395 matches
-
să captureze „monștrii”, făcând o gaură în mușuroi. Dar dacă la primele lovituri de lopată doi lupi o iau la fugă spre junglă, un altul, mama, revine să-și protejeze „copiii” și-i atacă pe cei care săpau; după ce mama lupoaică a murit străpunsă de săgeți, a urmat dificila separare a puilor de lup de cei doi copii, strânși la un loc precum un ghem de lână: „a fost o întreagă aventură să-i despărțim. Monștrii erau mai feroce decât puii
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
plină de legende despre copii pierduți sau rătăciți care au fost crescuți de lupi, maimuțe sau alte animale. De exemplu, legenda că Roma a fost fondată de Romulus și Remus, doi copii care au fost crescuți în sălbăticie de o lupoaică. Însă există cazuri binecunoscute de copii care din motive diferite au crescut în izolare, denumiți uneori copii lup care, la fel ca în legenda lui Romulus și Remus, au fost lipsiți de orice contact uman. Dar spre deosebire de legendă, astfel de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a construit orașul Lavinium. Fiul lui Enea, Ascaniu, ar fi întemeiat orașul Ars Longa. Aici s-au născut gemenii Romulus și Remus. Tot romanii considerau că Roma a fost fondată de Romulus, unul dintre gemenii zeului războiului, Marte. Privind celebra lupoaică alăptându-i pe cei doi gemeni (devenit apoi simbol al latinității, și pentru noi românii, urmașii romanilor), nu putem să uităm legenda minunată a lui Romulus și Remus, cei doi fii gemeni ai lui Marte crescuți de lupoaică. Se credea
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Privind celebra lupoaică alăptându-i pe cei doi gemeni (devenit apoi simbol al latinității, și pentru noi românii, urmașii romanilor), nu putem să uităm legenda minunată a lui Romulus și Remus, cei doi fii gemeni ai lui Marte crescuți de lupoaică. Se credea că Romulus, cel care a întemeiat și a dat numele Romei, a fondat orașul de pe șapte coline (Cetatea Eternă) în scopuI îndeplinirii unei misiuni istorice atribuite strămoșului său Enea, viteazul roman întâlnit și în lliada. Caius Iulius Caesar
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
oase zdrobite între caninii ascuțiți ai fiarelor flămânde. Ajunși în desișuri, găsim colți de mistreți, oglindiți în luciul știuleților și ghindelor. Păzesc scroafe care alăptează și speră, stând ascunse, de frica haitelor, prin porumb și stejăriș. În lăstărișul din apropiere, lupoaice fudule plodesc. Undeva, nu chiar departe, pe sub privirea vicleană a vulpilor, zbughesc, din tufișuri, iepuri cenușii. Străbat cu iuțeală ogoarele care se lăbărțează în zare. Se pitulează prin vița de vie cocârjită de greutatea ciorchinelor de struguri. Prin răzoare, albine
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
frică(39); haită(34); cîine(34); oaie(23); colți(14); fiară(12); pericol(12); vulpe(12); sur(11); fioros(10); flămînd(10); hain (10); negru(10); putere(10); blană(9); pradă(8); urlet(8); lună(7); răutate(7); sălbatic(7); lupoaică(6); singuratic(6); urs(6); leu(5); vîrcolac(5); carne (4); feroce(4); noapte(4); oi(4); prădător(4); puternic(4); singurătate(4); trădător(4); urît(4); viclean(4); foame(3); forță(3); mare(3); miel(3); periculos (3); sălbăticie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fructe; frumos; fundament; generație; de ghips; gips; gîndire; gotică; grădină; ideal; idol; idolizare; imaginație; imobil; imobilizare; imoralitate; important; impozant; impunătoare; incapacitate; inerție; insensibilitate; Ion Creangă; înalt; închinare; înfricoșător; îngeri; a înlemni; întîmplare; lemn; de lemn; liniște; liniștit; lipsă de viață; Lupoaica; Matei; mausoleu; merite; meșter; metal; mică; mie; mirare; Mircea; fără mișcare; mîncare; momîie; monstru; mormînt; munte; muzică; Napoleon; neagră; neființă; neinteresant; neînsuflețire; nemurire; neștiință; oameni mulți; obiecte; om important; onorifică; opera; operă de artă; pace; pasivitate; părinți; păsări; peren; perfectă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Vinerea să nu dai niciodată gunoiul afară, că-i rău. în ziua de Paști și de Crăciun nu se țipă gozul* din casă. A doua zi după Lăsatul de Sec nu se dă gunoiul afară din casă, că noaptea vine lupoaica și fură cărbuni. în zile de praznic, cum e la Sf. Paști și Crăciun, nu mătura în casă, iar a doua zi cînd ai mă turat, du gozul acela la pomi, că vor fi roditori. Gunoiul se cară pe cîmp
