6,186 matches
-
vitală: restaurarea... restaurării. O operație de salvare pe care o întreprind în aceste zile Alexandru Fota și Maria Mîțu. După desprăfuirea totală a ansamblului, au tratat sau înlocuit stâlpii de lemn atacați de carii, au refăcut podelele și vasele de lut. Acum, întreg sanctuarul va fi lăcuit cu o substanță specială, care împiedică pătrunderea aerului în pori. Peste o săptămână, publicul va avea din nou șansa să viziteze un loc al idolilor milenari, unic în Europa. S. P. ochi și... urechi
Agenda2003-31-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281323_a_282652]
-
olari“. La Făget va fi inaugurată Casa Olarului și va avea loc simpozionul „Meșteșugurile tradiționale în casa țăranului bănățean“. La Șag se va derula un concurs de ciclism. În 31 august, la Jupânești sunt programate Târgul Olarilor, spectacolul folcloric „Glasul lutului“ și un simpozion tematic. La Muzeul Satului din Timișoara vor avea loc spectacole de coruri bisericești, cântece religioase și laice. La Periam Port se vor desfășura Serbările Văii Mureșului. La Buziaș, în 4 septembrie, se va organiza Ziua Tineretului cu
Agenda2003-32-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/281333_a_282662]
-
În Fratelia am descoperit chiar un mormânt dublu, soț-soție: aveau strachină și cană fiecare, dar o singură solniță, semn că zicala privind câtă sare mâncăm împreună e milenară...“ La marginea mai multor necropole de incinerație s-au descoperit platforme de lut pe care se ridica rugul funerar. Combustibilul necesar incinerării defunctului a fost, probabil, lemnul de esență moale sau chiar stuful, după cum par să indice puținele fragmente de lemn carbonizat găsite în urnele câtorva morminte sau în preajma acestora, se precizează în
Agenda2003-46-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281703_a_283032]
-
militare și religioase, în morminte au fost descoperite lămpi, sfeșnice ori candelabre de factură romană. În sanctuarul zeilor medicinei și sănătății (Esculap și Hygiea) din zona sacră a Ulpiei Traiana Sarmizegetusa s-au descoperit peste 3 000 de lămpi de lut ars aduse de cei care veneau să aducă ofrande, pentru ca zeii îndurători să le asculte ruga de însănătoșire. Nimeni nu poate ignora strălucirea civilizației greco-romane, care a excelat în construcții publice monumentale și opere de artă. Dar, în ceea ce privește iluminatul nu
Agenda2004-45-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283009_a_284338]
-
100% acele prospecții“, a declarat, dl prof. dr. Florin Drașovean, coordonator al cercetării. În cei 600 m ai așezării medievale se decupează, clar, locuințe rectangulare, semiîngropate: mici, cât să încapă 4-5 oameni; într-un colț, neatins de timp, cuptorul de lut galben: în mijloc se văd încă urme de cenușă veche de 600 de ani. În gropile stâlpilor de coamă se așezau, ritualic, cuțitașe cu prăsele de corn de capră. În alte două gropi s-au găsit clădite - poate tot ca
Agenda2004-25-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282548_a_283877]
-
cunoscutul făcător de troițe, care îi va școli pe cei ce vor să învețe sculptura în lemn, și Ionică Stepan, olarul din Biniș, care va învârti cele două roți pe care le-avem aici ca să arate doritorilor cum se-nsuflețește lutul și cum se naște ceramica populară. Asta la partea practică, pentru că lecțiile vor însemna și teorie: despre esențele lemnoase cele mai des folosite de cioplitorii tradiționali, despre motivele ornamentale tipice - zoomorfe, solare, geometrice, despre vasele de lut“. Pentru informații suplimentare
Agenda2004-28-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282623_a_283952]
-
