844 matches
-
am spus? Merg acasă, mă schimb, mănânc ceva și mă apuc de grădinărit. - Poți renunța la o parte din program? - La care și de ce? - De exemplu la cel cu grădinăritul, poate să mai aștepte. Suntem doar la începutul primăverii. De mâncat putem s-o facem vis-a-vis la Bistro. - Tu ce program ai? - Nu știu, nimic aranjat deocamdată. Sincer, aștept un telefon de la un meșter zugrav care să-mi facă mici reparații în garsonieră înainte de mutare, minți ea cu dezinvoltură, știind că
INTALNIRE LA NIVEL INALT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363310_a_364639]
-
În local nu era lume, așa că se simți în largul ei cât de cât. Toată viața intrase cu jenă în cofetării ori restaurante. Și, deși era totdeauna însoțită, nu se simțea bine. Apucături curioase mai avea! I se părea că mâncatul, ca și rugatul, sunt atât de intime, încât și le permitea doar la adăpostul căminului său. Și, în timp ce sorbea din paharul de Coca-Cola, simți nevoia să iasă cât mai repede afară la aerul încărcat de miresme amestecate de început de
CAPITOLUL 7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362377_a_363706]
-
exemplu: să fac un curs de machiaj bun, să fac mai multă mișcare fizică... ca să devin suplă „așa cum mereu am visat” (dar niciodată nu am avut ambiția necesară!), defapt să-mi stabiliesc un stil de viață ce include mișcare și mâncat sănătos, dar totuși mult mai viguros decât am făcut-o până acum! Să călătoresc mai mult, să citesc mai mult, să cultiv și mai mult optimismul și gândirea pozitivă pe care am deprins-o anul trecut. Să fiu un om
JURNAL LONDONEZ (14) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/362435_a_363764]
-
care ai zidit-o cu atâta migala și cu truda și cu drag timp de 21 de ani, era copleșitor. Sunt momente în care înțelegi că trebuie să faci o delimitare clară între valori. Dintr-o dată realizezi nebunia rasului, deșertăciunea mâncatului; caracterul vremelnic a tot ceea ce te înconjoară devine atât de pregnant și valorile se leagă de eternitate, de veșnicie. Simți povară unei dureri imense. Atunci treci prin realizarea a ceea ce înseamnă să te usture inima, să te doară sufletul de
CE S-A INTAMPLAT DE FAPT DE PASTI? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360872_a_362201]
-
caută fiecare ce poate”, spuse, după un moment total de tăcere, prietenul pălăriei, sărutându-și iubita și oferindu-i o frunză colorată. „Mai bine să ne întoarcem spre casă. Se va întuneca în curând.” „Adevărat, prietene. Am terminat și de mâncat. Propun John Donne pentru luna viitoare.” Șirul se tranformase și eram elevi de școală generală întorcându-ne din tabăra. Mașinile parcate în fața cottage-ului păreau să își spună “Noapte bună” înainte ca noi să simțim frigul serii. Posesiunile spirituale creau componente
LIMITA CARE TINDE LA INFINIT de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360925_a_362254]
-
prăjite în tăcere, cu ochii în farfurie, încercând să își închipuie ce cuprinde scrisoarea.Cu fiecare clipă care trecea, nerăbdarea de a o citi îi creștea. Ceva din interiorul lui îl oprea să îi vorbească Mariei despre ea. Termină de mâncat și se ridică cu greutate ca și cum povara secretului din fundul buzunarului îl trăgea în jos. - Apoi, m-oi apuca de sfărnit că imediat se face unu și trăbă să merg la servici. - Da, da, grăbește-te! Să duci sacul la
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
mănâncă, nu scuipă și că, de regulă, când mănânci, mănânci, nu faci altceva. Se oprește, mă privește cu seriozitate. „Slavă Domnului!” Se ridică în picioare, îmi trage o pupătură mare, plină de maioneză și mă anunță că a terminat de mâncat, după care se rotește într-un echilibru precar, încălecând scaunul de pe care tocmai se ridicase și mimând zborul dragonului pe deasupra tăvii cu mâncarea neconsumată. Privirile adulților din jurul meu sunt atât de grăitoare, încât, mă cuprinde cea mai aprigă dorință de
MIŢĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367851_a_369180]
-
se prelungea până la capătul grădinii noastre) era apă. De era secetă, mai veneau de 2-3 ori pe zi, acasă. Urmau rațele. Favoritele mele! Cu mersul legănat, gălăgioase peste măsură, tulburau apa și făceau tumbe, alergându-se, până terminau și de mâncat, apoi plecau la baltă...sau pe stradă, tot bombănind. Urmau curcile. Leneșe, cu bătăi largi de aripi, adunau și ele ceva boabe. Când aveam curcani, îi fluieram, să-i provoc să-și umfle penele, să-și înroșească mărgelele și să
