565 matches
-
Magdalena” de Constantin Sandu-Milea) La fel ca Brâncuși, la realizarea Coloanelor mele am avut de luptat cu trei mari probleme: 1. Trebuia să străpung materia cu tăietură dreaptă și să o eliberez de balast, rămânând din ea doar acel spirit lucitor și subtil ce înalță Coloana în ascensiune infinită spre Cerul Cristalin. Acest prim proces de creație s-a petrecut mai întâi ascultând în mare taină sunetul lemnului de stejar bătrân, de salcâm, de nuc și de cireș, căci aceste lemne
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
frunte și l-a strâns la piept. Când au ieșit din casă și trebuiau să se urce în șaretă lui Beldie i-au dat lacrimile și ezita să se urce în șaretă. Ziua era cu cerul senin și un soare lucitor îi conducea pe drumul spre satul lui Beldie. Calul de la șaretă era un armăsar destul de corpolent, cu nume după culoarea sa Suru, astfel că mica șaretă părea o jucărie pentru el. După ieșirea din oraș drumul de pământ cu mici
BELDIE SE ÎNTOARCE LA ŞCOALĂ... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360598_a_361927]
-
Gavril Moisa Publicat în: Ediția nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului TU EȘTI Tu ești o apă curgătoare Ce te prelingi prin trupul meu, Cu unduiri seducătoare, Țesându-mă în brâu de curcubeu. Tu ești o rază lucitoare, Ce vii din zările celeste, Tu ești ca roua pe o floare Aceeași veșnică poveste. Tu ești o lume de mister, Subiectul fiecărui vis, Un semn nedefinit de cer, Cel mai frumos poem nescris. Tu ești cuvântul nerostit Al gândului
FEMEIA SUFLETULUI MEU (1) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359814_a_361143]
-
tampon” vreo optișpe de-ai lor. Când am întors și eu privirea într-acolo, i-am găsit dispuși geometric pe toata suprafața, în picioare, muți, cu câte o borsetă la brâu și ținând perfect vertical, cu ambele mâini, niște săbii lucitoare din „Star trek”. Unul singur, cel cu ochii cei mai oblici din câți am văzut eu vreodată, se mișca pe la fiecare șoptindu-le câte ceva. Ăștia micii, lăncierii, nici nu clipeau. Dădeau scurt din cap și mai adăugau ceva la tija
Vrăjitorul din OZN sau cum a dispărut din senin un cort plin cu coreeni din Vama Veche () [Corola-blog/BlogPost/338443_a_339772]
-
dar niciuna nu are glasul, spiritul, coloritul condorului ce străjuiește obrazul văzduhului și cîntă nepereche de lin din fâlfâitul aripilor vaste, tăind aerul sus, deasupra marilor canioane. Asemenea este Benone Sinulescu. Trece de șaptezeci și șapte de ani, frumoși și lucitori ani, cu atât mai mult cu cât a minunat cu vocea pe mai obișnuiții, mai marii, mai înțelepții sau mai necunoscuții, oamenii simpli, ori savanții, ori plugarii, ori scriitorii, politicienii, președinții României. L-au stimat și îl stimează artiștii, l-
BENONE SINUESCU SPECTACOL FULMINANT, LA IANCA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341060_a_342389]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DESCÂNTEC Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 784 din 22 februarie 2013 Toate Articolele Autorului descântec Trei smicele, rămurele, trei flori surori, cu nume de zori cu ochi lucitori, cu zâmbet de soare, cu dulce licoare luată din vânt, din miez de cuvânt, veniți peste munți, treceți pe frunți prin inimi cu dor de vis călător... Și-n gând poposiți să mi-l învârtiți, să mi-l răsuciți, ca
DESCÂNTEC de LEONID IACOB în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341303_a_342632]
-
