290 matches
-
iubești pe Dumnezeu din toată inima ta, iar pe aproapele tău ca pe tine însuți. Foarte bine, Mirciucă, ești un copil mare și inteligent. Mulțumesc, mama. Mircea s-a îmbujorat instantaneu. Era ca o vioară bine acordată, ieșită din mâna lutierului Stradivarius și condusă cu unică și supranaturală artă interpretativă de genialul Paganini. Ah, ce mândră era mama de copilul ei cel mai mare! Dar noi! Ne uitam la el ca la un produs de pe altă planetă. Era frumos ca un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Petrică Drelciuc, la saxofon și alte două instrumente de suflat, Dragoș Sahlean - percuție, tobe și profesor Dorin Ignat - acordeon, Ticu Sahlean chitară și Radu Caraciucacordeon, apoi domnul Cozmici vioară și dirijorii Dragoș Lucan și profesorul Sahlean. Domnul Cozmici - un mare lutier al țării, recunoscut și apreciat ca atare și în străinătate. Corul cred că număra peste 50 de persoane. Era format din învățători, cadre medicale, muncitori, țărani, funcționari. Absolut toți aveau voci minunate, se vedea că le plăcea să cânte, vocile
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
Enescu prin produse diferite cuvenite, prin reclame. Se știe că românii sunt foarte ingenioși când au un scop bine definit. Iar competiția comercială internațională ar putea deveni mai strânsă în concurență cu alții care s-au învrednicit înaintea talentaților noștri lutieri să se remarce în domeniu. Ar fi posibil, în timp, ca prin efort calitativ să fie promovat și un instrument reușit care să poarte peste mări și Țări numele de Enescu. Ar fi oare un vis prea mare ca efigia
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
ca prin efort calitativ să fie promovat și un instrument reușit care să poarte peste mări și Țări numele de Enescu. Ar fi oare un vis prea mare ca efigia sa să fie încrustată în lemnul sonor ilustrând și calitățile lutierilor noștri despre care se vorbește? Astfel și-ar putea etala iscusința și ar evolua în măiestrie. Credem că totul ar fi posibil dacă am strânge rândurile din punct de vedere spiritual pe un front mai larg, dacă nu curând, măcar
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
fie descoperiți. Dr. Paul Trosc a iubit și a suferit mult: era mândru dar modest, aspru dar bun. Și-a ostoit suferințele în artele frumoase. Personalitate de incontestabilă complexitate, este cunoscut în cercurile iubitorilor de frumos ca talentat violonist și lutier, pictor și poet inspirat. Culoarea pânzelor sale mângâie retina iar versurile nu suferă modificări. Ca om înzestrat cu o vastă experiență de viață și de adevărat creștin avea pudoarea binelui ce îl făcea. Creatorul, care i-a dăruit facultăți de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
inspector general; 4. Vasile Orac, preot paroh, dirijor cor bisericesc Fălticeni, tatăl lui Radu Orac; 5. Radu Orac, (1938-2004), a urmat Institutul Pedagogic și Facultatea de Arte Plastice de la București (1973), pictor, profesor la Liceul C. Negruți, Iași, a fost lutier amator; i-a pictat un portret lui Gheorghe Rădășanu; 6. Mihail Sadoveanu, (1880-1961) scriitor; a lucrat în redacția revistei "Sămănătorul", a înființat mai multe reviste "Răvașul poporului", "Cumpăna", "Însemnări literare", Însemnări ieșene"; a fost director al ziarelor "Dimineața" și "Adevărul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Insula mărgăritarelor (1943), S. O. S. Expediția pe Everest în primejdie! (1943). De această dată, „minunile” sunt reprezentate de faptele de pionierat ale unor oameni de excepție, unii mai puțin cunoscuți, din diverse domenii - muzical, militar, al invențiilor, al aviației: lutieri din Cremona, Mozart, Andersen, italianul Negrelli (al cărui nume este legat de istoria Canalului de Suez), Pasteur, Koch, amiralul Primauguet, Marconi, Amundsen, aviatori precum Henri Guillaumet, Howard Hughes, exploratori aerieni ai Saharei și, nu în ultimul rând, Vlaicu, „vulturașul Carpaților
