94,332 matches
-
ilustrează și a limbajului său specific, este un un om al materiei, un exponent al manualității și al praxisului mundan. Un maestru al lemnului, dar, la rigoare, și al bronzului, adică un cioplitor și un modelator în aceeași măsură, el lucrează, oarecum, cu materialul clientului, altfel spus cu elemente obiective, cu exteriorități ale realului. Formele lui, derivate din orizontul imanent al lumii, se istoricizează simultan cu exprimarea, nu numai ca o consecință a exprimării înseși, ci și prin funcția lor fatală
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14387_a_15712]
-
al publicației apucă să apară, în sfârșit... Aceasta se petrecea sus, într-una din încăperile clădirii somptuoase a sediului Uniunii Scriitorilor de pe șoseaua Kiseleff, un palat veritabil. Eram, prin urmare, unicul redactor al revistei, fără simbrie, neangajat, probabil din cauza dosarului, lucrând cu bucata. Ce-i drept, tarif bun. Pe vremea aceea, scrisul se plătea bine. Nu numai proletcultiștii profitau de acest lucru. Ciudat, unul din marile paradoxuri ale vremii. Utopia părea aici că brusc ațipește... Țin minte că slujbașii Uniunii mă
Sfinxul valah (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14402_a_15727]
-
bine. Nu numai proletcultiștii profitau de acest lucru. Ciudat, unul din marile paradoxuri ale vremii. Utopia părea aici că brusc ațipește... Țin minte că slujbașii Uniunii mă lăudau pentru hărnicia, disciplina și eforturile mele singuratece la realizarea proiectatului "Secol 20"... Lucram pe rupte, fără orar, de dimineața de la șapte până ce cădea seara, cu pauză la cantina locală. Fiindcă în acest timp aveau loc și întâmplări hazlii, e cazul să spun, de exemplu, că, sub ochii mei de redactor, într-o zi
Sfinxul valah (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14402_a_15727]
-
de redactor, într-o zi, apăru pe o pagină tradusă din Kazantzakis, celebra "chambre à louer" tradusă "cameră de lăudat", boroboața faimoasă, princeps, a unui autor ce nu-și cunoștea toate textele, Dumnezeu să-l ierte. Speram să fiu angajat. Lucram cu zelul celui bănuit. Totdeauna, parc-am vrea să ne răscumpărăm de câte ceva... Suspectează și domină! Parapsihică perioadă. Și... marea fericire se produse. Mă angajară. Deși doar cu jumătate de normă. Bine și-atât. Nu cumva să mi se facă
Sfinxul valah (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14402_a_15727]
-
un mediu familial mai propice decât acea casă lunatică". Magia copilăriei are însă un pol opus: sărăcia. Această sărăcie, care devine o a doua natură a autorului, transpare în carte direct, fără false pudori. Copilul obligat la 12 ani să lucreze pentru a-și ajuta frații mai mici, adolescentul care stă ore în șir la o coadă pentru a obține o bursă la liceul din Zipaquirá, studentul în Drept din Bogota care nu are bani să-și cumpere ziarul în care
Viața lui e un roman by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14417_a_15742]
-
inspirau -, spre deosebire de "tehnicolorul" comediilor americane, de comediile muzicale ale lui Vincente Minelli, de melodramele flamboaiante ale lui Douglas Sirk. Am vrut, prin filmul meu, să aduc un omagiu acelei perioade a istoriei filmului, în care mari cineaști europeni exilați au lucrat pentru studiourile americane și au făcut Hollywoodul. Filmul e îmbibat de referințe la acele filme și de dragostea mea pentru acele actrițe fasonate de Studiouri..."
