3,495 matches
-
March . And let uș tell you what that is. It is the SCENT ! That unique feeling of freshness and happiness that we feel when spring comes , that certain breeze of fresh air that only a woman can bring into a mân`s life , that`s it . Citește tot... 8th of March is one of the most important days dedicated to powerful and beautiful women around uș, and we wish to give you ladies yet another chance to be feminine, glamourous and
8 Martie 2013 by http://www.iasi4u.ro/stire/8-martie-2013/ [Corola-blog/BlogPost/96260_a_97552]
-
Cine-o ști ce socoteli își face Orice mort umbând așa hai-hui Demnitarii, câți, nu mai au pace Până nu l-or ști la locul lui Unde să-l cauți în lumea toată Pe mortul acesta care-a-nviat? De-am pune mâna pe el odată Că și noi avem ceva de-reglat! Stau soldați cu deștiul pe trăgaci C-au primit ordin să curme joaca: - Fă-ți semnul crucii. - Mai bine taci Dac-o fi chiar, ucigă-l toaca?! Și bate nebună
MORTUL DE PE MASA DE DISECŢIE de ION UNTARU în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Mortul_de_pe_masa_de_disectie.html [Corola-blog/BlogPost/356038_a_357367]
-
2-pg.318).O descriere zguduitoare a vieții iobagilor, în discursul său, de la Blaj, din 2/14 mai 1848, Simion Bărnuțiu arăta: „ Poporul pe care nu-l apără nici o lege, e scos la sapă, la secere sau la alte lucruri /.../ îi mână apoi ca pe vite cu bățul de alun, de se înalță un nor de praf în urma lor, ca în urma carelor ce merg pe drumul țării”. (2-pg.322) În completare, Gheorghe Barițiu arăta: „ Iobagii nu erau numai români, deoarece gemeau și
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Celebrarea_revolutiei_xi_a_gen_pompiliu_comsa_1385364307.html [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
1947 sunt acestea: Trăiască Regele! Trăiască Regele În pace și onor De țară iubitor Și-apărător de țară. Fie Domn glorios Fie peste noi, Fie-n veci norocos În război, război. O! Doamne Sfinte, Ceresc Părinte, Susține cu a Ta mână Coroana Română! Trăiască Patria Cât soarele ceresc, Rai vesel pământesc Cu mare, falnic nume. Fie-n veci el ferit De nevoi, Fie-n veci locuit De eroi, eroi. O! Doamne Sfinte, Ceresc Părinte, Întinde a Ta mână Pe Țara Română
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438152927.html [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
de pe Terra. Și asta pentru că „păcatul lor a ajuns până la cer”. De altfel, din istoria lumii, putem observa că omul a avut mereu tendința să iasă de sub protecția Creatorului care a dat legile divine tocmai pentru fericirea creației Sale și mânat de autosuficiență, mândrie și egoism să inventeze un „rai modern” în care să-și facă de cap și să nu existe nicio regulă. Cu toate că legile divine au și metode de aplicare exacte în cartea Deuteronom din Biblie. Scopul creării omului
DESPRE RAIUL PE PĂMÂNT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1461080268.html [Corola-blog/BlogPost/342917_a_344246]
-
atacă” pe Viorel cu o serie de sărutări pătimașe surprizându-l. De fapt tocmai acest gen de comportament își dorise de la soția lui când a improvizat decorul cu lumânările și veioză, așa că intră și el în jocul dragostei și a dăruirii mânat de instinctele stârnite în corpul tânăr și puternic. Își cuprinse soția în brațe și o conduse spre patul larg și comod. O prinse cu o mână pe sub fesele pline, bine conturate și o trase aproape de el. Gura îi alergă pe
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393229895.html [Corola-blog/BlogPost/343483_a_344812]
-
Antonescu, viața nici unui evreu nu a fost periclitată, în timp ce evreii din Cluj și Dej, din Oradea și Satu Mare, din toate orașele și satele Transilvaniei de nord (cedată ungurilor) au fost strânși toți până la ultimul bătrân, până la ultimul sugar, au fost mânați sub amenințarea baionetelor hortyste spre crematoriile și camerele de gazare de la Auschivitz, evreii din Turda și Alba-lulia, din Arad și Timișoara (parte a Transilvaniei rămasă sub guvernarea română) nu au purtat nici măcar steaua galbenă! Mai mult, aceste orașe, ca de
