509 matches
-
Gr., publicist, Calea Plevnei, 10; Dimitrescu, I. Procopie, avocat, director la Banca Națională, F. Altarului, 6; Dimitrescu-Severeanu, chirurg, str. Batiște, 4; Dimitriade, C., artist dramatic, str. Vântului, 3; Dissescu, C., avocat, profesor la Facultatea de Drept, membru al Consiliului municipal, str. Luterană, 9; Djuvara, Tr., magistrat, Hotel Petersburg, Calea Victoriei, 140; Dobriceanu, judecător de Instrucție, str. Tudor Vladimirescu, 9; Drasch, medic, str. Bibescu-Vodă, 10; Duca, G., inginer, director al școlii de Poduri și șosele, str. știrbei-Vodă, 37; Dumitrescu, C., profesor de muzică, str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
al Arhivelor Statului, curtea bisericii Mihai-Vodă; Henția, S., artist-pictor, profesor la Azilul Elena Doamna - la Azil, șoseaua Pandurilor (Cotroceni); Hepites, șt., inginer, director al liceului Sf. Gheorghe și director al Observatorului, Calea Victoriei, 138; Hiottu, V., fost prefect de Poliție, str. Luterană, 13; Horbaski, Al., colonel, str. Minervei, 1; Hübsch, maior, șef al Muzicilor militare, str. știrbei-Vodă, 34; Iacomi, profesor, str. Dionisie, 4; Iepurescu, V., deputat, str. Regală (Hotel Union); Ioanidè, horticultor, str. Polonă, 104; Ioanițiu (frații), librari, str. șelari, 18-20; Ionescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
M., veterinar, str. Piața Amzii, 3; Maican-Dumitrescu, colonel, str. Romulus, 22; Maiorescu, T.L., avocat, fost ministru, deputat, ore de consultație de la 9 la 11 dimi neața, str. Mercur, 1; Măldărescu, N., medic; deputat, str. știrbei-Vodă, 44; Malla, I., avocat, str. Luterană, 27; Mandi, fotograf, str. știrbei-Vodă, 2; Mănescu, Ap., Calea Victoriei, 202; Manliu, I., profesor la școala Centrală de fete, Calea Moșilor, 120; Manliu (doamna I.), Institut de domnișoare, Calea Moșilor, 120; Maniu, V., avocat, deputat, membru al Academiei Române, str. Lucaci, 1
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
rezident la Belgrad, str. Clemenței, 7; Miulescu, M., argintar, Calea Moșilor, 75; Moceanu, Gr., profesor de gimnastică, Calea Victoriei, 39; Moroianu, N., agent de schimb, Calea Călărași, 10; Müller, reprezentant al firmei „Printemps“ din Paris, Calea Victoriei, 39; Müller, C.H., proprietar, str. Luterană, 13; Muntureanu, arhitect, Calea Rahova, 8; Nacu, C., avocat, deputat, profesor la școala de Drept, str. Teilor, 24; Negel, D., maior, aghiotant (aide-de-camp) al M.S. Regelui, str. Minervei, 5; Nica, Th., avocat, deputat, str. Modei, 6; Nottara, artist dramatic, intrarea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
fost ministru, director politic al Românului, Calea Dorobanților, 12; Rosetti, Dim., avocat, str. Franklin, 2; Rosetti (doamna), Maria, Calea Dorobanților, 12; Rosetti, Vintilă, Calea Dorobanților, 12; Rosetti, Th., președinte al Curții de Casație, str. Povernei, 30; Saita, I.G., funcționar, str. Luterană, 20; Sălceanu, M., negustor, str. știrbei-Vodă, 9; Saligny, A.O., inginer, str. Clopotari, 38; Samurcaș, Al., avocat, str. Polonă, 21; San-Marin, G., proprietar, str. Mircea Vodă, 3; Sathmary, artist-pictor, str. Bis. Enei, 9; Săvescu, Pan, procuror la Curtea de Conturi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
