3,986 matches
-
competiție doar cu sine însăși și nu cu întreaga societate, pun bazele formării unui mediu social sănătos, dezvoltat și întemeiat pe relații interumane de valoare. Sub această orientare activează unitatea de învățământ a țărilor dezvoltate din Occident, care conștientizează cu luciditate importanța formării omului în limitele absolute ale valorilor. Respectiv, copilul este considerat o personalitate reală pentru societate și în el se investește cu cea mai mare grijă și precauție, iar unitatea de învățământ lucrează cu el și îi oferă atenția
Motivația – stimulent educativ pentru ființa umană [Corola-blog/BlogPost/94022_a_95314]
-
l-a publicat, în 1933, în Rampa, în anul când Golopenția pleca la studii în Germania, tânărul foarte studios apărându-i lui Comarnescu ca ocupând un loc "aproape unic" în cadrul generației sale, un tânăr care "posedă o duioșie și o luciditate de mare înțelept, știind de minune să alterneze construcția și iubirea de neam, cu grija de propășire și să le îmbine într-o mărinimoasă viziune". Dintre reprezentanții școlii de cercetare de la București, Comarnescu s-a simțit constant mai apropiat de
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
le prezenta în avanpremieră (CD-ul încă n-a fost multiplicat și difuzat) cititorilor României literare. Prin forța împrejurărilor, reproducerile noastre sunt lipsite de culoare și muzică, dar - chiar și în aceste condiții de austeritate tehnică - inventivitatea, inteligența artistică și luciditatea lui Ion Barbu reușesc, fără îndoială, să se facă remarcate și să încânte.
Ion Barbu imaginația fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12073_a_13398]
-
să fie salvat în mine? Chemările, febrele, frămîntările astea, mă justifică oare?... De fapt, îmi dau seama, pun toate lucrurile astea, greșit, pe planul sentimentalului. Afectivitatea asta e planul care cade. Are să domine lumea, o ordine intelectuală, de știință și luciditate. Eu n-o ajung. Cad, împreună cu lumea veche, afectivă și religioasă. Lumea de mîine e de metal mai tare. 13 Iunie. Sunt patru zile de cînd nu am mai scris nimic aici. Credeam că n-am mai scris decît de
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
atunci. Care este locul meu, aici? Ce-am venit să fac? Se poate vorbi de-o misiune a fiecăruia dintre noi? într-o imensă prăpastie se prăbușesc oamenii, țările, mulțimile, continentele, planetele, sorii. Totuși, azi dimineață, într-o clipă euforică, luciditate în zi, mi-a surîs, fulgerător, certitudinea miracolului etern al ființei mele, al vieții mele. O clipă mi-am dat seama. Și lumina de har a pierit. Cum să fac să-mi aduc aminte? O clipă infimă am putut deschide
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
deschide ochii asupra rostului meu. Dar clipele acestea nu lasă urme pentru mine. Nu-mi revin în somn, în vis. în vis, în noapte nu-mi revin, - lăsîndu-mi urme adînci, amintiri pe care să le port în zi, - decît grelele lucidități negative. 18 Iulie. - în străfulgerările de luciditate ale visului, ale nopții, îmi dau deodată seama că în mod necesar și firesc (e nefiresc, nelogic, să stau fără să fac nimic), trebue să mă sbat, să mă svîrcolesc, să fac imposibilul
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
acestea nu lasă urme pentru mine. Nu-mi revin în somn, în vis. în vis, în noapte nu-mi revin, - lăsîndu-mi urme adînci, amintiri pe care să le port în zi, - decît grelele lucidități negative. 18 Iulie. - în străfulgerările de luciditate ale visului, ale nopții, îmi dau deodată seama că în mod necesar și firesc (e nefiresc, nelogic, să stau fără să fac nimic), trebue să mă sbat, să mă svîrcolesc, să fac imposibilul, pentru a descifra sau pentru a ajunge
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
trebue să mă sbat, să mă svîrcolesc, să fac imposibilul, pentru a descifra sau pentru a ajunge să cred; pentru a mă orienta, în sfîrșit spre ceea ce este esențial, nefacil, necotidian. în timpul zilei (și al zilelor) însă, se risipește această luciditate, intră în penumbră. Și atunci, mă mulțumesc, să fac din toate astea o pagină de jurnal. (Nici măcar bine scrisă, Am citit pagina scrisă ieri și o văd, neutră, goală, încercînd să exprime substanțialități). Toate astea devin și rămîn, biată literatură
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
De mulți ani fascinat de genialul urmaș caucazian al lui Lenin, acum la zenitul său (ideologic, dar și de generalisim victorios, figură centrală în al doilea război mondial, cu o Armată Roșie dominând două continente), Miron Radu Paraschivescu comentează cu luciditate situația reală a celebrului său interlocutor din acea zi: "Cred că Stalin nu-l iubește pe Ehrenburg, ci se mulțumește să-l utilizeze pe servitorul de încredere pe care și l-a găsit în el, abil în împlinirea misiunii date