DOSARELE SECRETE AL ISTORIEI ROMANIEI CAP. 10 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_al_istoriei_romaniei_cap_10.html [Corola-blog/BlogPost/348258_a_349587]
-
akanara phenaw tumenqe, angla sosθe te avel kădă, kaj te patăn, kana andre pherdǒla, ke Me hom. [20] Ćăćes, ćăćes phenaw tumenqe: Kodo kaj fogodinel koles kaj tradava leș Me, Mân fogodinel; the kon fogodinel Mân, fogodinel Koles kaj tradină Mân. [21] O Jezuśis, pala șo phendă kala, tulburindă Peș le duho' the marturisindă the phendă: Ćăćes, ćăćes phenaw tumenqe ke jegh maśka tumenθe bikinela Mân. [22] Deć o ućeniki dikhenas jegh kurig aver the na ertinenas pa kasθe dumazinel. [23
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 13 / IOAN, XIII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1417703271.html [Corola-blog/BlogPost/360414_a_361743]
-
Că dacă-i veți lumina, Poate se vor creștina ! Arați măi, hăi, hăi ! Mergeți pe unde se poate : Prin cluburi, restaurante ! Mergeți lângă ei în sală Și vorbiți-le de Școală ! De-acolo și din discoteci, Duceți-i în Biblioteci ! Mânați-i măi, hăi, hăi ! Tineretu-i amorțit Și din lipsă de citit... Unii, dup ' Abecedar, Ciresc (la propriu !), foarte rar ! (Când pe consoane stagnează, Se laudă că scandează !) Mânați-i măi, hăi, hăi ! Multe cărți sunt bune foarte Dar puțini știu
PLUGUȘORUL TUTUROR TEOLOGILOR ȘI DASCĂLILOR CREDINCIOȘI. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1419880919.html [Corola-blog/BlogPost/384431_a_385760]
-
-le de Școală ! De-acolo și din discoteci, Duceți-i în Biblioteci ! Mânați-i măi, hăi, hăi ! Tineretu-i amorțit Și din lipsă de citit... Unii, dup ' Abecedar, Ciresc (la propriu !), foarte rar ! (Când pe consoane stagnează, Se laudă că scandează !) Mânați-i măi, hăi, hăi ! Multe cărți sunt bune foarte Dar puțini știu de o Carte : "Cartea de funcționare" Pentru toți și fiecare ! În viața cea pământească Dar și în Viața Cerească -Biblia !(Sfânta Scriptură ) Ce ne apără de ură.! Arați
PLUGUȘORUL TUTUROR TEOLOGILOR ȘI DASCĂLILOR CREDINCIOȘI. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1419880919.html [Corola-blog/BlogPost/384431_a_385760]
-
Prin Judecăți cu bunul-simț Primit deja de la Părinț Nu de la Organizații Care aduc "argumentații" Ce au fondul găunos, Ca Școala fără CHRISTOS... Hai cu toți la Rugăciune : Să le dea înțelepciune ; Dar pîn ' la stadiul ideal, Să revină la normal ! Mânați, însă și iertați, hăi, hăi ! Ieșiți cu toții la arat Apoi și la semănat : Învățăturile-Înțelepte Ca măcar să se îndrepte Iar apoi frumos să crească, Toți în Țara Românească ! Și să ne iubim ca frații Nu parțial cum fac cumnații... Urați, dar
PLUGUȘORUL TUTUROR TEOLOGILOR ȘI DASCĂLILOR CREDINCIOȘI. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1419880919.html [Corola-blog/BlogPost/384431_a_385760]
-
Acasa > Stihuri > Semne > POETUL NU TRĂIEȘTE PENTRU SINE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului vom reuși să trecem peste zare cercând poteci ce-s poate neumblate mânați de adevăr și demnitate nu împroșcând noroi și vorbe-amare în lumea asta largă aroganța n-a reușit să pună temelie unei zidiri deci nici în poezie nu poți să te ridici doar cu speranța chiar dacă ai condei tot nu ajunge
POETUL NU TRĂIEŞTE PENTRU SINE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1414844613.html [Corola-blog/BlogPost/341092_a_342421]
-
Dan Ciachir din prefața acestei lucrări apologetice și creatoare, dedicată Părintelui Atanasie - “lumină de om și neam românesc” de la Mănăstirea Petru Vodă. Prin urmare, Dan Puric este, la urma urmei, o conștiință înaltă a vremii sale. Cu o energie inepuizabilă, mânată de o vocație dominatoare, “el creează continuu, distribuindu-se în arta teatrului, în arta pedagogiei teatrale, în arta retoricii verbale și aceea a omului public, gratificându-le cu excelență, dar fără să se împartă. Crede nezdruncinat în puterea germinativă a
