atestată documentar în anul 1233, este leagănul oamenilor străvechi, al
FIUL PĂMÂNTULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070]
-
numele satelor Grădiștea și Băești, azi Dobricea, iar de numele celui de al treilea, zidirea unei biserici în satul Străchinești. Pădurile din stânga și din dreapta Oltețului, ce aveau legătură cu vestita pădure Cotoșmanu, ascundeau în vremurile mai îndepărtate numeroase grupuri de lotri. Aceștia ațineau ... Citește mai mult Haiduciiîn vremea când aveau loc evenimentele ce am a vă relata, lunca Oltețului era un mare zăvoi ce se unea, cu mici întreruperi, cu pădurea. Acest zăvoi a existat până la colectivizare când comuniștii au pus
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
numele satelor Grădiștea și Băești, azi Dobricea, iar de numele celui de al treilea, zidirea unei biserici în satul Străchinești.Pădurile din stânga și din dreapta Oltețului, ce aveau legătură cu vestita pădure Cotoșmanu, ascundeau în vremurile mai îndepărtate numeroase grupuri de lotri. Aceștia ațineau ... II. MOLEARCA, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 2253 din 02 martie 2017. Molearca Molearca era bolnavă. Bătrână și bolnavă. Pe chipul ei, viața săpase șanțuri adânci. Cunoscuse în viață răul și binele deopotrivă. După o copilărie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
pe nume Litovoi Ce-și apăra hotarul la vreme de război. Cu munții și pădurea, cu ape curgătoare Moșnenii brezoieni se află-n sărbătoare! Și Basarab și Mircea cu-ale lor legende vii Rămân peste meleaguri eterne mărturii. Plutașii de pe Lotru duceau bușteni la vale La lacul de plutire Novac le ieșea-n cale. Cu munții și pădurea, cu ape curgătoare Moșnenii brezoieni se află-n sărbătoare! Au avut moșnenii o floare în grădină O societate forestieră numită Carpatină. Se-auzea
DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353553_a_354882]
-
înființat împreună cu poetul Vasile Radu Ghenceanu „Cenaclul Literar Nord”. În 2004, la Cluj-Napoca a pus bazele cenaclului literar „Vasile Sav”, care funcționează pe lângă o secție a Primăriei Cluj-Napoca. În perioada 1970-1971 lucrează ca redactor la ziarul de șantier „Lumina de pe Lotru” ce apărea pe șantierul hidroenergetic de la Voineasa. A fost redactor și la „Curierul Primăriei Cluj-Napoca” și la revista „Cetatea Culturală”, inclusiv la Confluențe românești. Debutează cu poezie în 1959 în revista Tribuna, pe când era elev în clasa XI-a. Debutează
CURRICULUM VITAE-AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352645_a_353974]
-
verzi, fără chip, fără nume La același talcioc, de noroc, nenoroc, vin țigănci cu ghioc, cu fuste crețe și ghetre cu toc să ghicească de dor, de soroc, de patimă de iubire cu foc. Și tot la același talcioc, vin lotri-mbrăcați în caftane domnești la furat de sirepe, crescute prin pustele stepe, sau chiar vreo domniță cu râs copiliță. La talciocul din inima lumii urc eu, nebunul, pe funia lumii... Leonid IACOB Referință Bibliografică: talcioc / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN
TALCIOC de LEONID IACOB în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353643_a_354972]
-
care se cațără ca niște alpiniști foioasele și rășinoasele, de o parte și de alta a râului Olt ce desparte grupa Munților Făgăraș de cea a Munților Parâng, deodată spectaculosul defileu își deschide larg porțile la confluența bătrânului Râu cu Lotru. Lotru străjuiește, ca hotar, între Munții Căpățânii și cei ai Lotrului. De aici se desfășoară spre apus până la Voineasa dar și spre miazănoapte, pe valea Oltului, legendara Țara Loviștei, cu un relief variat, cu sate răspândite până pe cele mai înalte
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
se cațără ca niște alpiniști foioasele și rășinoasele, de o parte și de alta a râului Olt ce desparte grupa Munților Făgăraș de cea a Munților Parâng, deodată spectaculosul defileu își deschide larg porțile la confluența bătrânului Râu cu Lotru. Lotru străjuiește, ca hotar, între Munții Căpățânii și cei ai Lotrului. De aici se desfășoară spre apus până la Voineasa dar și spre miazănoapte, pe valea Oltului, legendara Țara Loviștei, cu un relief variat, cu sate răspândite până pe cele mai înalte coline
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
parte și de alta a râului Olt ce desparte grupa Munților Făgăraș de cea a Munților Parâng, deodată spectaculosul defileu își deschide larg porțile la confluența bătrânului Râu cu Lotru. Lotru străjuiește, ca hotar, între Munții Căpățânii și cei ai Lotrului. De aici se desfășoară spre apus până la Voineasa dar și spre miazănoapte, pe valea Oltului, legendara Țara Loviștei, cu un relief variat, cu sate răspândite până pe cele mai înalte coline, așa cum este o vorbă lovișteană „până acolo unde întoarce uliu
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
răspândite până pe cele mai înalte coline, așa cum este o vorbă lovișteană „până acolo unde întoarce uliu!” În acest areal românesc întâlnești obiceiuri, tradiții, datini și un folclor specifice plaiurilor muntenești cu oameni veseli, harnici, ospitalieri și dârzi. Chiar la confluența Lotrului cu Oltul se desfășoară, atât spre nord cât și spre apus, orașul Brezoi, care poate fi numit capitala Țării Loviștei. Acest orășel de munte își are legenda și istoria sa. Numele i-ar veni de la un lotru (haiduc), pe nume
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