membru al Comitetului Teatral, Calea Victoriei, 36; Vericeanu, Al., avocat, profesor la Facultatea de Drept, Calea Călărași, 31; Vernescu, G., proprietar, fost ministru, avocat, Calea Plevna, 100; Vieroșanu, I., secretar al Teatrului Național, str. Regală, 4; Villacros, I., avocat, deputat, str. Luterană, 21; Vitzu, N. Al., medic, str. Luterană, 5; Vlădescu, Al., avocat, str. Brezoianu, 18; Voinescu, S., colonel, str. Cozma, 18; Vrăbiescu, N., avocat, str. Lipscani, 21; Vulturescu, Gr., avocat, deputat, str. Mercur, 7; 300 addenda Wachmann, Ed., directorul Conservatorului, str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Al., avocat, profesor la Facultatea de Drept, Calea Călărași, 31; Vernescu, G., proprietar, fost ministru, avocat, Calea Plevna, 100; Vieroșanu, I., secretar al Teatrului Național, str. Regală, 4; Villacros, I., avocat, deputat, str. Luterană, 21; Vitzu, N. Al., medic, str. Luterană, 5; Vlădescu, Al., avocat, str. Brezoianu, 18; Voinescu, S., colonel, str. Cozma, 18; Vrăbiescu, N., avocat, str. Lipscani, 21; Vulturescu, Gr., avocat, deputat, str. Mercur, 7; 300 addenda Wachmann, Ed., directorul Conservatorului, str. Palatului, 1; Weiss, tipograf, str. Puțu cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
C. Storck, I. Polizu, G. Tătărescu; școala catolică, Calea Călărași, 5, director, părintele Louis Irwin; școala Centrală de Fete, str. Pensionat, 4, directoare, domnișoara S. Băicoianu; școala de comerț, strada Domniței, 7, director, Th. ștefănescu; școala evanghelică (de băieți), str. Luterană, 8, director, C. Hartmann; școala evanghelică (de fete), str. Diaconeselor, 7, superioară, doamna M. von Kamptz; școala specială forestieră, profesori: șt. Mihăilescu, șt. Hepites, C. Olănescu ș.a.; școala de meserii, lângă Gara Filaret, director, I. Pavelescu; școala militară de aplicații
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Sf. Paul: să pătimească pentru Isus — 20. Idealul Apostolilor este idealul nostru 21. E posibil să mai fie, în zilele noastre, preoți și călugări care să creadă altceva? 22. Cum se delimitează în istorie opera Bisericii până la Umanism — 23. Revolta luterană — 24. Tragica, dar fireasca urmare a păcatului - 25. Nici Dumnezeu, nici omul. Reîntoarcerea barbariei — 26. Orbirea omului nu poate fi vindecată decât prin experiența dezastruoasă a păcatelor sale, iar Dumnezeu a permis-o — 27. Datoria noastră: o nouă operă de
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
în toate părțile Europei; catedralele mărețe ne vorbesc despre elanul popoarelor în renașterea creștină; arta erupe prin noile sale energii; feudalismul cedează în favoarea libertăților orășenești; corporațiile meșteșugărești revendică demnitatea muncii; republicile italiene deschid ruta mărilor progresului și civilizațiilor. 23. Revolta luterană Și iată că, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, se intra într-o nouă etapă. Dacă evul mediu avea despre societate un concept piramidal și îl punea în vârf pe Dumnezeu, Creator și Stăpân, așa încât de la El
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Uppsala, 1951. 4. Foarte probabil, Wikander se referă la Carl Gustav Diehl (n. 1906). Între 1932 și 1953, misionar în cadrul Misiunii Bisericii Suedeze în sudul Indiei și, între 1960 și 1966, director al acesteia. În 1967 devine episcop al Bisericii Luterane Evanghelice Tamile. Profesor de istoria religiilor la Universitatea din Lund între 1954 și 1959. A participat la numeroase congrese de istorie a religiilor, orientalistică și sanscrită. Dintre lucrările sale: „The Union of the Christian with Christ”, în The Holy Spirit
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
și cel mai adesea triviale, cum o cerea moda momentului.Ă Cei doi cu care am făcut „târgul” Într-o noapte lungă, plină de amintiri și idei - semănând cu alte nopți formidabile din vremea dictaturii când apartamentul meu din strada Luterană, În lunile când mă aflam În țară, era fericit invadat de prieteni, visând vremuri mai bune și Încurajându-ne reciproc, reușind nu rareori să ne extragem din prezentul sufocant În ample controverse ideatice și analize literare -, cei doi, cum spuneam
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