DAN PURIC – O ÎNTRUCHIPARE A PROVIDENŢEI DIVINE ÎN MINŢILE ŞI SUFLETELE OAMENILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Impresii_la_cartea_cine_suntem_de_dan_puric.html [Corola-blog/BlogPost/372138_a_373467]
-
neamul și țara, subțiindu-și identitatea ca effect la globalizării formale și al domniei cantitativului, care se conturează tot mai précis la orizontul istoriei, aflată sub zodiac sfârșitului; o istorie impersonală, făcând elogiul diversităților mărunte în defavoarea entităților istorice tradiționale și mânate de spiritual secularizant și desacralizant cu sorgintea în secolul al XVIII - lea francez” - potrivit referințelor lui Gheorghe Ceaușu. Titlurile cu caracter și sugestiv ce alcătuiesc conținutul acestei cărți per la prima vedere, că descoperă și cuprind teme foarte varite și
DAN PURIC – O ÎNTRUCHIPARE A PROVIDENŢEI DIVINE ÎN MINŢILE ŞI SUFLETELE OAMENILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Impresii_la_cartea_cine_suntem_de_dan_puric.html [Corola-blog/BlogPost/372138_a_373467]
-
profundă e să pot să mă confund nu cu zborul său bezmetic, ci cu visul său profund. Încă pot săpa tranșee, pot să-nalț redute-n gând fără teama prăbușirii în fatidicul curând. Armăsari cu șapte inimi vin să-i mân în lumi de vis spre-a-mplini ce-n marea carte de la început s-a scris. Și de nu va fi să fie, dacă n-am să duc nimic, universul n-o să poată să îmi spună că sunt mic cu
ŞI DE NU VA FI SĂ FIE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1433780679.html [Corola-blog/BlogPost/352726_a_354055]
-
aud în poveste venind, dar nu știu cum se face, cred că moș Ene fiindcă nu sunt cuminte mă pedepsește, doarece nu prind sfârșitul la nici o poveste, dar poate-l învinovățesc pentru nimic deoarece poveștile nu au sfârșit. Ancuța De dimineață Ancuța Mâna puii cu vărguța Nu la deal, si nu la baltă, Ea vrea altceva să facă. Cu cuțit și furculița Ea merge în poeniță, Punând pe farfurioare Galbenele grăuncioare. Patru frunze de salată Stau pe farfurii și-așteaptă; Morcoviorii drăgălași Sunt
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
impuritățile se depuseseră la fundul vasului și apa se limpezise bine de tot. - Da, au recunoscut ei. Acum apa se poate bea. - Cam așa s-a limpezit viața mea, fraților, după ce m-am retras în pustiul acesta unde mi-a mânat Domnul pașii. Păstrând proporțiile povestirii, eu am făcut mult mai puțin decât oricare din aceștia trei, dar abia aici, departe de vacarmul stresant al vieții citadine, am ajuns să mă mir câtă energie vitală am consumat, doar ca să supraviețuiesc de
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 14 de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_14.html [Corola-blog/BlogPost/355636_a_356965]
-
dragi Răzbea duios din fluier... * * * Din depărtări de vis și dor, A regelui codană Simți în pântec drag odor Mișcând precum o geană... Mioarele pe zi creșteau Sub grija-i de stăpână Și miei la ugere sugeau Făcând cornițe, lână... Mânată de al casei dor Ea se întoarse-acasă Ascunsă-n straie de păstor, Cu șubă, cușmă groasă... Durere, doliu, moarte, scrum Găsi-n regat în vale, Un iad arzând în foc și fum... Era prăpăd și jale. Cum vremea nu ședea
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Navalnicul_republicare_po_romeo_tarhon_1392708715.html [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
Autorului Pe meleaguri geto-dace viitorul s-ar întoarce Că ne-a invadat trecutul și ne duce surdomutul Nimeni zău nu înțelege patria e făr-de-lege Patrioții toți ne fură și din mână și din gură Pâinea este vai nocturnă și ne mână ca pe-o turmă Hăis și cea carul cu boi plin de toate și nevoi Doamne zău ne-am săturat și femeie și bărbat Fiind mereu cică pereche alergăm ca dați în streche Și facem naveta zău din spital iar
