386 matches
-
spectrul fostei securități. La această calitate se adaugă faptul că această persoană a fost și în structurile de conducere ale UTC- ului în timpul dictaturii comuniste și care ar fi fost scos din viața publică dacă s-ar fi aplicat legea lustrației, lege pe care asociațiiile noastre au susținut-o permanent. 3. Cerem demisia directorului TVR, Alexandru Lăzescu pentru că, aducând realizatori TV de la postul B1TV favorabili președintelui și guvernului, TVR a acționat aproape ca în decembrie 1989, minimalizând și ridiculizând acțiunile protestatarilor
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
152 Vasile Andru. Bibliografia, o instanță inevitabilă? / 160 Mihail Mihailide. Cartea albă a medicilor-scriitori / 163 Gabriel Liiceanu. De la madonizarea femeii la morala lumească / 168 Gabriel Dimisianu prin el însuși / 174 Cornel Mihai Ionescu. Autoportret în palimpsest / 181 Eugen Negrici. Mitomahie, lustrație, desvrăjire / 186 ADDENDA / 193 Mariana Câmpean. Cinci proze de Eminescu în limba italiană / 195 Poezii de Eminescu în limba italiană. Însemnări despre traducerea "nativului" Sauro Albisani / 200 Angelo Moretta. AUM sau cuvântul-necuvânt / 207 Jurnalul fericirii în limba italiană / 213 Alexandru
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
niciodată, vorba poetului, Simone "a simțit în permanență că filosoful este lângă ea, că este al ei, dar că nu este și nu poate fi cu ea". Care sunt probele date la iveală de Valentin Protopopescu în acest proces de lustrație pe adresa vieții și operei lui Cioran? Textele de tinerețe în limba română, delirante, ale marelui stilist de mai târziu, despre Hitler (mistica führerului, cultura iraționalului, elogiul revoluției național-socialiste), trimise în țară din poziția de bursier la Berlin și München
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
corosiv abstract al vieții și operei, de la origini și până intervențiile autorului "Vieții pe un peron" la PRO TV. Moralist de zile mari, Caius Dobrescu propune și opune "pactului cu diavolul" un imaginar al violenței izbăvitoare, un soi de vendetă a lustrației diabolice, ca armă a omului liber. Modernitatea ultimă este dată de clauzele propriei libertăți, stabilite de propria autoritate. Libertate loială unui curs stabil și rațional al agorei, generator de poezie și arte, solidar și simbiotic, servind interesul public, cu prețul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
scriitori români, tip Petru Popescu, N. Tertulian, Paul Goma, Ion Vianu, Tudor Vianu ("complice pozitiv" al regimului), Eugen Simion, Ion Ianoși etc. Concluzia lui Bujor Nedelcovici este că tentativa de reformă morală în România a fost avortată, că necesitatea unei lustrații este imperioasă, că o carte neagră a comunismului românesc se impune a fi scrisă, iar nu amânată sine die, defetist, pentru abstracte generații viitoare. Să-l lăsăm totuși pe Bujor Nedecovici să încheie această lectură a noastră în cheia sol
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
o preluase C. M. I. din plasma nobilă, străveche, generoasă a familiei sale, înrudite cu poetul, medic ilustru "fără arginți" în grațiile Casei Regale, Vasile Voiculescu, un simbol al Rugăciunii inimii și al Rugului Aprins de la mânăstirea Antim. Eugen Negrici Mitomahie, lustrație, desvrăjire În 2011 profesorul emerit bucureștean Eugen Negrici a devenit septuagenar (n. 1941, Râmnicu Vâlcea). După ce în anii șaptezeci s-a ocupat de personalități ale veacului al XVII-lea românesc, reprezentante ale discursului creștin și ale narațiunii tip Antim sau
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
al cărei membru titular a fost din 1994) n-au marcat îndeajuns această aniversare a octogenarului, într-o vreme când nu mai existau niciun fel de opreliști, iar oamenii noștri de valoare, încă în viață, rămăseseră tot mai puțini. Pițifelnicii "lustrației" și-au aminti subit că Alexandru Balaci a fost vicepreședinte al Consiliului Culturii și Educației Socialiste și membru supleant al Comitetului Central al PCR, uitând de bârna din ochii lor de "disidenți" frauduloși, antrenați să se înfrupte din "ciolanul" oferit
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
folosul propriei imagini, să decoreze o seamă de oameni de știință greci, fie ei și obscuri, de vreme ce cei cu adevărat celebri se grăbiseră să se autoexcludă. Fapt e că naratorul, mai mult spre a-și urmări scopul propriei lucrări de lustrație, îl convinge pe Petros să accepte din mâna primului-ministru (arhidictatorul) Medalia de Aur pentru Excelență. Strategia nepotului (aproape amorală) este un fapt împlinit. Metamorfoza lui Petros este spontană. I se redeschide gustul pentru faimoasa Conjectură, dar și înfumurarea, maliția, polemică
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
