422 matches
-
drept, se ocupă cu distrugerea propriilor posibilități de creație. Deși este o putere nemărginită, fuge de propria-i putere, generând o lume infinit mutilată. Este demiurg, dar tocmai prin aceasta devine paznic al propriei creații 165. 1.3. Antinomiile cunoașterii luciferice Ilogicitatea minus-cunoașterii nu i se pare lui Lucian Blaga un lucru chiar atât de neobișnuit, deoarece întreaga cunoaștere se constituie oarecum la limita logicului. În acest sens, el deschide studiul despre cunoașterea luciferică cu o analiză a câtorva paradoxuri ce
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
propriei creații 165. 1.3. Antinomiile cunoașterii luciferice Ilogicitatea minus-cunoașterii nu i se pare lui Lucian Blaga un lucru chiar atât de neobișnuit, deoarece întreaga cunoaștere se constituie oarecum la limita logicului. În acest sens, el deschide studiul despre cunoașterea luciferică cu o analiză a câtorva paradoxuri ce stau la baza cunoașterii. Cunoașterea se constituie în funcție de două elemente, dozate în proporții diverse: elementul "concret" și elementul "conceptual" sau, simplu spus, "intuiția" și "conceptul". Ele aparțin unor planuri diferite, dar întrețin o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de fapt ce trebuie luată ca atare. Mai mult, ele formează un coeficient permanent al cunoașterii. Prin aceasta, Blaga ne avertizează că nu vom putea niciodată logiciza cunoașterea. O analiză logică completă a acesteia este imposibilă. Întorcându-mă la cunoașterea luciferică, vreau să scot în evidență că aceasta are prin chiar structura ei un caracter paradoxal sau antinomic și că, pentru a putea fi cuprins, este uneori nevoie de chiar metoda antinomiei transfigurate. În primul rând, ea instituie o "criză" în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
obiect, despicându-l într-o parte care se arată ("fanicul") și o parte care se ascunde ("cripticul"). În felul acesta, ea așează obiectul cunoașterii sub semnul antinomiei specifice simbolului, îl tratează după schema simbolului, după cum arăta Sergiu Al-George174. "Obiectul cunoașterii luciferice spune Blaga e totdeauna un "mister", un "mister" care de o parte se arată prin semnele sale și de altă parte se ascunde după semnele sale"175. Dialectica paradoxală a revelării și ocultării, specifică formelor simbolice, devine proprie obiectului cunoașterii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
totdeauna un "mister", un "mister" care de o parte se arată prin semnele sale și de altă parte se ascunde după semnele sale"175. Dialectica paradoxală a revelării și ocultării, specifică formelor simbolice, devine proprie obiectului cunoașterii. În lumina cunoașterii luciferice, obiectul cunoașterii devine semn al unui mister, întreținând cu acesta un raport paradoxal: pe de o parte îl revelează, pe de altă parte îl ascunde. Într-un alt loc, acest aspect paradoxal al cunoașterii luciferice este afirmat foarte tranșant: "Obiectul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
obiectului cunoașterii. În lumina cunoașterii luciferice, obiectul cunoașterii devine semn al unui mister, întreținând cu acesta un raport paradoxal: pe de o parte îl revelează, pe de altă parte îl ascunde. Într-un alt loc, acest aspect paradoxal al cunoașterii luciferice este afirmat foarte tranșant: "Obiectul ei e misterul care se ascunde revelându-se"176. Un al doilea indiciu al caracterului paradoxal al cunoașterii luciferice apare în modul de revelare a cripticului unui mister. Sergiu Al-George observă că revelarea se face
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
revelează, pe de altă parte îl ascunde. Într-un alt loc, acest aspect paradoxal al cunoașterii luciferice este afirmat foarte tranșant: "Obiectul ei e misterul care se ascunde revelându-se"176. Un al doilea indiciu al caracterului paradoxal al cunoașterii luciferice apare în modul de revelare a cripticului unui mister. Sergiu Al-George observă că revelarea se face printr-un "salt" în criptic, cu ajutorul unei "idei teorice". "Saltul la care se referă Blaga (...) nu aparține logicului ci analogicului...". El exprimă "anularea limitei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu ajutorul unei "idei teorice". "Saltul la care se referă Blaga (...) nu aparține logicului ci analogicului...". El exprimă "anularea limitei dintre entități diferite, opuse sau contradictorii, deci însăși ideea sintezei antinomice"177. Un al treilea argument pentru caracterul antinomic al cunoașterii luciferice este legat de raportul acesteia cu ideea de mister. În Censura transcendentă, Lucian Blaga caracteriza cunoașterea individuată drept un "organ de convertire apologică a misterelor existențiale în cadrul vast al unei ontologii censoriale"178. În acest sens, el deosebea două forme
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