VACANŢELE DE ALTĂDATĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367384_a_368713]
-
pe care-o tot îndoaie un vânticel abia stârnit de curentul pe care-l face sosirea vaporașului nostru: pe vas și pe insulă, în spațiile publice și recluzionare este interzis fumatul, aruncatul oricăror resturi ale oricărui consum alimentar deci și mâncatul, consumul băuturilor alcoolice, aruncatul hârtiilor, scuipatul în locurile ascunse vederii pe ambarcațiunea plutitoare sau chiar în apă ... Parcă suntem supuși deja regulilor stabilimentului pe care dorim să-l vizităm, minus libertatea și încarcerarea într-o celulă (Doamne, ferește!) ... La acostarea
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
umăr: -E formidabil! Știi, de câte ori te-ntâlnesc, ceva rău mi se-ntâmplă! Rămân interzisă și-mi vine să mă scuz... N-apucă să-și explice afirmația, c-o văd căzând. Călcase pe o pietricică și-atât i-a trebuit. De mâncat, desigur o fi mâncat după ce-a încălțat ghetuța de ghips, căci SMURD-ul a fost promt. N-a vrut s-o însoțesc la spital, doar sunt piază rea?! L-a chemat pe-al ei pe mobil... Referință Bibliografică: PIAZA
PIAZA REA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368625_a_369954]
-
se mai golise provizia de bere, am dat fuga la chioșcul din gară, să ne refacem rezervele lichide până la Tulcea. În gară am găsit pâine caldă, foarte gustoasă și ne-am luat câteva bucăți în plus, să fie, ori pentru mâncat, ori pentru momeală. Drumul a fost plicticos și neplăcut. Căldură, miros de transpirație, și mai ales, fiindcă ne nimerisem la capătul vagonului, miros insuportabil de la grupul sanitar... Cred că era un vagon de pe timpurile când s-au înființat Căile Ferate Române! Ușa
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
de clasă. Ea a intrat în vorbă cu două călugărițe care ne-au dus la doamna cu restaurantul. Drumurile erau blocate din cauza zăpezii. Am stat de pe la șapte dimineața până pe la orele paisprezece. În tot acest timp ne-a dat de mâncat, ceai cald și mie câteva pastile. Apoi, când s-a anunțat că drumurile au fost deszăpezite, am plecat mulțumind frumos. Nici numele ei nu i-l mai știu, dar parcă îi văd chipul plin de bunătate. Și aș putea da
EU ŞI VOI de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348567_a_349896]
-
și cafea... Vasile era încântat de modul în care era tratat, fapt pentru care avu senzația că venirea la Craiova, începuse cu dreptul. Datorită experienței de la Companie era convins că se va descurca și pe șantierul silozului.După ce termină de mâncat, înainte de a pleca, îl întrebă pe cel care îl servise, cum poate să ajungă în strada cu Împăratul Traian, la capătul căreia cei de la comisariat îi spuseseră că se construiește silozul. Tânărul îi spuse să meargă în continuare pe strada
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
(4) Iuliana Am terminat de mâncat și am ieșit din pavilion cu gândul să fac o plimbare pe plaja din imediata apropiere și poate și o baie, deoarece dimineață o pierdusem în cabinetul directorului Coborâm pe scările de la ieșirea din pavilionul meu și m-am întâlnit
DESTIN DE FEMEIE.OANA-IULIANA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348717_a_350046]
-
săi părinți a fost imensă când fiica lor a apărut în curte așa pe neanunțate. Tatăl era prin grădină: mai lega ramurile viței-de-vie care se aplecau la pământ din cauza greutății strugurilor. Peste o lună erau deja copți și buni de mâncat. Primii ciorchini, care se colorau în albastru - violet și cu o poleială argintie pe boabă, apăreau pe la Sfânta Marie, pe 15 august, când mama sa culegea câțiva ciorchini și îi ducea la biserică să-i citească preotul și apoi să
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
iau unul,zău că n-am putut să-l prind. Ba..! urât cu puful negru nu prea semăna cu-ai noștri, De ce mă,ce pui sunt ăștia?D-aia mă, să mire prostii! Hai, mai lăsa gălăgia și termină de mâncat, Că prea puțin secerară-ți după cât ați îmbucat ! Uite, ai lu’ Tăbârgel ,terminară o postată, Si noi stăm a’ci că prostii,si ne minunăm de-o rata! Haide-ți că s-a făcut noapte,dă-l în mă'sa
SECERIS de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349903_a_351232]
-
vină ‘rezultatele’ ei... foarte diverse. Este valabil și celălalt fapt, desigur, anume că minciună ascunde o altă plăcere, așa după cum copiii mint că nu au mancat dulciuri prea mult :P, satisfacția ei în concret fiind doar pentru perioada în care mâncatul a fost în desfășurare. E doar un exemplul nevinovat... Există și aici, ca și pentru cele lipsite de plăcere, venite pe fondul necesității (absolute?), o greutate de reținere în memorie. Dar, în ciuda greutății acestora, pe când ‘selecția nu a prea ajutat
