14,805 matches
-
Academiei Române, Viața și scrierile Sfântului Maxim Mărturisitorul, în col. Filocalia ..., vol. II, București, Editura Humanitas, 1999, p. 22. footnote>. Așa cum am precizat deja<footnote Vide supra. footnote>, la Sfântul Grigorie al Nyssei, există viziunea extatică a lui Dumnezeu în „întunericul luminos”, „întunericul divin” - ὀ λαμπρός γνόφος, ό θειος γνόφος - și citim în opera autorului nostru patristic de o „vedere prin nevedere” - εν τούτω γαρ αληθής εστίν ειδησις του ζητουμένον, το εν τούτω το ιδειν, εν τω μη ιδειν - de „o cunoaștere
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
ideală a duhurilor sau formelor. Însăși ființa sa creată face posibilă o reală θέωσις<footnote Nancy J. Hudson, Becoming God. The Doctrine of Theosis in Nicolas of Cusa, Catholic University of America, Washington, 2007, p. 22. footnote>. Împrumutând imaginea ochiului luminos de la fratele său Vasile și de la Timeu al lui Platon<footnote Timaeus 45bd apud J. A. McGuckin, The strategic adaptation of Deification in the Cappadocians, în Michael J. Christensen și Jeffery A. Wittung (eds.), Partakers of the Divine Nature. The
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
adus pe lume, ca să se facă părtaș (μέτοχος) la bunurile dumnezeiești, în mod necesar urmează că, așa cum a fost zidit, el e și capabil de a se putea împărtăși din ele. Căci după cum ochiul ajunge să guste părtășia (κοινωνία) razelor luminoase prin aceea că firea a pus în el o putere ce atrage spre sine elemente înrudite cu ceea ce a sădit în ochi, tot așa va trebui să fi insuflat Dumnezeu și în firea omului ceva înrudit cu Sine, pentru ca prin
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
viața păcătoasă a omului În Exodul mântuirii creștine prin Taina Botezului și a Euharistiei, trecerea Mării Roșii, în care urmăritorii - slujitorii lui Faraon sunt înecați, preînchipuie sau simbolizează botezul, firea apei prin toiagul cel călăuzitor al credinței și prin harul luminos făcându-se „dătătoare de viață celor ce caută scăparea în ea”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea prin virtute, traducere de Preot Ioan Buga, în col. Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 29, Editura
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
col. 1004D. footnote>. Sfântul Grigorie afirmă că dezbrăcarea tunicilor din piele se produce prin Botez, ritualul în sine al tainei arătând limpede această noțiune simbolică prin care catehumenul renunță la vechile haine și, după Botez, se îmbracă în hainele albe, luminoase, simbolizând lumina și starea de curăție în care s-a îmbrăcat: „Tu ești în afara paradisului, catehumenule, împărtășești exilul lui Adam, întâiul nostru părinte ... Acum poarta se deschide. Dezbracă-te de omul vechi ca de o haină murdară. Primește veșmintele curăției
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Hainele sau tunicile de piele sunt imaginea condiției umane decăzute, deosebite de condiția naturii umane creată după chipul lui Dumnezeu<footnote Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 148. footnote>. Prin botez, credinciosul se dezbracă de hainele de piele și primește veșminte noi, luminoase. Chipul este eliberat de tirania patimilor și redobândește frumusețea cea dintâi, originară, frumusețe ce a fost pierdută prin păcat. Apoi, inteligența îi este străbătută de un foc purificator care îi redă, posibilitatea înțelegerii duhovnicești a realităților și capacitatea deschiderii către
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
imnologia congregațională a fost ridicată la standarde înalte, dovedind o binevenită schimbare a sentimentalismului muzical din Hymns Ancient and Modern, compozitorul englez Charles Villiers Stanford (1852-1924) a transformat serviciul liturgic deprimant, apăsător și trist din Biserica Anglicană într-unul plăcut, luminos și afabil. Compozitorii englezi au compus conform cerințelor moderne de tehnică componistică, cu siguranță ei fiind cei mai valoroși compozitori care au scris pentru Biserica Anglicană. Melodiile lor amintesc de stilul pleni song în modalitatea și flexibilitatea lui ritmică, dar
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
cu puterea iubirii smerite și jertfelnice ce o dobândește din comuniunea strânsă cu El. Toate zâmbetele de lumină și iubire ce și le dăruiesc oamenii și prin care își exprimă viața de bucurie și de sărbătoare se hrănesc din zâmbetul luminos mai presus de înțelegere și invizibil, dar simțit, de care se bucură în supremă fericire Persoanele treimice<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Semnificația luminii dumnezeiești în spiritualitatea și cultul Bisericii Ortodoxe, în rev. Ortodoxia, XXVIII (1976), nr. 3-4, p. 441. footnote