înțelept vizionar. La Eminescu, spre exemplu, bătălia-Ritual de la Rovine (Scrisoarea III), unde ridicarea din Rovină-Mlaștină se face în etape (logos-ul decrepit este înlocuit de Creanga de Aur și Râul Demiurg, “râul, ramul” - de Zidul-Munte; apar luminile-comete (capete pletoase, coifuri lucitoare) din zona sacră-codru; roiul, ca explozie a Stupului Divin, din care ies flăcările Focului Sacru-Albine: lănci, arcuri, nouri de aramă - se stârnește Vârtejul-vijelie, prinzând, în mijloc, Leul Solar care turbează (furor sacer, demiurgică); flamura-ramură verde se frânge, înlocuită de Creanga
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
ca act efectiv, ritualic: “Parisul (asimilat, cel puțin aici, Nordului esoteric) arde-n valuri, furtuna-n el se scaldă” (Foc și Vehemență - furtună demiurgică); “bulgării de granit” suiți (inițiere prin Munte) se vor transfigura plebeul proletar în Cavaler-Rege (cu “arme lucitoare” - fulgerul lui Thor), cușma frigiană în coroană esoterică-clopot; prin furor sacer, femeia chtoniană (vândută) devine Prostituata Sacră: Femeia (pluralizată) cu “ură și turbare în ochii ... negri, adânci și disperați” (ochi luciferizați) se transfigurează în Formă Hieratică: “Ca marmura de albe
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
te bucura de ea. Numai liber, trebuie să fii, și suficient de dornic de a investi în astfel de comori de suflet, nu doar în case peste case, terenuri peste terenuri, aur și platină, valori la Bursă, sau în fiarele lucitoare pe roți, toate, în fond, niște otrăvuri născocite spre a ne scurta, lent și sigur, scumpa noastră viață, în schimbul morganicelor satisfacții de moment, plăceri concepute drept „lux", unde mai pui... E criză! Și colții ei încep, încet-încet, să sugrume speranțele
ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI ! de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342260_a_343589]
-
îi făcură sufletul ușor care începu să plutească și să se înalțe la cer. Astfel ajunse zâmbitor printre stele, până la lună. -Lună-Lunișoară! Mi-ai ieșit în cale iar cu fața ta zâmbitoare. Râzi și fii mereu frumoasă. Și voi, stele lucitoare, să fiți domnișoare de onoare, alergați și voi cu mine, ca pe drum să-mi fie bine! În această stare, a început să cânte cât îl ținea gura : „Astăzi s-a născut Hristos,/ Mesia chip luminos,/ Lăudați și cântați și
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
îi făcură sufletul ușor care începu să plutească și să se înalțe la cer. Astfel ajunse zâmbitor printre stele, până la lună. -Lună-Lunișoară! Mi-ai ieșit în cale iar cu fața ta zâmbitoare. Râzi și fii mereu frumoasă. Și voi, stele lucitoare, să fiți domnișoare de onoare, alergați și voi cu mine, ca pe drum să-mi fie bine! În această stare, a început să cânte cât îl ținea gura : „Astăzi s-a născut Hristos,/ Mesia chip luminos,/ Lăudați și cântați și
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > APUSUL ÎȘI PLEACĂ GENELE VINOVAT... Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 488 din 02 mai 2012 Toate Articolele Autorului Nu te-am întrebat niciodată de ce gândurile noastre stau agățate de nori; le-am văzut - ghirlande lucitoare strecurând în inima îngerilor fiori. Palmele noastre bătătoresc paradisul în timp ce frământă azimă pentru zei; picuri de sudoare cad harnici - boabe de mei- ofrandă pentru porumbei. Nu te-am întrebat niciodată de ce-ți înlănțui grijile în temnița tăcerii și nu
APUSUL ÎŞI PLEACĂ GENELE VINOVAT... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340735_a_342064]
-
durează mult până granițele se ridică. Corpul comun se destramă pasăre cu pasăre, penele se zburlesc, picioarele ropotesc spre toate zările halei. Scurmă și zburătăcesc talajul, câteva ies în hol pe ușa deschisă. Mă înconjoară, ciocăne în șoșonii de plastic lucitor, mă las pe vine și mă uit la ele și ele se uită la mine. Ovidiu ni se‑alătură: „Sunt frumoase, au penajul alb, curat. Avem planuri mari cu ele - vor produce pui tot anul viitor. Le acordăm toată atenția