cum se-nsuflețește lutul și cum se naște ceramica populară. Asta la partea practică, pentru că lecțiile vor însemna și teorie: despre esențele lemnoase cele mai des folosite de cioplitorii tradiționali, despre motivele ornamentale tipice - zoomorfe, solare, geometrice, despre vasele de lut“. Pentru informații suplimentare și înscrieri, se poate apela la telefoanele muzeului, 0256/225 588 și 0256/289 991, persoane de contact fiind Maria Mândroane, Aristida Gogolan, Viorel Popescu. Opere de artă europeană l În Palatul Baroc Arta plastică pare a
Agenda2004-28-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282623_a_283952]
-
legat de ceramica populară, fiind unul dintre centrele olăritului popular din țara noastră. Locuitorii comunei au îndeletniciri variate; pe lângă tradiționalul olărit ei se ocupă și de prelucrarea lemnului, de produsele din iască și de comerț ambulant. Materia primă pentru olărit, lutul de bună calitate, se extrage de lângă pârâul Săcădat, care curge pe partea vestică a satului. Izvoarele de apă minerală au un rol important în viața satului; cel mai cunoscut dintre ele este izvorul Diomali, care se află la ieșirea estică
Agenda2005-05-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283347_a_284676]
-
Drumurile nu erau altceva decât simple urme de roți pe care porneau alte căruțe, într-un ciclu nesfârșit. Călătorii mai puțini nobili împărtășeau și ei părerea imperială pentru că, întrebați fiind de „șoselele” de aici, clătinau din cap și răspundeau: „Pun lut peste lut și asta numesc șosea”. În forma lui mai dezvoltată, drumul bănățean avea săpate pe ambele margini șanțuri care-l delimitau de restul câmpiei. Pământul din aceste rigole era aruncat pe mijloc, înălțând drumul. Desigur, după o ploaie zdravănă
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
erau altceva decât simple urme de roți pe care porneau alte căruțe, într-un ciclu nesfârșit. Călătorii mai puțini nobili împărtășeau și ei părerea imperială pentru că, întrebați fiind de „șoselele” de aici, clătinau din cap și răspundeau: „Pun lut peste lut și asta numesc șosea”. În forma lui mai dezvoltată, drumul bănățean avea săpate pe ambele margini șanțuri care-l delimitau de restul câmpiei. Pământul din aceste rigole era aruncat pe mijloc, înălțând drumul. Desigur, după o ploaie zdravănă totul se
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
Beregszon’ romani”. Veți fi de-acord că ortografia a evoluat întrucâtva din 1831 și până astăzi. Într-o traducere româno-...română, inscripția relevă că „această cruce creștinească aci este ridicată întru mulțumire ‘naltă, la Creator dedicată, că putură prin sudoare lutul acesta al patriei cei din Săcălaz asociați cu românii din Beregsău”. Așadar, locuitorii din Săcălaz și românii din Beregsău lucraseră împreună la durarea obeliscului ce avea să poarte în inscripțiile laterale, cea în limba latină și cea în germană, numele
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
de olari, Făgetul cu împrejurimile se încăpățânează să rămână unul dintre ultimele bastioane nepervertite de mode și kitschuri, ale acestei fascinante arte populare românești. Continuitatea modelelor geomorfe și florale de pe străchinile și ulcele bănățene, forma lor distinctă, culoarea inconfundabilă a lutului bănățean constituie, laolaltă, o zestre de a cărei păstrare se preocupă entuziaști etnologi și oameni de cultură ai zonei, susținând eforturile bătrânilor olari de a-și găsi ucenici cărora să le transmită meșteșugul. În acest sens, filiala făgețeană a centrului
Agenda2004-35-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282817_a_284146]
-