lua drumul Clujului. Pe străzile Bucureștiului am Întâlnit o uriașă și splendidă dezordine, o mulțime de mașini, de oameni care mărșăluiau neostenit, scandând „Timișoara nu uita - noi am fost salvarea ta!” și altele, iar vis-à-vis de casa mea, pe strada Luterană, pe o vitrină uriașă din spatele hotelului București, se lăfăia, trasată cu litere groase, sângerii, o lozincă din care m-am hrănit la propriu În fiecare dimineață privind-o, Înainte de cafea și de micul dejun, și care a rezistat vreun an
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
fără „ei” și În afara redacției. Pleșu a blocat toate salariile; eu m-am dus imediat și „le-am pus la loc”, Românul suportă multe lucruri, dar nu să-i tai continuitatea la pensie! Am chemat la mine acasă, pe strada Luterană, În primul rând pe pictorul și graficianul Mircea Dumitrescu - Întâlnit cu ani Înainte În „micile saloane” ale lui Nichita - și i-am propus să facă noul cap al revistei, titlului vechi eu adăugându-l pe cel de Ideea europeană, ca
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
76, după vreo două interviuri mai „aspre” date de mine la Stockholm și după un memoriu la c.c. făcut de Mama mea, s-au milostivit „forurile” și l-au scos din casă, din apartamentul cumpărat de Tata În strada Luterană, unde locuiesc și azi, pe colonelul de securitate care ocupase casa „cu japca”, cum se făcea atunci, după ce vechii ocupanți, o pereche de artiști evrei, emigraseră!Ă, pe scurt, În această lungă, mizeră, dar și splendidă, prolifică și orgolioasă perioadă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
călugărești, aruncându-și unul altuia „bila fierbinte” a confruntărilor religioase, despre care glăsuiau în patru limbi diferite. Discursuri de amenințare, voci de stentor, priviri injectate de furie, frunți umilite. Femeia cu părul alb, cea mai în vârstă dintre actrițe: o luterană aspră, fire dominatoare - îi deduc apartenența canonică după vehemența cuvintelor limbii germane (niște rechizitorii) pe care le aruncă asistenței scriitoricești, ușor zăpăcite. Mi-a fost greu să-i privesc mâinile cu pielea vânătă, translucidă, ieșite de sub mâneci. Dar și ceilalți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
scriu într-un stil alert și vioi despre o țară și oamenii săi. Islanda are 103.000 km² și 280.000 de locuitori, cu un regim democratic. Reykjavik numără 100.000 de locuitori. 96% din populația țării aparține religiei evanghelice luterane, dar numai o minoritate se manifestă activ în acest sens, frecventând bisericile. Limba oficială este islandeza. Țara exportă în principal pește, produse din pește, aluminiu. Valuta națională este Coroana islandeză. Nu există îndatoriri militare sau alte servicii obligatorii la nivel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cu alte ocîrmuiri prin reprezentanții lor. Pentru a guverna provincia domnitorul era ajutat de un consiliu format din doisprezece membri și de dietă. Spre sfîrșitul secolului al șaisprezecelea, existau trei "națiuni" recunoscute, ungurii, secuii și sașii, și patru religii, catolică, luterană, calvină și unitariană. După cum am văzut, ungurii au venit în Transilvania în secolul al zecelea, iar regiunea a devenit parte integrantă a Regatului Ungariei. Secuii, care erau înrudiți îndeaproape cu ungurii și vorbeau aceeași limbă ca și aceștia, au sosit
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
între 1810 și 1834, era formată din reprezentanți ai tuturor păturilor sociale privilegiate ale populației și din membri numiți de autoritățile imperiale. Vechiul sistem al celor trei națiuni recunoscute, sașii, ungurii și secuii, și al celor patru religii acceptate, catolică, luterană, calvină și unitariană, a rămas în vigoare. În dietă, pentru trecerea unei legi trebuia obținut consimțămîntul tuturor celor trei națiuni. În ciuda faptului că alcătuiau majoritatea locuitorilor Transilvaniei, românii continuau să nu aibă nici o reprezentare oficială în guvern. Fiind în foarte