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288677_a_290006]
-
ro/istoric monetar /istoria leului romanesc i; această notă este valabilă pentru toate aparițiile ulterioare ale cuvântului swanziger (n. tr.). lauta în original (n. tr.). 72 Lăuta semnifică exact același lucru ca și luth [lăută în limba franceză, (n. tr.)] (laud în arabă); precum lutierii noștri, lăutarii fac și repară tot felul de instrumente. În latină în original; "lăudător", cel care laudă, cf. DRLR (n. tr.). naü în original (n. tr.). musicante în original (n. tr.). Bucedzi în original (n. tr.). De la cuvântul german Grenze
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
terminologia muzicală aflată și astăzi în vigoare, internaționalizată și acceptată pentru totdeauna, își are originea în secolul al XVII-lea italian. Iar Cremona și Brescia i-au dat pe cei mai iscusiți creatori de viori din toate timpurile - familiile de lutieri Amati, Guarnieri, Stradivari. Fenomenul a favorizat prin perfecționarea instrumentelor cu arcuș, formarea nucleului orchestrei simfonice moderne și totodată desăvârșirea mutației spre monodia solistică acompaniată și a prefațat apariția virtuozului instrumentist. Prin toate aceste invenții epocale, ca și prin încă multe
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
563 - 7 Solist (vocal, balet, concertist instrumentist), actor, instrumentist, sufleor operă, corist operă; I 555 816 585 861 II 550 700 574 739 III 545 618 569 652 debutant 540 - 563 - 8 Maestru artist circ, artist circ, maestru (acordor pian-clavecin, lutier), specialist (orgă, instrumente de suflat); I 565 997 597 1.052 II 560 881 585 930 III 555 816 580 861 IV 550 700 574 739 V 545 633 569 668 debutant 540 - 563 - 9 Corist, balerin, dansator, corepetitor, actor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127752_a_129081]
-
pe dr. ing. Cornel Șuboni să participe între 1 și 3 iunie 2000 la un simpozion pe teme privind problematica modernă a instrumentelor muzicale cu coarde. Pentru perioada 16-20 septembrie 2001, era invitat la al X-lea Concurs internațional al lutierilor de la Poznan, între 4 și 6 octombrie 2002, la Expoziția trienală de viori de la Cremona. Invitațiile nu mai puteau fi onorate: dr. ing. Cornel Șuboni a decedat la sfârșitul anului 1998, prestigiul activității sale rămânând, însă, viu în conștiința lutierilor
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
lutierilor de la Poznan, între 4 și 6 octombrie 2002, la Expoziția trienală de viori de la Cremona. Invitațiile nu mai puteau fi onorate: dr. ing. Cornel Șuboni a decedat la sfârșitul anului 1998, prestigiul activității sale rămânând, însă, viu în conștiința lutierilor europeni. Care a fost drumul vieții dr. ing. Cornel Șuboni? Îl aflăm de la soția sa, doamna prof. Ildiko Șuboni: „Soțul meu s-a născut la 21 martie (era, într-adevăr, un «om al primăverii»), în 1920. De mic a studiat
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
material, a reușit să cumpere o asemenea vioară despre care, îmi spunea, parcă scoate sunete de aur, care plutesc sub cupola sălii de spectacol. O întâmplare legată de această vioară avea să-i deschidă orizonturile unei noi profesii, aceea de lutier, care l-a făcut cunoscut nu numai în țară, ci și peste hotare. Noi am avut în grijă o nepoată - Maria «Muxi», astăzi violonistă în orchestra Filarmonicii din Bilbao (Spania), de pregătirea căreia soțul meu s-a ocupat 12 ani
