9,370 matches
-
Prima mea călătorie am făcut-o pe câmpuri, pe jos. Multă vreme nimeni nu mi-a observat lipsa, de aceea am reușit să ajung destul de departe. Am traversat tot parcul, apoi - pe drumuri de țară, prin lanuri de porumb și lunci umede pline de bulbucel și zăbrelite cu șanțuri de ameliorare - am mers până pe malul râului. De altfel, râul și așa era pretutindeni în șesul acela, se infiltra pe sub căptușeala de iarbă, lingea câmpurile. Când m-am urcat pe valul de
OLGA TOKARCZUK - Rătăcitorii () [Corola-journal/Journalistic/4313_a_5638]
-
cum îl mai cheamă. - Se prefăcea. Iar a doua zi pe comunist l-au prins și l-au omorât în bătaie în camera de tortură. Tu știai unde se-ntâlnesc de obicei și l-ai trimis acolo pe agent. Strada Luncii nr. 10, așa i-ai zis ofițerului care chiuia clătinându-se pe picioare. Și asta-i scorneală? - Cu mâinile mele-o să te sugrum, cotoroanțo!, scrâșnește din dinți cadristul și se avântă iarăși la atac. Găinile, care abia se potoliseră
Bogdán László: Blazonul cu două lebede (fragment) by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/4213_a_5538]
-
îngerii lor sunt ceva mai supărați pe ei, pentru toată bătaia de cap pe care le-o dau. Ne întorceam de la scăldat. Adică noi, Plutonul lu’ Nea Aurică, cum ne botezase satul, și cu alți copii de prin vecini. Traversam lunca gălă gioși și plini de neastâmpăr. Smocurile rare de iarbă se îndeseau spre curba șo selei asfaltate, din care părea să se desprindă drumul de căruțe pe care ne alergam noi, cu praful lui gălbui spre roșiatic, ca un bunic
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
dealuri până dincolo de șeaua de argint izbită de muchia cerului încărcat de strălucirile lui metalice după care, pământurile, respirând domolite, prin fânețele, grâiele, făgașele de ape secate, ogoarele de trifoi, floarea-soarelui și cartofi, arzând ninse sub lună, curgeau, înecate-n lunci grase, pe malul Siretului. Totul mișuna de exodul mărunt al lighioanelor și vietăților adunate în turme nesfârșite să-și găsească sfârșitul pe drumul pierzaniei. O pornire tainică, înspăimântătoare, le mâna odată cu vântul ce creștea năvalnic și se tânguia fierbinte, noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
anului 1925, când au trecut la județele Câmpulung și respectiv Neamț. Printr-o nouă reformă administrativă, care a avut loc în anul 1892, județul Suceava a fost împărțit în șase plase: Munteleăcu reședința subprefecturii la Broșteni), Moldova de Sus(Cornu Luncii), Moldova de Jos(Ciumulești), Șomuzul(Giurgești), Siretul de Sus(Lespezi) și Siretul de JosăPașcani). Județul avea în componența sa, în afară de Fălticeni, 38 de comune rurale cu 185 de sate și număra în total 25.754 de case. Din 1886 și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
zi, cu excepția subprefecturii Siretul de Jos, care prelua corespondența direct de la Oficiul Pașcani, din aceeași localitate. Două circumscripții poștale: Fălticeni-MăliniIesle și BroșteniMălini-Borca-Sabașa-Iesle, erau deservite de către doi factori poștali, fiecare câte trei zile pe săptămână, asigurând zilnic legătura cu subprefecturile Cornu Luncii și Broșteni, iar pentru subprefecturile Giurgești, Ciumulești și Lespezi, în același scop, s-au mai organizat trei curse suplimentare pe săptămână. Într-o singură circumscripție poștalăăBroșteni-Neagra Șarului-Șarul Dornei) se parcurgea în medie pe zi 43 de km; în 9 circumscripții