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DESCÂNTEC Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 620 din 11 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului descântec Trei smicele, rămurele, trei flori surori, cu nume de zori, cu ochi lucitori, cu zâmbet de soare, cu dulce licoare luată din vânt, din miez de cuvânt, veniți peste munți, treceți pe frunți prin inimi cu dor de vis călător... Și-n gând poposiți să mi-l învârtiți, să mi-l răsuciți, ca
DESCÂNTEC de LEONID IACOB în ediţia nr. 620 din 11 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343804_a_345133]
-
al muzicii ușoare românești, a dublului CD cu melodii, „Hai, hai lângă mine stai” se poate spune fără teama de a greși că se datorează și artei fotografice a ilustrației create de către Ioana Chiriță care a izbutit acuratețea, culoarea pastelată, lucitoare, armonioasă, punând în relief frumusețea fizică a artistei și nu în mai mică măsură trăirile ei adânci, în privire și surâs. Este, de asemenea, menționabilă în această ordine de idei, și Casa de Discuri „Eurostar”, reprezentată la evenimentul lansării de la
CORINA CHIRIAC ÎNTR-O ZI, MAI CURÂND SAU MAI TÂRZIU, CORABIA MUZICII TOT VENEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342814_a_344143]
-
Dacă scapă pe gât două-trei molecule, acolo, alea nu-nverzesc bășica. Avem și noi experiență. Ce zici? Trache tăcea sfinx, privind calm prin el, prin sticlă...Și mușca din covrig. Pleșcan insista, bâțâind sticla aproape de ochii lui Trache, tot mai lucitori. --Chiar nu ne onorezi nici măcar cu o picătură, domne? Spuse Pleșcan descurajat și-l lăsă. Referință Bibliografică: TRANDAFIRUL SIRENEI-7 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1774, Anul V, 09 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Năstase Marin
TRANDAFIRUL SIRENEI-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342827_a_344156]
-
privește pe maestrul Alexandru Arșinel și maestra Stela Popescu, teatrul cu umorul axiomatic, se îndreaptă spre ascultarea conștiinței educate. Acest mediu se află la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din Calea Victoriei, București! Alături de Stela și Arșinel, aici e o pleiadă lucitoare de artiști cu inimi în slujba spiritului artei teatrale, numai și numai pentru deplinul bine sufletesc al spectatorilor. Pentru toți, în comun, artiști și public, ziua de 23 mai 2015 a intrat în alcătuirea intimă a unei biografii scrise de către
O CARTE MÂINE, CA ŞI AZI, ACTUALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344093_a_345422]
-
subcutanat (Fuhn, 1960). Dorsal, există o variație mare a culorii, de la cenusiu deschis - gri închis, la măsliniu-maroniu, cu pete mici, de culoare neagră; uneori pot exista indivizi parțial sau chiar total colorați în verde. Ventral predomină negrul sau cenusiul lucitor, cu pete mici, de la galben-portocaliu la rosu, în cazul hrănirii cu anumite specii de cladocere sau alte mici crustacee (spre exemplu, genul Daphnia) care sunt bogate în pigmenți carotenoizi (Fuhn, 1960). Petele sunt neunite între ele - caracter de specie
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Căci mi-e dor...mi-e dor de ea Dor de tinerețea mea! Superba dimineață Mă-ntâmpină cu primii zori Atâta sfântă frumusețe De parcă Însuși Dumnezeu De sus din cer îmi dă binețe... Mă-mbrățișează cu căldură Mulțimi de raze lucitoare Și florile cu-al lor parfum Îmi fac din zi o sărbătoare... Atât de minunat e totul Cu păsărele ce în cor Își cântă imnul de mărire Spre Tatăl sfânt...spre Creator... Cuprins de-adâncă reveriie Mă-nchin și eu