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
pe fundalul unui decor industrial gigantic. La pagina 57 a ediției italiene, scriitorul mărturisește că rupsese cu mâna lui partea de jos a afișului pe care "mârlanii" scriseseră iarăși Aiurea... Ah, Malaparte! Să confunzi cultura cu o cantitate de oțel lucrată sub amenințarea gârbaciului... Să nu fi prins finețea zeflemelei românești... O vorbă de duh, care, prin distanța ironică și bunul ei simț civil, anticipa dezastrul utopiei materialiste... Dar așa fuseră toți intelectualii fanatici de stânga, ceea ce s-a verificat și
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
În situațiile femeilor. Din experiența mea de o viață, În primul rând cu femeile cu care am avut contacte de excepție, precum mama, bunicile, soția mea, fiica sau nepoatele mele, rudele feminine, cunoștințele apropiate, colegele sau femeile cu care am lucrat sau am avut prilejul să discut, am acumulat o serie de percepții pe care le-am transplantat În poemele pe care vi le ofer. Este clar că nu voi putea să fac mai mult decât alte personalități ale literaturii universale
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
de cititori, care, obosiți și depășiți de stresul zilnic, doresc să citească ceva ce-i poate liniști, sau ce poate să-i ducă Într-o lume imaginară, ca să scape de realități. Un fel de toxicomanie modernă... Deci, să fim clari, lucrăm pentru o glorie superficială, pentru un profit moral, dar să nu ne facem iluzii. Cel mai mare poet, cel mai mare scriitor... toate aceste calificative sunt copilărești, deoarece există o singură lege economică: cererea și oferta. Bineînțeles că vorbesc de
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
elementele primordiale se Împreunează, se dezunesc, se transformă, prezervând, totuși, cantitatea de energie așa cum a existat de la Început. Aș putea spune că oamenii de știință sau inginerii pot deveni mari scriitori sau poeți, deoarece știința este foarte apropiată de poezie. Lucrez acum la problemele legate de producerea de supraenergie, adică găsirea mijloacelor de a scoate mai mult printr-un efort mai mic. Este o adevărată poezie această Încercare de a pătrunde În tainele moleculelor, ale atomilor, ale protonilor, ale neutronilor sau
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
Margareta Feraru se impune ca un exemplar istoric și critic literar, fără știința căruia editorul nici nu-și poate aroga această calitate. Dincolo de realizarea ediției, un bun editor este acela care realizează cărți, dar și creează editori. Eu însămi, recunosc, lucrând împreună am preluat din mers exercițiul aplecării pe cercetarea ziarelor vechi, am deprins minuția, meticulozitatea, pasiunea față de obiectul cercetării, împletirea acribiei cele mai severe cu emoția descoperirii datelor, pierdute în noianul ziarelor uitate. Fără asemenea muncă și dăruire, nu s-
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
abuzurile vechi și răspîndite e unul cu care nu mă pot obișnui și pe care îl găsesc în continuare insuportabil: folosirea lui și după adverbul de comparație ca, în structuri non-comparative - de obicei în elemente predicative suplimentare indicând o calitate ("lucrează ca și medic"). Criticată de multe ori, construcția nu se extinde - dar nici nu dispare. Nu mi se pare, oricum, că în acest caz repetarea ar duce la obișnuință, făcînd abaterea suportabilă. Deși în principiu îmbinările fixe nu trebuie să
Obsesiile cacofoniei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14466_a_15791]
-
modifică întotdeauna sensul enunțului în care apare. Chiar în structurile comparative, unde ca poate fi substituit de secvența ca și, echivalența nu e perfectă: ca și presupune sau subliniază ideea de suplimentare, de repetiție, de reapariție a unei trăsături: "a lucrat șaziț ca ieri" / "ca și ieri"; "el e ca mine" / "el e ca și mine"), valoarea de insistență a lui și fiind derivată din semnificația "de asemenea". Se știe că de la asemenea echivalențe aparente ca și s-a extins - din
Obsesiile cacofoniei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14466_a_15791]
-
considerabile de frecvență între textele care ar avea justificarea "cacofoniei" (ca precedînd cuvinte care încep cu c- /ca-, co-) și celelalte. Iată cîteva exemple din prima categorie: "directorul unui liceu din Ocna Sibiului a considerat că este mai bine să lucreze ca și culegător de căpșuni în Spania" (Cotidianul, arhiva 15-21.04.2002); "am o prietenă care lucrează ca și chelneriță în SUA" (restaurante.online.ro); "l-aș vrea pe Rubens ca și coleg de echipă pentru sezonul viitor" (f1galaxy.com
Obsesiile cacofoniei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14466_a_15791]
-
ca-, co-) și celelalte. Iată cîteva exemple din prima categorie: "directorul unui liceu din Ocna Sibiului a considerat că este mai bine să lucreze ca și culegător de căpșuni în Spania" (Cotidianul, arhiva 15-21.04.2002); "am o prietenă care lucrează ca și chelneriță în SUA" (restaurante.online.ro); "l-aș vrea pe Rubens ca și coleg de echipă pentru sezonul viitor" (f1galaxy.com). Fraze banal comerciale devin nefirești: "puteți obține cel mai convenabil preț atât ca și cumpărător cât și
Obsesiile cacofoniei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14466_a_15791]
-