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
anul 1892, să numere 782 și respectiv 1.230 de locuitori, din care vreo 350-400, lucrau la căile ferate. În componența comunei Pașcani, intrau satele, aflate în zone învecinate: Fântânele, Brătești, Boșteni, Sodomeni, Gâștești, Topile, Valea Seacă, Conțăști, Blăgești și Lunca, cu 8.486 de suflete, care cultivau cereale, plante industriale și creșteau animale. Așezarea a avut un caracter urban, mai pronunțat, abia după anul 1900, când ritmul construcțiilor a crescut, iar piața internă era mai organizată. Față de anul 1892, numărul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
legătura între ele a comunelor Baia și Mălini. Prefectura nu avea pe atunci circuit telefonic direct cu Mălini și toate convorbirile trebuiau obținute prin Oficiul Telefonic al Societății Anonime Române de Telefoane. Din această cauză, comunicarea cu comunele Mălini, Cornu Luncii, Văleni, Drăceni și Găinești era anevoioasă. Din fondurile de investiții ale județului, nu s-au construit în anul 1934, decât câteva noi trasee telefonice: Uidești-Forăști(5 km), Topile-Valea Seacăă 4 km) și Liteni-Știrbăț(6 km). În cele din urmă, linia
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
unele instituții mai importante. Serviciul telefoanelor din cadrul prefecturii județului, era condus de un “constructor telefonic”. Acesta avea în subordine: două “impiegate telefoniste” la Fălticeni, două “agente telefoniste” la Pașcani, un “agent telefonic” la Ciumulești și 6 “cantonieri telefonici” la Cornu Luncii, Dolhasca, Moțca, Pașcani și Fălticeni(2), care întrețineau liniile telefonice județene. Același personal și în cursul anului 1936, iar în anul următor, s-a mai angajat încă o telefonistă la Fălticeni și câte un cantonier la Lespezi și Baia. În
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
De regulă agențiile se înființau în localități cu trafic redus în care un oficiu nu era rentabil, dar au fost și excepții. În perioada 1951-1967, în raionul Fălticeni sau înființat 39 de unități PTTR, din care 9 oficii comunale: Cornu Luncii și Drăgușeni( 1951), Bogdănești și Dolhești(1953), Ciumulești(1954), Găinești(1956), Tudora și Baia(1964), Fântânele(1967), la care s-a mai adăugat din anul 1961, Oficiul Udești, venit de la Suceava, și 29 de agenții: Baia și Găinești(1953), Drăceni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Fălticeni prin curse poștale auto. Celelalte unități PTTR din mediul rural deserveau 95.205 locuitori, din care 12.584 de către agențiile autorizate: Budeni și Probotaăaparținând de Of. Dolhasca), Plăvălari și Știrbăț(Of. Udești), Râșca(Of. Bogdănești), Sasca Mică(Of. Cornu Luncii), și Vorona(Of. Tudora). Oficiile comunale rurale, fără agențiile din subordine, deserveau 82.621 de locuitori. Unele oficii deserveau și localități din comunele vecine: Of. Cornu Luncii deservea 1.018 locuitori din comuna Sasca, Of. Bogdănești 3.044 din com.