al XVII-lea ca centru de olari; o îndeletnicire care era în floare pe vremea când Lucian Blaga poposea pentru prima dată, aici „ca să văd un atelier“. Olarul învârtea cu piciorul lângă vatra sa o măsuță rotundă, în mijlocul căreia pusese lut moale, cât o pâine; „forma ulciorului țâșnea zveltă și sprintenă, olarul trebuia doar să sufle duh peste făptura lui de lut“. Această experiență se va regăsi peste ani în poezia „Olarii“ („Neîntrecutele trepte“): „Olari ei sunt, sortiți să-nmoaie lutul
Agenda2004-36-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282852_a_284181]
-
dată, aici „ca să văd un atelier“. Olarul învârtea cu piciorul lângă vatra sa o măsuță rotundă, în mijlocul căreia pusese lut moale, cât o pâine; „forma ulciorului țâșnea zveltă și sprintenă, olarul trebuia doar să sufle duh peste făptura lui de lut“. Această experiență se va regăsi peste ani în poezia „Olarii“ („Neîntrecutele trepte“): „Olari ei sunt, sortiți să-nmoaie lutul/Ca niște zei întârziați și blânzi... Între timp, meșteșugul a dispărut. La poarta unor gospodării înstărite din Săsciori descoperim emblema A
Agenda2004-36-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282852_a_284181]
-
lut moale, cât o pâine; „forma ulciorului țâșnea zveltă și sprintenă, olarul trebuia doar să sufle duh peste făptura lui de lut“. Această experiență se va regăsi peste ani în poezia „Olarii“ („Neîntrecutele trepte“): „Olari ei sunt, sortiți să-nmoaie lutul/Ca niște zei întârziați și blânzi... Între timp, meșteșugul a dispărut. La poarta unor gospodării înstărite din Săsciori descoperim emblema A.N.T.R.E.C. și „margaretele“ pensiunilor turistice. Șoseaua înaintează apoi printre pâlcuri de pădure ce coboară în trepte până la buza apei
Agenda2004-36-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282852_a_284181]
-
copiii au la dispoziție condiții moderne de studiu, personal calificat, firma asigurând, la cerere, și transportul elevilor de la școală. De asemenea, aici se pot studia limbi străine: engleză, franceză, germană, pot urma cursuri de karate, dans de societate, modelaj în lut și pot organiza party-uri cu clovni și teatru de păpuși. Tot aici pot apela și părinții care doresc să corecteze tulburările de limbaj ale copiilor, respectiv cei care au nevoie de servicii de baby sitting. Clubul funcționează de luni până
Agenda2004-38-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282895_a_284224]
-
e o întemeiere". Într-o atmosferă adesea carnavalesca, de piață publică, surpat în succesiunea halucinanta a duratelor ("Ce năpraznic îi crește barbă copilului bătrîn/ îi iese din obraji că iarbă printr-un mormînt/ primăvară un mormînt proaspăt un obraz/ de lut în care rădăcinile sorb ridurile"), interogînd lumea și "adevărurile" ei, manifestîndu-se că un eretic, ca un Meister Eckhart, poetul scrie despre "ziua de azi" ca si cum ar fi "prima zi de după moarte", pentru că - nu-i asa? - "timpul lăsat trecerii noastre prin
Da, scriu poezii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17764_a_19089]
-
lup îmblînzit/ mersul și pragul pe care-l călci/ miros a ciuperci mari, albe/ adunate pe o vergea în pădure/ și copacii te găsesc de-al lor/ pietrele de rîu față ouă porumbe/ șarpele uscat pritocit între două fălii de lut/ iese copt din noi/ către o dublă realitate,/ mișuna căldură în pămînt ceresc/ focul spulberă cetina tînără/ într-un balet cocostîrc însetat,/ straiele verii se despoaie de-odată/ se anina de soare preacurătindu-se nouă/ mormăie în cazane/ licoarea îmbătata umezește
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