MINCIUNA SE POATE ASOCIA CU IUBIREA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344517_a_345846]
-
și-i întorcea. Se coceau și pe partea cealaltă. Când erau rumeniți bine pe toate părțile, îi scoteam din foc, începeam să-i cojim, încă fierbinți cum erau. În fine, după ce-i curățam bine de coaja groasă, erau buni de mâncat. Cu brânza sărată de oaie, păreau o delicatesă! Când veneam seara acasă, nici nu ne mai trebuia altceva de mâncare. Doar mergeam în tindă, puneam în farfurie câteva linguri de lapte acru din cel proaspăt, cu caimacul deasupra, și mâncam
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
rămas și ei niște oase, care erau bune și alea. Și-au mai mângâiat la sfârșit sufletul cu bunătatea de zmeură, pe care a adus-o din pădure Pufosul, puiul cel drag al ursoaicei. După ce au mâncat ce era de mâncat, s-au lins pe bot, apoi ursoaica a dat un sfat puilor ei: - Îmi pare bine că v-ați descurcat singuri cât am lipsit eu. Dar mă îngrijorează că ați început să umblați de capul vostru prin pădurea mare, mai
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347643_a_348972]
-
în casă, de către gospodine și oferite colindătorilor-covrigi, colaci, boboroade-pâinici mici) căpătau o savoare deosebită. Merele si gutuile coapte erau cele mai deosebite delicatese pentru sufletul meu, stăteau frumos rumenite, pe colțul plitei, pentru a se păstra calde, tocmai bune de mâncat. La vremea aceea, nu știam ce-i ciocolata și nici de dulciurile colorate sintetic, nu știam... Referință Bibliografică: CRĂCIUNUL LA ROMÂNI / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 709, Anul II, 09 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
CRĂCIUNUL LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365776_a_367105]
-
Este înzestrat cu talent, cântă foarte bine dar mai ales știe să le cânte în strună gradaților : - Cântă-ne ceva Covaci ! - Îndată ! Le cântă gradaților ce știe că îi încântă cel mai mult : „ Pufule mai ai de stat... ״ macarone ״ de mâncat... ” - Covaci ! Cât ceai mai ai de băut ? - O cisternă !... - Atââât... !, își exprimă aprobarea caporalul Robert. Aceeași expresie o folosește și atunci când este mulțumit de felul cum percutează soldații din formație în urma comenzilor primite. Covaci este pizdos. Cel mai probabil, termenul
VIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365288_a_366617]
-
erau și niște nemți veniți pe motociclete, ce stăteau pe terasă la o bere „Ursus”. Noi ne-am dus în gradină într-un chioșc frumos amenajat unde ne-am scos merindele și glajele din traistă și ne-am apucat de mâncat și povestit câte în stelele de deasupra noastră, că lună nu era în seara noastră din Munții Apuseni. Virgil m-a ascultat, ironizându-mă din când în când, cum plăsmuiesc io Tirolul Românesc aici în Munții Apuseni, prin noi înșine
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
la locul lor, zău că nu au aspect benefic în decor, chiar pe șoseaua publică de-ai fi. Oile pot să-și facă necesitățile că nu sunt industriale ca cele ale omului. De-ar dejecta omul un pet de plastic mâncat mai zic, nu prea cresc între copaci closete cu apă curentă și nici nu sunt necesare. Dar un muc de țigară??? Pfui, spurcăciunea! Referință Bibliografică: Doi frați / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2048, Anul VI, 09 august
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
ești ca un grăunte, De-o mai duci să o ții minte: ( Dă-ți cu palma peste frunte! ), Ți-o iau alții înainte! Vezi și tu cum trece vremea!... Ieri iubeai ca un făcut, Azi ești bun de zeflemea, De mâncat și de băut... Gheorghe, nu te mai făli! N-ai smuls lumii, laurii, Și în veci nu vei păli, Cu lancea,... balaurii! Nu te da, Gheorghe, bățos!... Că ai trăit și-ai petrecut Și tot ce a fost frumos De-
GHEORGHE, NU TE MAI FĂLI!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366364_a_367693]
-
moașa din zodă șî osânză de porc amestecată cu său de oaie, nu-m’ trebe mie săpun de taoletă, nu dau ieu pă mine cu porcării d-elea di la coperativă! Pentru el, săpunul de „taoletă” era un moft, ca și mâncatul din farfurii de „porțolan” și cu tacâmuri din inox. El folosea numai străchini de pământ și linguri de lemn; gătea în oale de pământ, nu bea apă decât din ulcior, când n-avea săpun de casă, se spăla cu cenușă
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]