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Dolhasca), Plăvălari și Știrbăț(Of. Udești), Râșca(Of. Bogdănești), Sasca Mică(Of. Cornu Luncii), și Vorona(Of. Tudora). Oficiile comunale rurale, fără agențiile din subordine, deserveau 82.621 de locuitori. Unele oficii deserveau și localități din comunele vecine: Of. Cornu Luncii deservea 1.018 locuitori din comuna Sasca, Of. Bogdănești 3.044 din com. Râșca, Of. Dolhești 2.683 din com. Manolea, Of. Drăgușeni 1.422 din com. Forăști, Of. Liteni 2.160 din com. Valea Glodului, Of. Mălini 1.030
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mediu de locuitori deserviți de o unitate PTTR era de 3.939. Un număr de 26 unități PTTR rurale(13 oficii și 13 agenții) își aveau sediul în localitatea de reședință a comunei. Un singur oficiu funcționa în satul Cornu Luncii, în apropiere de reședința comunei Băișești. Câteva agenții își desfășurau activitatea în sate: Știrbăț com. Chilișeni, Sasca Mică com. Sasca, Plăvălari com. Reuseni, Oniceni com. Forăști și Budeni com. Dolhasca. Deservirea populației, instituțiilor, intreprinderilor și organizațiilor cu prestații PTTR Schimbările
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
PTTR încadrate cu o singură telefonistă aplica programul, după caz, 07-12 și 17-19,30 sau 08-13 și 16,30-19,00; oficiile Boroaia, Bogdănești și Ciumulești, încadrate cu două telefoniste aveau program între orele 06,3021,30, iar la oficiile Cornu Luncii, Liteni, Mălini, Tudora și Udești încadrate cu câte trei telefoniste și Dolhasca cu patru telefoniste, deservirea era permanentă, atât în zilele de lucru, cât și în cele de duminică și sărbători legale(între orele 21,30-06,30 se deservea numai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Fălticeni era împărțit în 7 distanțe de distribuire, față de 4 câte avea în 1948. În mediul rural existau 22 distanțe de distribuire deservite de factori poștali localiăpedestru sau cu bicicleta), mai multe cu 12 față de 1958. La oficiile Boroaia, Cornu Luncii, Dolhești, și Liteni, se formaseră între timp a doua, iar la Mălini a treia, distanță de distribuire. În localitățile Ciumulești, Drăgușeni și Găinești, factorii rurali de circumscripție au fost înlocuiți cu locali. Câte două distanțe de distribuire exista la oficiile
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Udești și Tudora cu 25 de salariați și agenții la Râșca, Sasca Mică, Vorona, Plăvălari, Știrbăț, Probota și Budeni). Pe oficii, numărul salariaților, exprimat în procente, indica 15,74% la Dolhasca, 11,11% Liteni, 10,19% Udești, 8,34% Cornu Luncii, Mălini, 7,40% Bogdănești, Tudora, 6,48% Boroaia, Dolhești, 5,56% Ciumulești, 4,63% Drăgușeni, 3,70% Fântânele, 2,78% Găinești și 1,85% Baia. Despre retribuirea muncii Sistemul socialist de salarizare și de normare a muncii, a fost introdus
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
necesare dezvoltării lor economice, aprovizionării optime a locuitorilor, înfloririi învățământului, culturii și ocrotirii sănătății, apte a se dezvolta ca localități cu trăsături urbane”. Zona Fălticeni cuprindea orașul Fălticeniăcu Șoldănești și Țarna Mare) și comunele rurale: Baia, Bogdănești, Boroaia, Bunești, Cornu Luncii, Dolhasca, Dolhești, Drăgușeni, Fântânele, Forăști, Horodniceni, Liteni, Mălini, Preutești, Rădășeni, Râșca, Slatina, Udești, Vadu Moldovei și Vulturești, cu 116 localități componente. Dezvoltarea rețelei de subunități Odată cu organizarea administrativă a teritoriului României și revenirea la vechea denumire de județ, în 1968
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de poștă și telecomunicații. Acestea au fost organizate după principiul teritorial administrativ și aveau în subordine toate subunitățile operative de execuție urbane și rurale. În zona Fălticeni, la data înființării DJPTc Suceava, funcționau 14 oficii: Fălticeni, Baia, Boroaia, Bogdănești, Cornu Luncii, Drăgușeni, Dolhești, Dolhasca, Fântânele, Găinești, Liteni, Mălini, Udești și Vadu MoldoveiăCiumulești) și 18 agenții: Budeni, Bunești, Fântâna Mare, Hârtop, Horodniceni, Oniceni, Plăvălari, Pleșești, Poiana Mărului, Preutești, Probota, Rădășeni, Râșca, Rotopănești, Sasca Mică, Slatina(Drăceni), Șoldănești și Știrbăț, din care 8