market.e-licitatie.ro). Destule exemple, cum spuneam, nu mai au nici măcar scuza evitării cacofoniei: "Aveți nu numai 45 de ani de la prima expoziție, ci și aproape tot atâția ca și profesor la Facultatea de Arte" (ziuadevest.ro, arhiva); "a lucra în Canada ca și student străin" (alocanada.com); "numai medicul acreditat de casa de asigurari ca și medic de familie" (medfam.ro); "aceste măsuri ar avea ca și efect... " (lga.ro). Sînt autori sau traducători care au interiorizat structura și
Obsesiile cacofoniei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14466_a_15791]
-
Americaneț", au fost cuprinse în câteva volume. Volumul Ne-am întâlnit, am sporovăit cuprinde, printre altele, un ciclu care se numește Compromisul. Dovlatov povestește despre "documentarea" pe teren, pentru scrierea articolelor ditirambice în gazeta "Sovieskaia Estonia", la care scriitorul a lucrat un timp. Mai exact, în ce mod au fost golite de orice urmă de viață materialele gazetărești. Și, pentru că viața e tristă, scriitorul a hotărât s-o privească cu umor. Am ales pentru exemplificare - din cele douăsprezece compromisuri - câteva fragmente
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
a înțeles. - Fiul dumneavoastră face parte din mișcarea de renaștere a Estoniei? - Fiul meu, - vorbi răspicat Teppe, - e un borfaș speculant și un bețiv. Eu pot fi relativ liniștit numai cât îl știu la închisoare. Am tăcut amândoi. - Cândva am lucrat ca felcer pe insulele din Marea Baltică. Apoi am luptat în corpul de armată estonian. Am ajuns să am o situație bună. Nu știu cum s-a întâmplat. Eu și mama lui suntem pozitivi, iar fiul - negativ. - N-ar fi rău să ascultați
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
ITK, - deportare, BUR... Hai, dă-i drumul! Ridică paharul. - În cinstea ta! În cinstea fiului tău! - Pentru întâlnirea noastră! Și să nu fie ultima... Kuzin înfulecă repede ceva și începu: - Cum s-a întâmplat la noi e teatru curat. Eu lucram la secția de mecanică navală. Eram holtei. Am făcut cunoștință cu o muiere. Și ea era nemăritată. Urâtă - n-aș spune - e gânditoare. A început să vină de capul ei, genul spălat, călcat... Am început să trăim împreună de Paște
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
din toate taberele. Ce, eu n-am făcut suprarealism, când am scris poemul trăsnit Balada pasagerului... de care am amintit mai înainte? - Cum se numește cartea scrisă de dumneavoastră, la care țineți cel mai mult? - Totdeauna este cartea la care lucrez și care urmează să apară. Iar, mai mult și mai mult, la Apocalipsa douăzeci, dacă o voi termina vreodată... la etatea mea, nu știu dacă-mi vor ajunge 15-20 ani, pe care încă-i mai am de trăit. Deși, la
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
pot face previziuni asupra unei posibile încercări literare de acest gen, prefer însă igiena stilistică a oricărui tip de text literar, mai ales astăzi când scriitorii încredințează tiparului cu nepermisă grabă scrieri pe care ar fi trebuit să le mai lucreze. Și scrisul e un meșteșug.
Un basarabean... târgoviștean by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14460_a_15785]
-
mai adesea ca forma supremă de opoziție la regimul scelerat al comuniștilor. Nu mai vorbesc de cei care să fi preferat închisoarea unei libertăți cu călușul în gură. N-am văzut nici o fotografie în care o "conștiință" românească să fi lucrat ani de zile ca hamal într-o brutărie, așa cum a făcut-o Václav Havel, omul căruia regimul comunist cehoslovac i-a pus pașaportul în mână, dar el a replicat zâmbind: "Mulțumesc, domnilor, prefer să car saci în gară, decât să
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]
-
necunoscuți). Concluziile Șefului au fost că aneii noștri sînt niște papagali veniți la pont. Adevărații profesioniști nu operează cu ranga, au instrumente speciale cu care deschid curat orice ușă și dintre aceștia, puțini au mai rămas în țară, preferă să "lucreze" în occident. Lui însuși i-au spart casa acum doi ani, în timp ce era la înmormîntarea soacră-si și nu i-a prins nici pînă azi. "Vă dați seama." Ne-am dat. Băieții cu pămătuful și pozele erau foarte obosiți, lucrează
Aneii papagali by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14473_a_15798]
-
lucreze" în occident. Lui însuși i-au spart casa acum doi ani, în timp ce era la înmormîntarea soacră-si și nu i-a prins nici pînă azi. "Vă dați seama." Ne-am dat. Băieții cu pămătuful și pozele erau foarte obosiți, lucrează 24 cu 48, dar în alea 24 n-au timp nici să mănînce. I-am compătimit și le-am dat să mănînce. De la noi plecau la alte două efracții, plus niște spargeri de mașini. Tîrziu, după ce s-au dus cu toții
Aneii papagali by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14473_a_15798]
-
Horea. În orice caz este tulburătoare coincidența morții sale, în același an, 1785, cu a capilor Răscoalei din 1784. În Dascălii Blajului (Blaj, 1943) de Nicolae Comșa, citim referitor la opera lui Grigore Maior: "1. Epistola pastorală. 2. Enciclică. A lucrat și un Dicționar din care însă nu s-au găsit urme până acum". Iată că el a fost identificat și publicat alături de gramatica numită Institutiones linquae valachicae (Regulile limbii române), cu titlul, Lexicon Compendiarium Latino-Valachicum (Dicționarul celor mai folosite cuvinte
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]