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
cu puterea iubirii smerite și jertfelnice ce o dobândește din comuniunea strânsă cu El. Toate zâmbetele de lumină și iubire ce și le dăruiesc oamenii și prin care își exprimă viața de bucurie și de sărbătoare se hrănesc din zâmbetul luminos mai presus de înțelegere și invizibil, dar simțit, de care se bucură în supremă fericire Persoanele treimice<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Semnificația luminii dumnezeiești în spiritualitatea și cultul Bisericii Ortodoxe, în rev. Ortodoxia, XXVIII (1976), nr. 3-4, p. 441. footnote
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
și fără istorie, fără rectitudine și demnitate națională -, este cu atât mai salutară inițiativa scriitorului Victor Crăciun, președintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni (înființată acum un secol de Nicolae Iorga), de a dedica lui EMINESCU un smerit, dar luminos și tămăduitor omagiu, veritabilă carte de căpătâi a oricărui prunc și adolescent român: volumul-album prin care cinstește/ cinstim 125 de ani de la nașterea în cer a Poetului Nepereche al urmașilor traco-daco-geților. Prin acest gest - mai ales în contextul în care
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
personajul ei principal, Lucian Ionescu, râde amar el, de el însuși, paiața râde de-o paiață. Autorul trebuia să scrie această carte ca să se elibereze de apăsările unui trecut, dar și de apăsările unui viitor incert, sperat, dar nu neapărat luminos. Este râsul unui om care, după experiența cu suișuri și coborâșuri a unei vieți plină de peripeții și de riscuri, ajunge la concluzia, care-i lasă un gust leșios, ca un fel de ironie a sorții, că până și o
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
nu este numai istoria unei țări numită România, care a avut neșansa deciziei de la Yalta, ea este istoria unui comunism încrâncenat, care a încercat să impună cu forța ,,omul nou’’ care să pășească victorios cu ciubote de iuft înr-un viitor ,,luminos’’, comunist. ,,Omul care vine din Est este o amplă pagină de istorie care începe prin 1953, în plină epocă stalinistă, cu puțin înainte de Festivalul Tineretului, evoluează în perioada lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și a Republicii Populare Române, vorbește despre glorioasa epocă
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
Dacă reușești să fii întâi atunci vei găsi și iubirea. Le doresc să aibă parte de cât mai multe clipe în care să fie ei înșiși iubire și în jurul lor totul se va schimba . Când totul se luminează înăuntru, devine luminos totul și în exterior. Daniela Apostoaei Codruț Miron
Cheia vieții este arta de a fi / interviu cu Ioan Gyuri Pascu [Corola-blog/BlogPost/93915_a_95207]
-
apoi să aveți. Cheia vieții este arta de a fi . Le doresc să aibă parte de cât mai multe clipe în care să fie ei înșiși iubire și în jurul lor totul se va schimba Când totul se luminează înăuntru, devine luminos totul și în exterior.” Codruț Miron
Ioan Gyuri Pascu si formatia Blue Workers in turneu in Canada [Corola-blog/BlogPost/93921_a_95213]
-
mă interesează prezentul și viitorul Basarabiei. Nu mă îndoiesc că aceeași preocupare o aveți și dumneavoastră. Să purcedem la modificarea acestora în bine. Așa să ne ajute Dumnezeu! Moștenim trecutul Basarabiei așa cum este el, cu părțile lui întunecate, dar și luminoase, nu îl mai putem modifica. Cel mai luminos lucru pe care ni l-a dăruit trecutul este ceva de-a dreptul miraculos. Numele lui este Limba Română. Am spus-o și în carte undeva: dacă limba română nu ar fi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93957_a_95249]
-
îndoiesc că aceeași preocupare o aveți și dumneavoastră. Să purcedem la modificarea acestora în bine. Așa să ne ajute Dumnezeu! Moștenim trecutul Basarabiei așa cum este el, cu părțile lui întunecate, dar și luminoase, nu îl mai putem modifica. Cel mai luminos lucru pe care ni l-a dăruit trecutul este ceva de-a dreptul miraculos. Numele lui este Limba Română. Am spus-o și în carte undeva: dacă limba română nu ar fi supraviețuit, cu viață pre moarte călcând, astăzi Basarabia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93957_a_95249]
-
la români”. Marele Pedagog român Virgiliu Radulian. colaborator și susținător al filosofului culturii, conchidea că: „Artur Silveștri avea sentimentul responsabilității vremurilor ce le trăim. Cred că a fost o făclie a contemporaneității noastre... A fost întotdeauna drept și demn, om luminos, credincios, optimist și senin sufletește, încrezător în puterea binelui și a credinței, smerit și modest, muncitor și harnic, dăruit total cauzei romanismului, a nației noastre... L-aș compară cu Dimitrie Cantemir pentru spiritul lui enciclopedic, cu Eminescu pentru forța sentimentului