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
calitatea deservirii. Mecanizarea transporturilor a redus numărul circumscripțiilor poștale rurale de la 37 în anul 1968, la 8 în anul 2000(Anexele 7, 8, 25). La 31 decembrie 2000, în localitățile rurale reședință de comună funcționau: 10 oficiiăBaia, Bogdănești, Boroaia, Cornu Luncii, Dolhasca, Dolhești, Liteni, Mălini, Râșca și Udești), 8 ghișee și 2 agenții, iar în satele componente: 1 ghișeu și 22 de agenții. Existau comune în care funcționau mai multe subunități. Câte două subunități erau în comunele Bunești, Boroaia, Cornu Luncii
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Luncii, Dolhasca, Dolhești, Liteni, Mălini, Râșca și Udești), 8 ghișee și 2 agenții, iar în satele componente: 1 ghișeu și 22 de agenții. Existau comune în care funcționau mai multe subunități. Câte două subunități erau în comunele Bunești, Boroaia, Cornu Luncii, Rădășeni, Râșca și Slatina; câte trei în comunele Mălini, Preutești, Vadu Moldovei și Vulturești și câte patru în comunele Dolhasca, Forăști și Udești. Toate subunitățile din mediul ruralăoficii, ghișee și agenții) deserveau 112.234 locuitori. Unei subunități îi revenea în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din care 22 interurbane, la 71 în 2000, toate interurbane cu cartelă. Cele 38 posturi publice urbane cu monedă amplasate în oraș fusese înlocuite, în anul 1998, cu altele moderne interurbane cu cartelă. În mediul rural, la Bogdănești, Boroaia, Cornu Luncii, Dolhasca, Dolhești, Rădășeni, Râșca, Slatina și Udești au funcționat în anumite perioade sau permanent posturi publice. În general, rentabilitatea posturilor publice justifica amplasarea lor. Totuși la Fălticeni au fost cazuri când s-au înregistrat minusuri în sume mari, din cauza blocării
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la 1.000 locuitori, depășind cu 37 exemplare media pe județ și cu 114 exemplare media pe județ din anul 1976. S-a clasificat după orașele Câmpulung(930), Vatra Dornei(845) și Suceava(845). În aceeași perioadă comunele Dolhești, Cornu Luncii, Râșca, Forăști, Boroaia, Bogdănești, Slatina, Drăgușeni și Horodniceni, au realizat între 312 și 435 de exemplare la 1.000 locuitori, iar comunele Baia, Dolhasca, Bunești, Mălini, Vadu Moldovei, Fântânele, Vulturești, Udești, Rădășeni, Liteni și Preutești, nu au trecut peste 285
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în total cu 99 exemplare. Cu excepția oficiilor Dolhasca și Mălini, la toate celelalte oficii din zonă, pătrunderea presei, în luna iulie 1987 a fost în creștere față de luna octombrie 1986. În luna iulie 1988, toate oficiile, cu câteva excepțiiăBoroaia, Cornu Luncii și Vadu Moldovei) au sporit pătrunderea, în total cu 733 de exemplareăMălini 84, Dolhasca 72, Bănești și Oniceni câte 66, Fălticeni oraș 65 etc), față de aceeași lună din anul 1987ăAnexa 28). Cu toate că ziarul “Scînteia” era organul de presă al Comitetului
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la centrală periodică și 1.980 la cea locală), din care în orașul Fălticeni 1.250(236 la presa centrală cotidiană, 740 la centrală periodică și 274 la locală). În mediul rural, cele mai multe abonamente au fost contractate la oficiile Cornu Luncii și Baia, 393 și respectiv 300. Numai oficiile Boroaia, Bogdănești, Râșca, Dolhești și Mălini au depășit 200 de abonamente. Din totalul abonamentelor contractate în zona Fălticeni 42,2% reprezenta presa localăă 22,0% în orașul 192 Fălticeni și 49,6
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în egală măsură și malurile joase cu plaje, grinduri și insule foarte accesibile turiștilor amatori de odihnă, recreere și pescuit (de exemplu, Dâmbovița, Argeșul, Oltul, Crișurile ș.a.). Un potențial deosebit îl constituie sectoarele meandrate, cu brațe secundare și lacuri de luncă, care atrag pasionații de pescuit ca și râurile care străbat marile orașe, de-a lungul cărora sau amenajat ștranduri, pontoane și se practică navigația de agrement (pe Dâmbovița, pe Bega, pe Dunăre). În cadrul rețelei hidrografice, Dunărea prezintă cel mai mare
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]