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
216 pag. Ion Cocora, bun cunoscător de poezie (și poet el însuși), oferă tinerilor cititori posibilitatea de a-l descoperi pe Ioan Alexandru (iar nouă, celor mai în vârstă, de a-l redescoperi) prin intermediul unei "antologii sentimentale". Dând dovadă de luciditate și bun-gust, autorul antologiei a luat în considerare doar versurile din primele patru cărți ale lui Ioan Alexandru (Cum să vă spun, 1964, Viața deocamdată, 1965, Infernul discutabil, 1966, Vămile pustiei, 1969), neinfestate încă de virusul imnografiei mistico-patriotarde). La câteva
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
mulțumită odăii ăsteia din care îți scriu acum (...) Casa a fost singurul lucru pe care mi l-am păstrat, restul intrînd pe încetul, zi de zi, în stăpînirea lui Andrei..." Bărbații ca fii risipitori, nechibzuiți, aventurieri, femeile "castelane", de-o luciditate tăioasă sînt principii de "construcție" care se numără, mai degrabă, printre elementele de atmosferă, completînd schița de epocă, decît printre ipotezele vreunei analize psihologice. Femei este un roman de societate, nu unul de introspecție, un model de viață luată deseori
Case de vacanță by Simona Vasilache () [Corola-journal/Imaginative/12354_a_13679]
-
un pariu dificil, cîștigat cu brio: reprezentarea obscenă, scabroasă uneori a relațiilor sexuale e pusă pe seama unor voci anonime, care se individualizează doar prin discurs. Raporturile imaginare bestiale, mecanice, dar și confesiunea sulfuroasă sau inocentă au ecou în inteligența și luciditatea Andreei, care investighează la rîndul ei în spațiul fără limite al nevoii de dragoste și al puterii cuvintelor și imaginației de a suplini realitatea. Capitolele romanului, purtînd numele zilelor dintr-o săptămînă, alternează și amestecă dialogurile nocturne de la firmă - cu
Un debut excepțional Ioana Brodea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Imaginative/12647_a_13972]
-
vorbește puțin sau deloc, și care ar trebui plătiți în aur, dar asta e cu totul altă problemă. Am început să doresc fățiș ca bătrînul să moară, așa cum își dorește și el cu patos în unele din momentele de oarecare luciditate (în celelalte își dorește să trăiască, ori nu mai știe ce trebuie să dorească!), dar cu aproape certitudinea că, dimpotrivă, datorită unei corecte îngrijiri, va continua să vegeteze multă vreme, poate și ani, toate organele fiind sănătoase. Să admir din
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
fac ieșind la pensie. Am primit reducerea de venit și obligația de a mă restrînge, nu ca pe o amputare sau o cădere pe o treaptă socială mai jos, ci mai degrabă ca pe o trezire din beție, prilejul unei lucidități în plus. Atît timp cît nu duci lipsă de nimic, n-ai voie să te plîngi și a te obișnui să faci economii poate fi un fel de a te simți responsabil. Cu această nouă perspectivă mă simt și mai
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
invocați se desenează antinomia dintre operă și biografie, dintre estetică și ideologie. Prin urmare, semnului plus (creație) i se opune semnul minus (biografie). Pe ruta lor, ispitele sunt aproape identice: predomină slăvirea omului tare, o idolatrie care contrastează izbitor cu luciditatea restului creației. Ezra Pound și Knut Hamsun se lasă copilărește fascinați de primitivitatea lui Hitler și, înălțând pilda lui, neagă rădăcinile propriei culturi. Profilul călărețului tânăr, sigur pe sine, neînfricat, Făt-frumos printre pigmeii lași și vicleni, circulă în publicistica lui
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
un mod senzațional. Ca într-o stare de vedenie alienantă, el constată că tânărul delincvent ieșise de-a dreptul prin zid. Romanul conceput astfel retrospectiv devine o inteligentă, înțelegătoare în definitiv, despărțire de trecutul trăit traumatic, frenetic, și relatat cu luciditate ironică. Absurdul și fantasticul demonic, bizar și imprevizibil, este urmat cu energie narativă și gust pentru experiment (relatarea la persoana a doua), la tensiunea cea mai înaltă a ironiei și lucidității, și în Hărțuiala, 1984, o rememorare a anilor de
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
despărțire de trecutul trăit traumatic, frenetic, și relatat cu luciditate ironică. Absurdul și fantasticul demonic, bizar și imprevizibil, este urmat cu energie narativă și gust pentru experiment (relatarea la persoana a doua), la tensiunea cea mai înaltă a ironiei și lucidității, și în Hărțuiala, 1984, o rememorare a anilor de studii juridice ai mereu prezentului anchetator. În primul plan al interesului literar se află Dănuț Bărbosu, un tânăr capricios, capabil de orice dedublare, personaj emblematic pentru o lume a simulării și