în economia romanului, golindu-l de livresc și evazionism, spre a face loc obsedantei teme realiste: abuzurile și crimele de război fratricid, cu autori în viață, activi încă sau trecuți în rezervă, departe de a fi supuși unor procese de lustrație sau penale. Don Luis reprezintă exponențial trecutul Spaniei de dictatură polițistă care tocmai își dădea duhul o dată cu bătrânul Caudillo, dar nu înainte de a plănui acțiuni revanșarde și împușcarea tuturor dușmanilor (sindicate, partide, minorități). Clipe de fior istoric și agonie, așadar
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
condamnarea comunismului de către Președintele Băsescu. Din păcate, această condamnare s-a redus doar la discursul în Parlamentul României (bruiat de către cei "grav afectați"), măsurile ce ar fi fost necesare pentru o reală rupere cu trecutul (adoptarea mult mutilatei legi a lustrației) și pentru despăgubirea celor afectați în mod direct de poliția politică lăsându-se așteptate. Un fenomen cu puternic impact în perceperea realității europene de către români a fost apariția de noi mituri cu o conotație negativă legate de politicile publice ale
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a moștenit cel puțin un vechi clivaj, cel dintre moderniști și protocroniști, regăsit în cel dintre partidele neocomuniste și cele anticomuniste. Din păcate, disputa dintre cele două părți continuă, fiincă gesturile ce ar fi dus la dispariția ei (adoptarea legii lustrației, despăgubirea victimelor securității ca poliție politică și condamnarea individuală a securiștilor dovediți că au săvârșit crime) nu s-au realizat. Nu există deocamdată interes pentru rezolvarea acestei probleme. Prin conservarea acestui clivaj, ce va fi reactivat ca temă în fiecare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
se producă un discurs de limpezire a societății românești, fie și în ajunul intrării de iure în Uniunea Europeană. O asemenea limpezire n-a avut loc în 1990, când s-a produs acea Proclamație de la Timișoara, cu punctul 8, referitor la lustrație. Ce s-a întâmplat în Parlament, la 18 decembrie, 2006, este o răbufnire emoțională, necontrolată, deși previzibilă, căci ținea de un program și fusese chiar anunțată. Și, din fericire, neluată în serios... Ba eu cred că a fost luată în
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
primilor doi. Dacă ar fi procedat altfel, ar fi putut fi acuzat de demagogie în fond, este partidul care militează cel mai puternic și mai consecvent, măcar din primăvara acestui an, pentru modificarea Legii deconspirării, pentru adoptarea unei Legi a lustrației etc., deci pentru un pachet de legi care să permită luminarea trecutului comunist și, eventual, despărțirea de acesta. Chiar dacă mai vizibile sunt intervențiile prezidențiale în această privință, trebuie să recunoaștem că prioritatea a avut-o PNL. De altfel, cel mai
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în FSN, ocupați locurile, dacă vreți să faceți ceva". Dorin Popa: Dar în celelalte țări foste comuniste lucrurile nu s-au petrecut la fel, după '89? Liviu Antonesei: Păi, nu chiar! În cele mai multe dintre ele au existat diferite forme de lustrație de la cea inclusivă, poloneză, la cea exclusivă din Cehoslovacia -, astfel încât au putut începe în condiții ceva mai curate noua lume. Ca să nu mai spun că, în cele mai multe dintre ele, societatea civilă începuse să se structureze cu ani, chiar decenii înainte de
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
din cauza acestui calm care se instalează după furtuna din decembrie 1989, apare frica. Unii se tem de mișcări violente, se tem să nu-și piardă privilegiile obținute în timpul comunismului. Alții sunt pentru o ruptură mai radicală, dorind o epurare, o lustrație. Această frică se manifestă în mai multe moduri. Ea este amplificată de ceea ce numeam într-o carte din 1999-2000 consacrată României, intitulată România, o capcană?, "începutul pervertit" pentru a aminti incertitudinile vehiculate și transmise în zilele din decembrie 19893 și
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
precum cea a lui Sergiu Medar de exemplu începuseră încă din ianuarie 1990, cu sprijinul președintelui Ion Iliescu. Într-un climat nou, puternic întreținut într-o atmosferă de suspans de către media, se desfășoară, în vara-toamna 2006, o nouă etapă de lustrație. Media urmărește cu mare interes dosarele Securității, devenite disponibile și care circulă. În toamna lui 2006, s-ar părea că se spulberă un alt tabu: cel al tăcerii, al zvonurilor generate de misterele din jurul celebrei Securități. Presiunea pentru a avea
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
român prin mijloacele terorii și că terorismul de stat este o crimă imprescriptibilă."16 Acțiunea în justiție este esențială dar tardivă în România, unde populația s-a obișnuit cu semi-nevinovăția și semi-culpabilitatea oarecum a tuturor. Opacități Absența epurării după 1989, lustrația tardivă și pervertită de lupta politicianistă în cazul funcționării Consiliului CNSAS explică dificultățile de a plasa viața politică românească într-un cadru european occidental la dreapta, centru sau stânga. Confuzia e provocată, în mare măsură, de circulația elitelor, a foștilor
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