Chiar la confluența Lotrului cu Oltul se desfășoară, atât spre nord cât și spre apus, orașul Brezoi, care poate fi numit capitala Țării Loviștei. Acest orășel de munte își are legenda și istoria sa. Numele i-ar veni de la un lotru (haiduc), pe nume Breazu. Se zice că pe timpuri valea Lotrului era „patronată” de cinci lotrii: Breazu de unde vine numele Brezoi, Mălai de unde se trage numele localității Mălaia, Ciungu al cărui nume a lăsat moștenire satul Ciunget de pe Latorița și
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
cât și spre apus, orașul Brezoi, care poate fi numit capitala Țării Loviștei. Acest orășel de munte își are legenda și istoria sa. Numele i-ar veni de la un lotru (haiduc), pe nume Breazu. Se zice că pe timpuri valea Lotrului era „patronată” de cinci lotrii: Breazu de unde vine numele Brezoi, Mălai de unde se trage numele localității Mălaia, Ciungu al cărui nume a lăsat moștenire satul Ciunget de pe Latorița și Voinea de unde provine numele vestitei stațiuni Voineasa. Orașul Brezoi se află
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
Brezoi, care poate fi numit capitala Țării Loviștei. Acest orășel de munte își are legenda și istoria sa. Numele i-ar veni de la un lotru (haiduc), pe nume Breazu. Se zice că pe timpuri valea Lotrului era „patronată” de cinci lotrii: Breazu de unde vine numele Brezoi, Mălai de unde se trage numele localității Mălaia, Ciungu al cărui nume a lăsat moștenire satul Ciunget de pe Latorița și Voinea de unde provine numele vestitei stațiuni Voineasa. Orașul Brezoi se află pe cursul inferior al Lotrului
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
lotrii: Breazu de unde vine numele Brezoi, Mălai de unde se trage numele localității Mălaia, Ciungu al cărui nume a lăsat moștenire satul Ciunget de pe Latorița și Voinea de unde provine numele vestitei stațiuni Voineasa. Orașul Brezoi se află pe cursul inferior al Lotrului. Dar el cuprinde și o serie de suburbii. Cum ieși dintre versanții stâncoși ce parcă sugrumă drumul european de la Cârlige deodată zarea se deschide. Întâlnești pe partea dreaptă (dinspre Râmnicu Vâlcea) câteva moteluri și parcări, o stație peco și apoi
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
și parcări, o stație peco și apoi imediat se ramifică un drum național la stânga care șerpuiește pe vale în sus, traversează culmile muntoase și ajunge la Petroșani. Drumul național DN7, spre Sibiu, continuă peste un pod de beton peste râul Lotru și traversează cătunul Golotreni. Puțin mai sus se află un pod CFR peste Olt construit cu aproape o sută de ani în urmă și care făcea legătura cu satul Văratica și gara Lotru cu o arhitectură aparte specifică zonei. Puțin
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
peste un pod de beton peste râul Lotru și traversează cătunul Golotreni. Puțin mai sus se află un pod CFR peste Olt construit cu aproape o sută de ani în urmă și care făcea legătura cu satul Văratica și gara Lotru cu o arhitectură aparte specifică zonei. Puțin mai sus întâlnim o centrală hidroelectrică, barajul și lacul de acumulare. Pe rând se găsesc satele Corbu și Proieni, unde se spune că la bisericuța de acolo s-ar fi cununat domnitorul Mihai
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
este satul Călinești cu mirifica vale a Călineștiului. Aici este hotarul de nord al Brezoiului, învecinat cu Schitul Cornet, ctitorie a lui Vel Vornicu Mareș Băjescu, anul1666, și una dintre cele mai moderne centrale hidroelectrice din Europa. Revenind la Gura Lotrului, de la cătunul Văratica și de la apele Oltului care scaldă stânca Muntelui Cozia, spre apus, pe drumul național DN7A, se întinde orașul Brezoi străjuit de o parte de apele bătrânului Olt și Muntele Cozia, iar la nord de vestita stâncă ce
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
amonte, întâlnești ruinele vestitei fabrici de cherestea, cândva Carpatina. Aici se afla UMTF-ul (unitatea de transport forestier), apoi UFET-ul Brezoi din cadrul IFET Rm Vâlcea, cu fabrica de cherestea și unul dintre numeroasele sectoare de exploatare a lemnului de pe Lotru și Latorița. Unitatea avea, înainte de revoluție, birourile, două ateliere mecanice centrale, trei depozite de bușteni, unul de cherestea și o fabrică. În cadrul fabricii se produceau: cherestea, lădițe, PAL, fag aburit, ulei de cetină, furnir, iar în cadrul depozitelor se sortau lobde
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
Vagoane întregi cu cherestea și bușteni ajungeau la gară și de acolo în țară și peste hotare. Cândva, în zona unde se află astăzi cartierul de blocuri, era lacul de plutire. Buștenii erau aduși din vârful munților pe scocuri până la Lotru iar de acolo prin plutire până la fabrică. De multe ori ei erau purtați pe Olt până la Dunăre. Apoi a apărut calea ferată până la Voineasa și lemnul era transportat cu „mocănița”. Pozele vechi, precum și o parte din picturile profesorului brezoian Gheorghe
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
salveze de la închidere de către un regim „al democrației” care a supus poporul la multe sacrificii... Avem o primărie nouă cu o clărire și o incintă de invidiat, avem Parchet și Judecătorie, iar pe Valea Satului Liceul Teoretic Brezoi. Pe malul Lotrului se află parcul și sediul Centrului Turistic al Parcului Național Cozia. De anul trecut domnul primar a demarat un proiect de alimentare cu apă și canalizare al suburbiilor și are în vedere și reabilitarea cartierului de blocuri. La vreo cinci
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]