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
după o existență înfrântă, cu regretul mărturisit în sfârșit de a-și fi trăit viața de impostor propagandist al dogmatismului comunist. El ajunsese la această postură fără convingere, la sugestia accidentală a unui prieten. Rămăsese mereu scindat între farsa și luciditatea retoricii unui fals limbaj. Ca și alte personaje din romanele lui Duda, ratarea politică, profesională, socială sau morală nu elimină, dimpotrivă, șansa fericirii senzuale. Schimbarea de perspectivă apare și ea marcată prin alternativa (meta)textuală, motivată de realitatea istorică și
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
cu o finețe rafinată a desenului liric. într-o postfață la volumul antologic Dulapul îndrăgostit, Alex. Ștefănescu remarca, de altfel, că "Emil Brumaru este modern în felul său. Dacă nu adoptă, cum obișnuiesc poeții secolului douăzeci, atitudinile care exprimă o luciditate extremă, halucinantă - sarcasm, sentimentul absurdului, "greață de cuvinte" etc. - aceasta nu înseamnă că nu este, la rândul său, un lucid. Interjecția "oh" din versurile citate mai sus reprezintă, într-adevăr, o exclamație naivă, evocând ceva din sensibilitatea veacului trecut, când
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
nu ne lasă să ne prăbușim... ca o transă înlesnind justificările noastre să se desprindă fără efort la orice înfremătare a îndoielii... o fi una să te îndoiești de divin și cu totul altceva să te îndoiești de tine?... această luciditate al cărei teritoriu e însuși perisabilul încît, de nu te vei îndura să apleci o simplă după-amiază în tine nu vei afla nicicînd că veghea nu-i nici a străjerilor, nici a pupilei ci-n miezul împînzit de umbrele foșgăind
Mîna by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12951_a_14276]
-
Cea dintâi conturează personalitatea scriitorului, operele, epoca, problemele de limbă și istorie a provinciei natale, Transilvania sfârșitului de secol XVIII. Sunt implicate, totuși, numeroase trimiteri, fie și sumare, la conținutul operei literare: modele epice, idei-ecouri ale doctrinei luminilor, tratate cu luciditatea îndurerată a ironistului, personaje, comentarii din infrapagină etc. Cât îl privește pe Vlad, Aufklärer-ul, cel care, după legendă, ambiționa să scoată mulțimea din starea ei de minorat, i se dă în poemă semnificația personajului de contrast, o paradigmă. În raport cu faptele
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
mai ales, demagogia antisemită.” Aceasta este imaginea „idilizată”, pur subiectivă pe care o avea Sebastian. Dar nici nu interesează aici o alta. Prin urmare, acest ziar a fost văzut pentru un timp ca fiind o oază de adevăr și de luciditate, un loc riscant dar cu atât mai mult irezistibil pentru „dizidentul” Sebastian, care nici nu și-ar fi dorit vreodată un început altundeva decât „într-un jurnal tânăr și zbuciumat”. Pentru o astfel de gazetă nu putea lucra cu pasiune
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
acțiunea nu este niciodată al faptelor brute, ci întotdeauna acela, superior, al vieții în conștiință. Amprenta acestui tipar intelectual apăsat ( Tiefdruck) se regăsește, inconfundabilă, în toată literatura lui C. Țoiu. Plăcerea spunerii "deștepte, atît în sensul treziei, al veghii, al lucidității în exces, cît și în cel al ingeniozității ( o astuzia culturală de mare clasă) este sporită de harul receptării. Conștiința, "urechea imensă prin care trec întîmplări, păcate, crime sau remușcări, vești bune sau "otrăvite, transformă lumea într-un simbolic Confesional
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13741_a_15066]
-
cu salturi de la nivele distanțate ale imaginarului, urmând acelui soi de dicteu mai mult sau mai puțin automat care asigură totuși ceea ce am putea numi o coerență de stare lirică. Este o stare de inconfort lăuntric, de tensiune nerezolvată, de luciditate dramatică, recurgând adesea, ca să se exprime mai convingător, la notația verificabilă în faptul istoric, cu necesarele remodelări aspre, de accent expresionist, ca în suita de reîntoarceri în piața cerului, datată, ca să se știe despre ce este vorba, 13-15 iunie 1990
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
înfige un par / în creierul unei piețe / un bot râde un bot se apără /.../ ploi negre oameni negri / țeste zdrobite în care mâinile lor / murdăresc creierul”. Dar este și o nevoie de compensație a vidului existențial descoperit adesea cu o luciditate amară - și atunci “lumea paralelă” a poeziei vine să umple golul (“abia mai târziu am aflat / că se poate minți din lipsă de întâmplări”), succedaneu ficțional al trăirii, ieșire din banalitate spre “deșteptăciunea” jucătorului liber să-și aleagă “culoarea pieselor
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]