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
de viori; el avea, însă, experiența a 25 de ani de activitate în domeniul restaurării viorilor, a studiat o întreagă bibliotecă de specialitate, a reunit într-o colecție proprie instrumente cu coarde, componente ale acestora, scule, documente provenind de la renumiți lutieri. Colecția a donat-o în 1974 Muzeului Banatului, pentru a fi cunoscută de timișoreni. A fost un gest care l-a făcut fericit. Dar până la expoziția pe care o cunoaștem astăzi, deschisă permanent la Bastion, au trecut... 26 de ani
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
fost în 1983, pentru ca după aceea colecția să ajungă în... depozitele Muzeului Banatului. Actuala expoziție - «Vioara - o pasiune de o viață» - s-a deschis în decembrie 2000, grație sprijinului material oferit de Consiliul Județean Timiș, fiind un omagiu postum adus lutierului și omului de știință dr. Cornel Șuboni“, adaugă doamna Șuboni. O vizită la expoziție Ce putem vedea la expoziția „Vioara - o pasiune de o viață“? Ne este îndrumător doamna conf. univ. dr. Rodica Giurgiu, muzeograf principal la Muzeul Banatului: „Expoziția
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
al XIX-lea); remarcăm o limbă de la o vioară J.F. Pressenda, 1849. Luteria face obiectul unei alte secțiuni în care se prezintă uneltele necesare construcției viorii, șabloane, un banc de lucru. Este prezentată de asemenea o altă dimensiune a activității lutierului: restaurarea. Ultima parte a expoziției este dedicată cercetării științifice, în care dr. Cornel Șuboni a excelat“. Vioara la români Vioara (violină, ceteră, diblă, scripcă) este menționată în țara noastră în anul 1663 de către italianul N. Barsi. A fost adusă probabil
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
XIX-lea va cunoaște o mai mare răspândire, grație lăutarilor. Luteria a început să se dezvolte în secolul al XIX-lea, o dată cu constituirea primelor orchestre profesioniste. Modelele preferate au fost cele de proveniență italiană și ale tirolezului J. Steiner. Dintre lutierii români menționăm: D. Cărbunescu, V.V. Bianu, Șt. Meszaros, Th. Zach, A. Apăteanu, J. Paraiciuc, D. Știrbulescu, R. Macarie, Fr. Kleverkaus, R. Boiangiuc, I. Delu etc. Dintre interpreții (soliștii) care s-au remarcat la vioară - muzică cultă trebuie citați: G. Enescu
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
decât de bine cunoscutele crime, violuri etc. Un film polițist având drept "personaj" principal o vioară Stradivarius, iată o idee prin care nivelul educației muzicale n-ar avea de pierdut. Oricum, toată lumea știe acum cine e Stradivarius, ce muncește un lutier, de ce e mai bun un Stradivarius decât un Guarnerius sau Amati. În tramvaiul 34 am auzit o discuție între două doamne care veneau din Piața Obor (dobândiseră urzici) și care știau că toate instrumentele Stradivarius au un nume. Ca să fie
Întâmplări de martie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9830_a_11155]
-
mirosul de vechi te copleșește. Anii au trecut peste intrumente, dar acestea sunt precum vinul, cu cât îmbătrânesc cu atât sunt mai bune. O vioară cu vârstă centenară, produsă de Stradivarius, așteaptă încă să îi fie decoperite secretele, pentru că celebrul lutier a preferat să ne lase această enigmă și a luat secretul cu el în mormânt. Nu te lasă să treci indiferent nici imensa orgă din sala „George Enescu”, care cu puterea sa ar putea sparge pereții, dar preferă, deocamdată, să