OMAGIU DIVIN 16 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377623_a_378952]
-
mantie lungă, de voal subțire ca un giulgiu, care fâlfâia în urma ei prin valurile de sinilii ale nopții, așa cum venea cu brațele deschise ca două aripi mari. De aceea îmi păruse din depărtare o pasăre uriașă. Avea păr negru și lucitor ca pana corbului adunat într-un coc frumos, exact cum eu văzusem odată la un teatru de operetă, că îl purta Madame Butterfly, eroina din opera lui Giaccomo Puccini. Mâinile aveau degete foarte lungi, subțiri cu unghii încovoiate ce-mi
FEMEIA CE COBORA DIN STELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378997_a_380326]
-
de o inflexibilitate la un moment dat, în care cuvântul nu mai e în stare să întruchipeze o idee, un gând, un sentiment... În ce o privește pe Dana Grecu, dincolo de tăcerea glasului, mesajul continuă să curgă prin oglinzile privirii lucitoare, prin zâmbetul strunit în frâu la colțul gurii, prin simbolistici gestuale ale corpului conectat la o uriașă și necontrolabilă sursă de energie. Inutilitatea, pasămite, nu pierde, nu câștigă întrecerea cu mulți papagali sterili și păuni din media, sunt una, dar
DANA GRECU. SIMPLITATEA SENTIMENTELOR PRIN SINCERITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381882_a_383211]
-
stufăriș, de trestie inundată de ape și de smârcuri de copaci, între care, cel mai sus se înălțau palmierii. În lagunele de la marginea fluviului răsăreau vegetații încântătoare de lotus, înflorind maiestuos. Mai erau și pâlcuri de papirus cu coroane armonioase, lucitoare, reflectând bunătatea și lumina soarelui. Dincolo de tufărișul înfrățit cu ape, se vedeau maluri înalte, galbene precum spicele grâului, pe care creșteau pâlcuri de pomi mândri, veșnic verzi, de palmieri și livezi de măslin ori de rodii. Dacă urcai dinspre fluviu
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
de stejar. Și, privind bolta senină, Domnul Ștefan se închină, Apoi vede cum, în zare, Geană de nor alb răsare Și se face dintr-o dată Lung și drept ca o săgeată, De pornește și brăzdează Ceru-albastru în amiază; Vârfu-n aur lucitor Scânteiază-n dulce zbor, Iar când se oprește-n loc, În a cerului mijloc, Un alt nor tot crește, crește Și albastrul înălbește, Frământându-și mii de fire, Se preface-n mănăstire. Zice Vodă-n gândul său: „Semnu-i dat de
SĂGEATA CU VÂRFUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382092_a_383421]
-
Pe mine mă întâmpinau ziduri, pe tine te copleșeau zvâcniri stelare. Și totuși ne-am întâlnit miraculos. Și am trecut unul prin altul cu uimire. De atunci ne-am îmbrăcat cu dorul. Și a rămas sufletul prins între ziduri, pulsând lucitor în noaptea înstelată. (16-17 aprilie 2017) Iulia Dragomir Referință Bibliografică: Captivitate / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2299, Anul VII, 17 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Iulia Dragomir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CAPTIVITATE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380349_a_381678]
-
Izbea soarele un pui de foc, de zâmbeau lemnelele. Și parcă albăstreau lizierelele de salcâmi pe dealuri departe...”( Aria). Alt exemplu, „...peste noapte a plouat îndesat, ploaie boboasă de vară. S-auzea bătutul picăturilor în ropot de milioane de alice lucitoare în verdeața grădinilor și-n uscăciunea streșinilor rânduite de pe acoperișurile caselor. Scotea oboseala pământului din răzvărtirea norilor împrăștiați și readunați în văzduh. Din când în când, fulgera sub forma unor iscuri strălucitoare cât o fracțiune de secundă, și apoi urma
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]