construcției democratice din România. Proclamația enunță principiile fundamentale ale libertății civice neîngrădite, ale descentralizării și controlului reciproc al puterilor independente ale statului, direcțiile de reformare radicală a instituțiilor, care se alătură unui proiect de decomunizare în profunzime a societății prin lustrație. Împrumutat din experiența democrațiilor care renasc pretutindeni în Europa Centrală, și în particular din Cehoslovacia, acest proiect presupune interdicția temporară de a ocupa funcții de demnitate publică pentru foștii activiști salariați din aparatul Partidului Comunist și pentru ofițerii de Securitate
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
mai limitată în sfera ei de aplicare, vizând doar câteva mii de persoane, care își făcuseră deliberat o profesie din aplicarea politicii partidului comunist, inclusiv a represiunii pe care această politică nu încetase să se întemeieze. E adevărat că astfel lustrația lovea drept în inima noului regim, care era expresia politică a continuității cadrelor în noul context postcomunist. De aceea, FSN, în frunte cu Ion Iliescu, care se simțea pe bună dreptate vizat personal, va reacționa cu o violență extremă, atât
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
formații politice foarte diferite: pentru a da un singur exemplu, USD susținea atât programele de reformă economică, cât și principiile integrării europene și euro-atlantice, dar refuza explicit orice măsuri reparatorii, de la restituirea proprietăților abuziv confiscate de regimul comunist la Legea lustrației. UDMR promova restituirile doar în măsura în care acestea îi puteau avantaja pe maghiari (încercând, de exemplu, să urce în timp până în perioada interbelică), dar nu se grăbea să susțină lustrația, fiindcă se constituise de la bun început ca uniune a tuturor maghiarilor, și
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
măsuri reparatorii, de la restituirea proprietăților abuziv confiscate de regimul comunist la Legea lustrației. UDMR promova restituirile doar în măsura în care acestea îi puteau avantaja pe maghiari (încercând, de exemplu, să urce în timp până în perioada interbelică), dar nu se grăbea să susțină lustrația, fiindcă se constituise de la bun început ca uniune a tuturor maghiarilor, și deci avea lustrabilii săi. Cumulate, iluziile care prezidaseă victoria CDR în alegeri au provocat o dezamăgire pe măsură în clipa în care Convenția a ajuns la putere. Visul
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
puncte dureroase în care cei mai mulți doreau o soluție rapidă și tranșantă, indiferenți la faptul că tocmai în aceste puncte nu exista un consens la nivelul coaliției de guvernare. Împreună cu problema restituirii proprietăților, tema cea mai acut percepută era cea a lustrației, așa cum fusese ea legiferată în alte state post-comuniste, și în special în Republica Cehă. Lustrația fusese cea mai sonoră revendicare a Proclamației de la Timișoara, reluată de Piața Universității, dar coaliția din 1996 nu își asumase acest obiectiv, fiindcă și PD
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
tocmai în aceste puncte nu exista un consens la nivelul coaliției de guvernare. Împreună cu problema restituirii proprietăților, tema cea mai acut percepută era cea a lustrației, așa cum fusese ea legiferată în alte state post-comuniste, și în special în Republica Cehă. Lustrația fusese cea mai sonoră revendicare a Proclamației de la Timișoara, reluată de Piața Universității, dar coaliția din 1996 nu își asumase acest obiectiv, fiindcă și PD, și UDMR, aveau propriii lustrabili în poziții importante din partidele respective. Proiectul de lege depus
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
atât în țară, adresându-se Federației Comunităților Evreiești din România, cât și în context internațional, la Memorialele Holocaustului de la Washington și Ierusalim, dar nici în acest caz Parlamentul nu a dus mai departe aceste inițiative. Alături de proiectul de lege a lustrației, se depune la Parlament și un alt proiect, inițiat de senatorul PNȚCD Constantin Ticu Dumitrescu, pentru deconspirarea Securității, prevăzând crearea unui Consiliu Național pentru studierea arhivelor fostei poliții politice, după modelul instituțiilor similare din Germania și Polonia. Dacă lustrația a
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
a lustrației, se depune la Parlament și un alt proiect, inițiat de senatorul PNȚCD Constantin Ticu Dumitrescu, pentru deconspirarea Securității, prevăzând crearea unui Consiliu Național pentru studierea arhivelor fostei poliții politice, după modelul instituțiilor similare din Germania și Polonia. Dacă lustrația a fost "uitată" după dispariția lui George Șerban 76, legea de constituire a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor fostei Securități (CNSAS) și a Colegiului acestuia a fost adoptată, după nesfârșite dezbateri și cu amendamente care i-au îngrădit considerabil efectele
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]