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
casa din strada Bre zoianu nr. 2 când tatăl era de 31 de ani, iar ma ma de 32. După ce a absolvit școala primară, a Învățat timp de cinci ani la școala profesională Petrache Poenaru, care avea sediul În Strada Luterană colț cu strada știrbei Vodă, vizavi de Farmacia nr. 119. A făcut apoi și gradul al doilea, cu durata de doi ani. Citise foarte mult și era cultă; cânta la pian și vorbea curent franceza. De altfel, toți copiii lui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de Anjou s-a aflat discriminarea confesională. Ea s-a menținut în secolele XV - XVI. Transilvania, considerată, după instituirea la începutul celei de-a doua părți a secolului XVI-lea, a regimului celor patru religii (de fapt confesiuni) concepte (catolică, luterană, calvină și unitariană) drept un model de toleranță, nu a cunoscut însă și o egalitate confesională, întrucât ortodoxia, confesiunea majorității populației, nu a fost recunoscută ca având statut legal „receptă“, ci i-a fos doar îngăduită practicarea. Mihai Viteazul a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în Transilvania, sub acțiunea propagandei protestante săsești, căreia îi datorim tipărirea primelor cărți în limba română și întrucâtva, poate, înlocuirea limbei slavone prin cea națională în slujba bisericească. Dar la formarea și dezvoltarea culturei noastre, și în raport cu propaganda calvină și luterană, influența polonă ocupă un loc cu totul deosebit, atât prin valoarea sa proprie și prin efectele sale cât și prin spontaneitatea și dezinteresarea sa. Din cauza aceasta, Moldova se așează și rămâne, pentru aproape un secol, sub raportul cultural, în fruntea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
and the Jews, a devenit clasică <endnote id="(242)"/>. Principala trăsătură a fenomenului amintit a fost considerarea evreului ca fiind o Întrupare a Satanei. De la mijlocul secolului al XVI-lea, un rol În acest sens l-a jucat și retorica luterană : „Evreul este Diavolul Însuși”. „De bună seamă că ovreiul este Întruchiparea Împelițatului”, spune un personaj shakespearian (Neguțătorul din Veneția, act II, scena 1). În această situație, toate stereotipurile care compuneau portretul Diavolului au fost transferate și asupra evreului. Acesta din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a cărții populare despre „evreul rătăcitor” ar trebui pusă În legătură cu diatribele antisemite semnate de Martin Luther (1483-1546) În ultima perioadă a vieții sale. Este foarte probabil ca legenda să se fi născut pe la jumătatea secolului al XVI-lea, În cercurile luterane din nordul Germaniei. De altfel, În cartea populară din 1602, eroul care povestește experiența Întîlnirii sale cu „evreul rătăcitor” Ahasverus (la Hamburg, În 1542) este viitorul teolog și episcop de Schleswig, Paul von Eitzen, care pe atunci studia cu Martin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
force”, ca pe un talisman iubit. M-am simțit bine că personalul de la Invandrarverket, cunoscut pentru felul puțin amabil de a se purta cu străinii, s-a purtat atât de excepțional cu mine. Acum aparțin în mod automat și bisericii luterane, deși eu rămân un credincios fără confesiune - ortodoxia mea fiind o formă emoțională: mama, bunica, monahia Zenovia de la Nămăiești, rugăciunea inimii și curenții vitalității din Filocalia. Ajunge. Pentru o întreagă viață. 15 ianuarie Se mișcă spiritele în Țările Baltice. Vizita
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]