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cele mai înalte culmi ale uimirii. Lumea lupului " În stare sălbatică, lupul se ferește de om, pentru că știe, prin instinctul atavic, cât de periculoasă este această specie. Domesticit, contaminat de om, are o preferință evidentă pentru femei. Temătoare față de bărbați, lupoaica mea se familiariza imediat și absolut spontan cu femeile. Și aceasta indiferent de felul cum erau îmbrăcate. Nu era vorba despre o codificare vizuală, nici chiar sonoră vocea, zic eu, n-avea nicio importanță ci mai degrabă despre una olfactivă
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
avea nicio importanță ci mai degrabă despre una olfactivă. Nimic sexual la bază. După cum au putut observa alți etologi, femeia este purtătoarea unui miros pe care lupii, masculii precum și femelele, îl asociază mirosului lor specific, mirosului propriei lor specii... Cu lupoaica mea, parcă aveam o fantomă pe urmele mele. Ne credem complet liberi de propriile noastre acte cotidiene; s-ar părea, dimpotrivă, că acestea fac parte dintr-un program. Sau, în orice caz, aceasta este concluzia la care m-au condus
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
o fantomă pe urmele mele. Ne credem complet liberi de propriile noastre acte cotidiene; s-ar părea, dimpotrivă, că acestea fac parte dintr-un program. Sau, în orice caz, aceasta este concluzia la care m-au condus anumite reacții ale lupoaicei mele. De exemplu, când mă gândeam să mă duc la spălat vasele, ei bine, lupoaica era deja acolo. Îmi anticipa plecările și venirile, îmi anticipa obiceiurile. Descifra, în avans, ceea ce credeam că ține de liberul meu arbitru... Spre deosebire de câine (un
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
ar părea, dimpotrivă, că acestea fac parte dintr-un program. Sau, în orice caz, aceasta este concluzia la care m-au condus anumite reacții ale lupoaicei mele. De exemplu, când mă gândeam să mă duc la spălat vasele, ei bine, lupoaica era deja acolo. Îmi anticipa plecările și venirile, îmi anticipa obiceiurile. Descifra, în avans, ceea ce credeam că ține de liberul meu arbitru... Spre deosebire de câine (un câine educat normal), care are încredere totală în om, pentru care raportul stăpân supus este
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
lupul păstrează mereu o anumită distanță. Te observă, încearcă să intre în lumea ta... Odată, eram în grădină, citeam, a sunat telefonul în casă, am lăsat jos cartea și m-am dus să răspund. Când m-am întors, cartea dispăruse. Lupoaica o îngropase sub castan, unde pământul era mai proaspăt, mai ușor de răscolit, și unde își îngropa capetele de oaie care îi rămâneau din porția generoasă pe care i-o dădeam. Îngropând cartea, ea îngropase capul meu de oaie. Categoria
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
o dădeam. Îngropând cartea, ea îngropase capul meu de oaie. Categoria obiectului în raport cu Celălalt poate fi reprezentată de orice, în orice caz este vorba de un obiect. Și lupii disting categoria obiectului. Faptul că nu-i acordam o atenție deosebită lupoaicei mele era o parte din ansamblul de situații în care nu îi acordam o atenție deosebită. Începând din clipa când am plecat să fac altceva, cartea a devenit o miză. Cam ca în cazul puștilor care nu suportă ca mama
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
la propria împlinire, așadar este apt a-și restaura inocența printr-o realitate paralelă: "Tâmpit de dans, cu părul încleiat și duhnind/ de toate scursorile/ ursul visează la Ursula" (Ursul). Sau deplorabilul măgar, Midas, la al cărui piept crește o lupoaică albă ce-l umple de regești dezmierdări: "de-un timp, la pântecele ei/ într-adevăr mă simt regește / dar vai urechea mea de Midas/ de pe acum se prelungește// presimt destinul singular/ măgar cu stele în copite / și lent îmi pregătesc
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dezmierdări: "de-un timp, la pântecele ei/ într-adevăr mă simt regește / dar vai urechea mea de Midas/ de pe acum se prelungește// presimt destinul singular/ măgar cu stele în copite / și lent îmi pregătesc tăcerea/ până la porți în cer izbite" (Lupoaica). În fine, poetul apare asemeni unui "trandafir sălbatic", spălat zadarnic de torente și îngrășat de excrementele trecătorilor, pe care tot el îi maschează, generos, "pe cât poate"; superioritatea acestui reprezentant regal al vegetalului este, firește, indiscutabilă: "dar pe când arbori în păduri
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Ca o rămășiță a riturilor inițiatice arhaice, În perioada dintre Crăciun și Bobotează există Încă ceremonii În care se poartă diferite măști: lupi, urși, capre. Eliade consideră că nașterea poporului român s-a realizat sub Însemnul zeului-lup dac și al lupoaicei mitice a lui Romulus și Remus, adică al fuziunii a două popoare ce Își trag obârșia mitică din lupi. În ceea ce privește rolul magico mitologic al lupului În tradiția mitică română actuală există mai multe substraturi mitice: cel al lupului dac, cel