trecut în caiețel denumirile scrierilor, evoluția lui... Egiptean, deci, fenician, sud-arabic, sinaitic, aramaic, pahlavi, latin, grec, punik, elamit, babilonian, sumerian, asirian modern atchana, amarna, hattusus, changar bazar și altele pe care nu le mai deslușesc. Scriere cuneiforma pe tablete de lut. Ceva comestibil. Ca niște tablete de șocolata. Descoperitor al scrierii Șir H. C. Rawlinson (1810-1890). Nume egiptean din Cartea morților - British Museum 7 febr. 1979 Nesitanegtashru, - nume de prințesa. Greutatea de piatră în formă de rață (Brâncusi) de la cele mai
Tapul sumerian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17819_a_19144]
-
pasăre ce vede cu aripile,/ și asta numai în vreme ce zboară,/ și atinge pămîntul/ doar cînd acesta stă să ia foc.// În irisul ei nu cred prea multi;/ nici eu nu i-aș ști trecerea/ dacă nu ar lasă urme/ în lutul viiturii;/ înaintează mereu, tot mai mult si mai mult/ și mai mult/ cu pliscul-rît/ scurmînd/ rădăcinile nopții.// Sînt unele locuri/ unde lutul nu mai respiră /- acolo unde ar vrea să mă arunce/ și să scuipe în semnul cărării/ tot lutul
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
ei nu cred prea multi;/ nici eu nu i-aș ști trecerea/ dacă nu ar lasă urme/ în lutul viiturii;/ înaintează mereu, tot mai mult si mai mult/ și mai mult/ cu pliscul-rît/ scurmînd/ rădăcinile nopții.// Sînt unele locuri/ unde lutul nu mai respiră /- acolo unde ar vrea să mă arunce/ și să scuipe în semnul cărării/ tot lutul din mine.// Ci eu/ stau pe spinarea ei/ și scriu? pe penele-i pergamentoase./ Astfel îi dau de lucru -/ în timp ce va uita
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
lutul viiturii;/ înaintează mereu, tot mai mult si mai mult/ și mai mult/ cu pliscul-rît/ scurmînd/ rădăcinile nopții.// Sînt unele locuri/ unde lutul nu mai respiră /- acolo unde ar vrea să mă arunce/ și să scuipe în semnul cărării/ tot lutul din mine.// Ci eu/ stau pe spinarea ei/ și scriu? pe penele-i pergamentoase./ Astfel îi dau de lucru -/ în timp ce va uita/ se muncește/ să-mi piardă cuvintele/ cu pielea-i ucigașa.// Un cuvînt, un vers, un altul.../ Și primul
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
dintre care cele mai frecvente sînt a lăsa și a părăsi viața. Urmează (boala) în pămînt m-o băgat, (moartea) m-o pus aici la hodină, m-a pus în mormînt, am venit sub glie, (feciorii) s-o dus în lut, mi-a ieșit moartea în față, (moartea) m-a scos din lume-afară etc., fără a trece cu vederea peste o serie de formulări poetice: Săraca a mea viață/ Cum s-a topit ca o gheață 64, M-am topit ca
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
o întîmplare care poate deveni metafora extraordinară pentru acest efort repetat al conștiinței de a ieși din labirint: cu gîndul la Hegel și la felul cum descrie el dialectica spiritului, eseistul observă într-o anumită împrejurare cum, sub podeaua de lut a casei din Lătești, o cîrtiță încearcă să-și sape galeria pînă la lumina camerei, o dată, de două, de trei ori, în pofida apei fierte aruncate și a altor metode represive întrebuințate, cu tenacitatea și calmul cu care o întreagă generație
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
extrage măselele cariate. Poemul/ devine un post de prim ajutor cu "sanitari pricepuți".// Urăsc rămășițele lirismului strepezit. Nevoia de tragic/ e o gîlceavă în jurul paharelor. Ea nu are nimic în comun cu/ setea. Nimic cu îndîrjirea tulpinii de grîu în luturi/ sărace.// Știu bine crăpăturile lutului/ din sat. Tăcutele crăpături" (Oraș așteptîndu-și poetul). Sau: "Pe podul orașului Ioachim, poetul, cu un vraf din/ cărțile sale. Le împarte trecătorilor apostrofîndu-i:/ "De unde vii orbule? Și-n alcoolurile crîșmei și-n duhoarea/ odăilor tenebrele
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]