DOINĂ DE (S)PUS LA RANĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/costel_zagan_1446931932.html [Corola-blog/BlogPost/382219_a_383548]
-
încărcat program aș avea, tot voi găsi o oră, poate două. Îmi propun un reportaj cu de-amănuntul, dacă tot alerg spre Chiuzbaia, și deja îmi fac planul interviului în gând. Nu prea complicat, doar câteva întrebări. Și-apoi, mă mână și curiozitatea versurilor știindu-i stilul creatoarei de versuri populare Marița Grigor. Afară plouă! Iar! Doamne, ce primăvară am avut!? Dar, iată-mă, ajuns în casa celei care crează poezie, cu sufletul. Nu am multe întrebări, dar sunt foarte curioasă
ARTICOL PUBLICAT DE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Marita_grigor_poet_popular_vasile_bele_1366361641.html [Corola-blog/BlogPost/345934_a_347263]
-
Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1513 din 21 februarie 2015 Toate Articolele Autorului On pućena mân șo sjom. Me na źanawa șo te akeraw lenqe. Khere dawa duma po albanezonqi ćhip, Anźak me nana sjom albanezos. Kon isjom, me-da pućawa mân. O prietenoja merre si-ne pwo but andar-o rromă, Ama ame nana sjam rromă. O bava, ame kerasa len sar lenθe, Pa but derjă jin lença, Saci ke ame na źanasa i ćhip lenqi. M'o papus, jin m'e
KON ISJOM ME ? de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1424470512.html [Corola-blog/BlogPost/377853_a_379182]
-
nici nu-i rătăcire spirituală. Mă simt constrâns să îmi reiau calvarul, Să mă întorc la starea mea diurnă. Voi încerca doar să îmi plâng amarul, La ceas târziu, în liniștea nocturnă. Voi fi ca râul strâns de două maluri, Mânat înspre destinul implacabil, Al celui ispitit de idealuri Fiind doar un perfect contribuabil. *** Ciclul "Era sa fiu poet". Referință Bibliografică: A fi doar un perfect contribuabil / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1400, Anul IV, 31 octombrie
A FI DOAR UN PERFECT CONTRIBUABIL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1414741085.html [Corola-blog/BlogPost/360216_a_361545]
-
Ea și Bruno se asemănau în multe privințe, din punct de vedere al caracterului. Erau amândoi foarte determinați și dedicați muncii lor și nu dădeau înapoi în fața obstacolelor. Ea era motivată de marea sa încredere în puterea lui Dumnezeu și mânată de dorința sinceră de a ajuta pe cei nevoiași, în felul acesta crezând cu tărie că face să devină lumea aceasta un pic mai bună. Vărul său, Bruno era un om puternic încrezător în puterea sa de a domina și
PETRECERE NEFASTĂ(8) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470061216.html [Corola-blog/BlogPost/368512_a_369841]
-
zări de-Anatolii râvnindu-i din lespezi crin alb de magnolii. Grădinii de piatră, apus ca tabacul, sculptată-i lumina cu dalta și acul. „Hai, spune-mi domniță ce inima-mi strigă! În land miazănopții și zilei sunt rigă. Dă-mi mâna regină, curat trapezuntă, castel pân' la stele - cadoul de nuntă!” „Dar turnul de fildeș? Eu, vreau să-i văd felul, că numai atuncea primi-voi inelul. Trimite în norduri pe calfe ce or să aducă ivoriul din dinte de morsă
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
prima parte | a doua parte | a treia parte | a patra parte Lecții de franceză cu un leu. Povestea Mariei Eliza Ghyka din Galați: http://bucurenci.ro/2010/02/figuri-exemp... @dragosbucurenci Lecții de franceză cu un leu...nu e periculos green mân? al dracu nu numai sfisie vorbește și franceză RT @dragosbucurenci: Lecții de franceză cu un leu. Povestea Mariei Eliza Ghyka din Galați: http://bucurenci.ro/2010/02/figuri-exemp... RT @dragosbucurenci: Lecții de franceză cu un leu. Povestea Mariei Eliza Ghyka
Figuri exemplare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82643_a_83968]