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Miorița" îl cheamă Ilie Cuțui, iar pe cel ungurean Calistrat Bogza." "Oasele piciorului sunt tibia și pirineii." " Pentru a face apa potabilă ea se spală." "Albina este o insectă din familia elicopterelor." "Romulus și Cubitus au fost clociți de o lupoaică." "Hitler a vrut să creeze rasa acarienilor." "Un septuagenar este un poligon cu șapte laturi." "Obezitatea este o boală care îi lovește doar pe cei grași." "Cel mai mare miracol al medicinei sunt bolile." "Țăranii lui Creangă vorbeau o limbă
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
român" decât ceilalți, și din această postură legitimă critică el prezentul decăzut, pe motiv că tinerii, deși au adus din străinătate "ceva mai multă învățătură", și-au pierdut în schimb "virtuțile rasei", adică fibra războinică și aprigă de "fii ai lupoaicei". Se postulează astfel o radicală opoziție între "natură" și "cultură", între rasa umană în sens genuin, primar, și varietățile etnice percepute ca forme "îmbătrânite", "degenerate" în raport cu modelul originar. De aceea, "Cneazul" nici nu face caz de identitatea sa rusească (a
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
sufletului românesc, mutilat de "o umilință străveche ce ne încovoaie grumazul: în străini vedem încă stăpânul secular")179. "Mândru" și "falnic", adevărată "forță a naturii", bătrânul Colea și-a păstrat intactă tinerețea, pofta de viață, agresivitatea animalică (de "fiu al lupoaicei"), spre deosebire de "sfiosul" intelectual cu studii la Paris, pe umerii căruia apasă vina disprețului de sine și a fascinației față de străini. Așadar, înainte de a ilustra niște individualități ireductibile, personajele își revendică o identitate generică, de simboluri psiho-morale, prin care autorul pune
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
sau se plimbă prin parc, cu o totală nepăsare față de chinuitoarele dileme ale omului problematizant, deprins să despice firul în patru. În fond, tocmai preocupările "intelectuale" i-au alterat tânărului plecat la studii în străinătate personalitatea genuină, de "fiu al lupoaicei", și i-au pervertit sufletul, îndemnându-l s-o iubească pe Mab, femeia care-l făcea să sufere. Scurt spus, "cultura" l-a transformat pe Andrei într-un candidat la nefericire însă comunitatea, din dorința de a-l salva, îl
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
implicit, rolul încornoratului. 179 Înainte de a fi înțeleasă ca expresie a raționalității și pragmatismului, latinitatea desemnează aici capacitatea de a reacționa instinctiv, în spiritul luptei pentru supraviețuire, cum și o serie de trăsături psiho-morale (îndeosebi curajul) ce caracterizează comportamentul "fiilor lupoaicei". 180 "Gușa de porumbiță" e o sintagmă utilizată în mod predilect de Lovinescu pentru a sugera grația feminină. Formula indică preferința autorului pentru simbolurile animaliere utilizate în mod curent în cadrul melodramei pentru a desemna anumite comportamente și atitudini tipice. Lothar
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
participă cu puteri proprii, în bine ori în rău, la viața comună. Un fragment de text ne-o înfățișează pe eroina nordică stăpînită de o mare agitație a căutărilor: Mama și-a cătat feciorul, Pe pierdutul fiu, strigat-a, Ca lupoaica-n codri merse, Peste mlaștini mari trecut-a, Ca ursoaicele călcat-a, Vaduri a tăiat ca vidra, Ca un viezure pe cîmpuri, Ca o viespe peste maluri, Ca un iepure pe țărmuri, Depărtat-a pietre-n drumu-i, A întors pe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Ca un viezure pe cîmpuri, Ca o viespe peste maluri, Ca un iepure pe țărmuri, Depărtat-a pietre-n drumu-i, A întors pe dos buștenii, A zvîrlit din cale ramuri, A împins tot cu piciorul. În același chip de ursoaică, lupoaică, viezure, viespe, iepure, și mama ciobănașului a trecut vaduri, a străbătut codri și mlaștini. Ca orice vrăjitoare de tip matriarhal, ea reușește, prin farmece ori prin rugă adresată puterilor divine, să se metamorfozeze pentru a străbate mai aprig tărîmurile. Cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
A oprit sania și a liniștit câinii. Apoi a dat drumul primului câine și l-a chemat la el. Haita a înconjurat pe departe prada. Lupii erau siguri că vor devora totul, până și hamurile de piele. Când a sărit lupoaica la gâtul omului, acesta a trăsnit-o cu un foc de armă. Câinele înaintaș a ucis un alt lup, probabil, tovarășul apropiat al lupoaicei, un lup uriaș și sur. Câinele îi retezase scurt, beregata. Restul haitei a sărit să sfârtece
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]