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
vorbind cu El și, răspunzând, Petru a zis lui Iisus: Doamne, bine este să fim noi aici; dacă voiești, voi face aici trei colibe: Ție una, și lui Moise una, și lui Ilie una. Vorbind el încă, iată un nor luminos i-a umbrit pe ei, și iată glas din nor zicând: „Acesta este Fiul Meu cel iubit; pe Acestă ascultati-L”. Și, auzind, ucenicii au căzut cu fața la pământ și s-au spăimântat foarte” (Matei 17, 2-6; text paralel: Marcu 9
Schimbarea la Fata a Domnului (dezlegare la peste) [Corola-blog/BlogPost/94039_a_95331]
-
și volbură printre traverse, un tren tărăgănat alene pe șinele liliachii, topite între buloane romantice. vagoane pline de oameni tulburi, somnoroși, uituci, necunoscuți. Apoi. apoi lucrurile s-au precipitat. se pare că existase o încăpere. se închegase brusc o odaie luminoasă, mobilată suav de raze late de soare, parfumată de îngerii înaltei olfacții, o cameră înnobilată de două făpturi nepermis de îndrăgostite una de alta. vesele, vioaie, bucuroase că trăiesc, că trăiesc, că trăiesc. jubilînd de frenezia trupurilor libere, străbătute de
A fost deocamdată ca niciodată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12231_a_13556]
-
ciopleai fluiere de alun cum puneați voi țăruși la stână, cum îi legați pe crăcane să faceți oilor adăpost - lăsând și lui Dumnezeu culcuș printre ele Mai spune-ne tu câte nu știm - suntem atât de uituci Cuvintele cu gâtlej luminos ți se hrănesc în palmă se pregătesc să zboare Citind poezie catalană încerc să descifrez cuvintele tale, poet catalan prin peretele aproape transparent al acestei distanțe, între munții tăi și munții mei, la două margini de continent auzim și acum
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
ecouri adânci și îndelungi: Cu un vuiet surd, imens, ascensiunea vocilor fu curmată... se auzi o chemare ascuțită ca un tăiș de lamă subțire, un sopran special, un glas fără sex, ca de arhanghel, urcând zig-zagul unei slave, ca serpentina luminoasă a unui trăznet... Apoi se așeză un ecou permanent, pe care-l slujeau toate vocile scoborâte în mezzo. (...) Dure, inexorabile, durerile împietrite în marmora acordurilor vocale urcau în legiuni grele, pline de jale, pe suișul lor neisprăvit spre Eternitate. Părea
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
unei societăți bucureștene șlefuite nu prin "norma supraindividuală", altfel spus prin cultivarea aparențelor (cf. N. Manolescu), ci printr-o autentică zguduire produsă în adâncurile spiritului și adusă la suprafață de muzica lui Bach. Chiar dacă, odată ieșită din biserică, în farmecul luminos al zilei de aprilie, asistența se grăbește să-și scuture zgura mortuară cuibărită în inimi și să-și revină la gândurile de "dinainte", simțim că ceva irevocabil s-a petrecut. Nu din întâmplare, singura care iese din biserică mai înrăită
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
său, nemuritorii îl vor răsplăti; iată răsplata: O cântăreț nebune, ce zeilor dai slavă să pleci cu-a ta durere în lume pe o navă de-i trece lângă țărmuri popoarele să iasă în straiu de sărbătoare în calea-ți luminoasă s-asculte cu uimire la glasul tău cel mare să-ncarce a ta navă cu flori mirositoare și țărmi cuprinși de farmec din țări se vor desprinde urmându-te pe tine în valuri să s-oglinde corăbii uriașe din sure
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
smîrcuri și ape mai înșelătoare decît cerul prins în luciul lor se dezghețaseră cîteva amintiri în vecinătatea cărora crescusem și eram obișnuit să mă împotmolesc, aș fi vrut să le îngheț, am încercat să spun ceva dar cuvintele erau pete luminoase cum sînt acelea care apar după ce privești soarele glorie și golire, diferența ține doar de ordine asta, bineînțeles, în comoara noastră de limbă unde și o singură literă poate să-și bată joc de marile sentimente și de cu nimic
O stradă mai lungă decît viața by Dan Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/12422_a_13747]
-
că eu îl puneam să spună poveștile respective și tot eu și inventam poveștile punându-i-le în gură, dar la urma urmei era firesc ca lucrurile să se petreacă astfel: Maharajahul era o concrescență de-a mea, un gheb luminos, un halou căruia îi dădusem viață ca o adevărată născătoare. Îl făcusem să fie insomniac, mai exact să arate ca o făptură de umbră, care nu are niciodată nevoie de somn. Când îl întrebam ce face noaptea, îmi răspundea că
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]