Istoria instrumentelor muzicale, în magaziile Conservatorului Bucureşti. De la viori de peste 100 de ani, la piane noi de 60.000 de euro () [Corola-journal/Journalistic/69452_a_70777]
-
care se poate cânta. Este vorba de lemn. Rezonatorul este aici secretul, lemnul, de fapt lacul cu care este dat lemnul, este cel care face o vioară să fie una excepțională. Bineînțeles mai există și anumite mici detalii pe care lutierii nu le deconspiră. Viorile sunt făcute din lemne de esență tare și unele dintre ele sunt ținute cel puțin 10 ani să se usuce. Adică a ales o cherestea bună și fiecare lutier are secretul lui, de cele mai multe ori este
Istoria instrumentelor muzicale, în magaziile Conservatorului Bucureşti. De la viori de peste 100 de ani, la piane noi de 60.000 de euro () [Corola-journal/Journalistic/69452_a_70777]
-
există și anumite mici detalii pe care lutierii nu le deconspiră. Viorile sunt făcute din lemne de esență tare și unele dintre ele sunt ținute cel puțin 10 ani să se usuce. Adică a ales o cherestea bună și fiecare lutier are secretul lui, de cele mai multe ori este vorba de lemn” ne-a lămurit rectorul Conservatorului. Pianul din sala „George Enescu” costă 60.000 de euro Pianele par a fi piesa de rezistență a muzicii clasice. De pe vremea lui Pitagora, inventatorul
Istoria instrumentelor muzicale, în magaziile Conservatorului Bucureşti. De la viori de peste 100 de ani, la piane noi de 60.000 de euro () [Corola-journal/Journalistic/69452_a_70777]
-
patalama în tot ce ține de showbiz, dar n-a uitat să cânte. A traversat continentul nord-american în zeci de turnee de la un ocean la altul, în Los Angeles a ratat la mustață un contract discografic, s-a reinventat ca lutier și iar s-a întors la rock. Cu trupele Rated R și mai ales Broken Rule a înregistrat și a editat mai multe discuri, vândute integral la concerte. Cu actualul său grup canadian O.N.E. (Organic Noise Experiment) sintetizează o
Muzicieni rom?ni din diaspora (IV) by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/83403_a_84728]
-
563 - 7 Solist (vocal, balet, concertist instrumentist), actor, instrumentist, sufleor operă, corist operă; I 555 816 585 861 II 550 700 574 739 III 545 618 569 652 debutant 540 - 563 - 8 Maestru artist circ, artist circ, maestru (acordor pian-clavecin, lutier), specialist (orgă, instrumente de suflat); I 565 997 597 1.052 II 560 881 585 930 III 555 816 580 861 IV 550 700 574 739 V 545 633 569 668 debutant 540 - 563 - 9 Corist, balerin, dansator, corepetitor, actor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121299_a_122628]
-
spectacol 2.200 - 10.500 3. Tehnician de sunet și lumină/spectacol 3.670 - 8.400 4. Personal de deservire (cabinieră, plasator, controlor bilete etc.)/spectacol 1.150 - 4.720 5. Acordaj piane sau revizuiri 5.560 - 15.750 6. Lutier: - reparații simple 7.350 - 22.050 - reparații complexe 14.700 - 110.250 7. Confecționat și fasonat ancii/bucată 2.730 - 5.560 8. Perucherie/bucată 1.150 - 22.050 9. Machiaj/mască realizată 2.730 - 5.560 10. Organizator de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112923_a_114252]
-
actor, instrumentist, sufleor opera, corist opera; I 2.700.000 4.059.000 ÎI 2.650.000 3.478.000 III 2.600.000 3.066.000 debutant 2.550.000 - 7. Maestru artist circ, artist circ, maestru (acordor pian-clavecin, lutier), specialist (orgă, instrumente de suflat); I 2.800.000 4.970.000 ÎI 2.750.000 4.389.000 III 2.700.000 4.059.000 IV 2.650.000 3.478.000 V 2.600.000 3.151.000
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147078_a_148407]