două forme de convertire apologică: revelația disimulatoare și integrarea în mister ca atare. Dacă revelația disimulatoare este proprie cunoașterii paradisiace și tuturor celorlalte forme de cunoaștere dinafara cunoașterii înțelegătoare (concretă, mitică, magică), singura care realizează integrarea în mister este cunoașterea luciferică. Ceea ce este specific acestei forme de convertire apologică a misterului e faptul că este singura în care intervine conștiința misterului, ideea de mister, în care dispare iluzia adecvației. Ceea ce vreau să scot în evidență este că această formă de raportare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în care dispare iluzia adecvației. Ceea ce vreau să scot în evidență este că această formă de raportare la mister ia forma unei antinomii, pe care Lucian Blaga o consideră o ilustrare a ideii antinomiei transfigurate. Având ideea de mister, cunoașterea luciferică reușește un fel de transcendere a censurii. Ideea de mister "e singura care sparge sau mai bine zis "trece" frontul censurii transcendente"179. Nu este, însă, vorba de o trecere în sens pozitiv, ci numai negativ. Ideea de mister este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
al conștiinței, ar trebui să fie inseriat temporal și spațial, adică să fie un "fenomen". Pe de altă parte, ca act de transcendere, el este un "ne-fenomen"181. Se ajunge, în felul acesta, la o caracterizare antinomică a cunoașterii luciferice: "Cunoașterea de transcendere se realizează ca act, dar ca "ne-fenomen"..."182. Blaga vede aici expresia unei antinomii transfigurate. Prin afirmarea acestei propoziții, conceptele logic solidare "act" și "fenomen" sunt desfăcute din raportul lor, astfel încât să vizeze ceva ce depășește
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
expresia unei antinomii transfigurate. Prin afirmarea acestei propoziții, conceptele logic solidare "act" și "fenomen" sunt desfăcute din raportul lor, astfel încât să vizeze ceva ce depășește posibilitățile logice de înțelegere. În felul acesta, modul cum se realizează cunoașterea de transcendere (cunoașterea luciferică) poate fi doar obiectul unei ecstazii a intelectului, a minus-cunoașterii. El devine inteligibil doar în modalitatea ecstatică, sub formă de mister potențat 183. 1.4. Ordinea metafizică a existenței umane și dimensiunea sa antinomică Filosofia lui Lucian Blaga este centrată
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o conversiune apologică a misterului, cum spune Blaga, o formă de apărare a acestuia. Cea de-a doua formă a acestei conversiuni apologice este integrarea cunoașterii în mister ca atare. Acest mod al censurii apare în ceea ce Blaga numește "cunoaștere luciferică". Spre deosebire de celelalte moduri de cunoaștere, care procedează într-un fel de "stare de grație" și au un "caracter receptacular", cunoașterea luciferică se caracterizează prin spontaneitate, tensiune, efort, tentație, încercare, exces și dramă 201. Prin specificul său, cunoașterea luciferică înlătură iluzia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
conversiuni apologice este integrarea cunoașterii în mister ca atare. Acest mod al censurii apare în ceea ce Blaga numește "cunoaștere luciferică". Spre deosebire de celelalte moduri de cunoaștere, care procedează într-un fel de "stare de grație" și au un "caracter receptacular", cunoașterea luciferică se caracterizează prin spontaneitate, tensiune, efort, tentație, încercare, exces și dramă 201. Prin specificul său, cunoașterea luciferică înlătură iluzia adecvației și face saltul în mister ca atare. Altfel spus, ea procedează în orizontul conștiinței misterului, are sau i se permite
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
numește "cunoaștere luciferică". Spre deosebire de celelalte moduri de cunoaștere, care procedează într-un fel de "stare de grație" și au un "caracter receptacular", cunoașterea luciferică se caracterizează prin spontaneitate, tensiune, efort, tentație, încercare, exces și dramă 201. Prin specificul său, cunoașterea luciferică înlătură iluzia adecvației și face saltul în mister ca atare. Altfel spus, ea procedează în orizontul conștiinței misterului, are sau i se permite să aibă "ideea de mister". Ideea de mister este modul prin care cunoașterea luciferică sparge oarecum frontul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
specificul său, cunoașterea luciferică înlătură iluzia adecvației și face saltul în mister ca atare. Altfel spus, ea procedează în orizontul conștiinței misterului, are sau i se permite să aibă "ideea de mister". Ideea de mister este modul prin care cunoașterea luciferică sparge oarecum frontul cenzurii transcendente 202. Ea este singura ideea care are acest privilegiu. Însă, privilegiu în cauză nu înseamnă și accesul la mister ca atare. Aceasta se întâmplă pentru că priza la transcendent pe care o are cunoașterea luciferică se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoașterea luciferică sparge oarecum frontul cenzurii transcendente 202. Ea este singura ideea care are acest privilegiu. Însă, privilegiu în cauză nu înseamnă și accesul la mister ca atare. Aceasta se întâmplă pentru că priza la transcendent pe care o are cunoașterea luciferică se realizează numai negativ. Ideea de mister, la care are acces cunoașterea luciferică, este doar o "idee-negativ". Prin ea, cunoașterea luciferică cuprinde obiectul total, însă numai negativ, ca și cum ar avea acces la mulajul sau clișeul fotografic negativ al acestuia 203
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
are acest privilegiu. Însă, privilegiu în cauză nu înseamnă și accesul la mister ca atare. Aceasta se întâmplă pentru că priza la transcendent pe care o are cunoașterea luciferică se realizează numai negativ. Ideea de mister, la care are acces cunoașterea luciferică, este doar o "idee-negativ". Prin ea, cunoașterea luciferică cuprinde obiectul total, însă numai negativ, ca și cum ar avea acces la mulajul sau clișeul fotografic negativ al acestuia 203. Cum spune Blaga, misterul "se ascunde revelându-se"204. Revelația permisă cunoașterii luciferice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
înseamnă și accesul la mister ca atare. Aceasta se întâmplă pentru că priza la transcendent pe care o are cunoașterea luciferică se realizează numai negativ. Ideea de mister, la care are acces cunoașterea luciferică, este doar o "idee-negativ". Prin ea, cunoașterea luciferică cuprinde obiectul total, însă numai negativ, ca și cum ar avea acces la mulajul sau clișeul fotografic negativ al acestuia 203. Cum spune Blaga, misterul "se ascunde revelându-se"204. Revelația permisă cunoașterii luciferice este, paradoxal, o formă de camuflare. Cenzura transcendentă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
luciferică, este doar o "idee-negativ". Prin ea, cunoașterea luciferică cuprinde obiectul total, însă numai negativ, ca și cum ar avea acces la mulajul sau clișeul fotografic negativ al acestuia 203. Cum spune Blaga, misterul "se ascunde revelându-se"204. Revelația permisă cunoașterii luciferice este, paradoxal, o formă de camuflare. Cenzura transcendentă permite această spargere negativă a frontului censorial pentru că ea nu atinge miezul misterului existențial. Deși este un act de transcendere, ideea de mister nu este o transcendere pozitivă. Cunoașterea luciferică are posibilitatea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
permisă cunoașterii luciferice este, paradoxal, o formă de camuflare. Cenzura transcendentă permite această spargere negativă a frontului censorial pentru că ea nu atinge miezul misterului existențial. Deși este un act de transcendere, ideea de mister nu este o transcendere pozitivă. Cunoașterea luciferică are posibilitatea de a se integra în mister, dar nu are decât latitudinea de a-l varia: poate să-l atenueze, să-l permanentizeze sau să-l potențeze. Astfel, încercările cunoașterii luciferice de revelare pozitivă a misterului iau o înfățișare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de mister nu este o transcendere pozitivă. Cunoașterea luciferică are posibilitatea de a se integra în mister, dar nu are decât latitudinea de a-l varia: poate să-l atenueze, să-l permanentizeze sau să-l potențeze. Astfel, încercările cunoașterii luciferice de revelare pozitivă a misterului iau o înfățișare dramatică, din care misterul iese iarăși apărat. Chiar am putea spune că tensiunea paradoxului sporește aici: cunoașterii i se permite transcenderea, dar numai negativ; este invitată dincolo de frontul censurii și totodată este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
invitată dincolo de frontul censurii și totodată este ținută la respect; i se dau aripi, dar unele cu care nu poate să zboare. După cum am văzut, acest fapt este interpretat de către Blaga drept expresia unui mister potențat. Astfel, toate eforturile cunoașterii luciferice nu fac decât să întărească specificul paradoxal al cunoașterii individuate. Lucian Blaga spune, în acest sens: "Cunoașterea individuată, în oricare din modurile ei, rămâne așadar ceea ce am spus din capul locului că este: organ de convertire apologică a misterelor existențiale
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Prin această constituție a sa, metafora asociază două domenii sau niveluri radical distincte, unul arătat și altul ascuns, luând o înfățișare paradoxală. După părerea lui Al-George, este vorba de aceeași dialectică paradoxală pe care o întâlnim în teoria obiectului cunoașterii luciferice, în raportul dintre "fanic" și "criptic". Pornind de aici, indianistul român susține că întreaga trilogie a cunoașterii "poate fi considerată ca o amplă explorare a metaforicului, chiar o încercare de tipologie a acestuia, realizată pe o profundă scrutare a structurilor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
antinomic și dogmatic. În ordinea sistemului său filosofic, metaforicul apare abia în a doua trilogie, cea a culturii. În elaborarea epistemologiei antinomice (din prima trilogie), el nu este pomenit deloc. Aici, Blaga începe cu dogmaticul (antinomia transfigurată), continuând cu cunoașterea luciferică (antinomia fanic-criptic) și cu censura transcendentă, unde dialectica paradoxală a arătatului și ascunsului (sub forma revelației disimulatoare) este extinsă la toate formele de cunoaștere 238. Impactul metaforei asupra creației filosofice blagiene nu se oprește aici. Se pare că metafora configurează
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]