298 matches
-
dau o gură... Lasă-l Doamne și ia-l drace! Ăsta crede că nu-mi place? Da-l mai pun puțin pe ace...” ............................................ Un misit trece prin piață: - Am pilule de prostit!... Leana cea cu strungăreață Un milion a plătit.... Mândruța nu s-a tocmit. - Omule, îți spun... cinstit: Vreau să am bărbat tâmpit, Să creadă numai ce-i spun, Pe amant să-l vadă spân... Om de treabă, harnic, bun. - Un milion nu-i de-ajuns... Să nu vadă, dar
VORBE-N TÂRG de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375694_a_377023]
-
și credința, osteneală și răbdare. Ah, ce-ai mai opri acuma timpu-nmiresmat de mai, Cu-alternante de culoare și cu zâmbet de petale, Să culegi floare cu floare și iubire,ca un crai, Să le dai, semn de ofranda, inimii mândruței tale! Luna mai, luna mai,de-unde-atata floare ai? Referință Bibliografica: Rondelul lunii mai / Mihai Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2323, Anul VII, 11 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihai Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
RONDELUL LUNII MAI de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378752_a_380081]
-
ton atât de original încît mai nu se pot deosebi de cele în adevăr poporane. Astfel, bunăoară, citim: MARIA MERILOR (Meri sau Cojocaru e sat în Dombovița ) Floricică de mărar, Umblă vestea-n Cojocar Și de-aci peste hotar Că mândruța Merilor, Surioara zorilor, Păunița stânelor, Îmi taie vederile Și-mi uscă apșoarele Și-mi seacă inimele. Curca Radii din pătul Se ghemuie, stă pitul Noaptea când aude fîl! Cucul trist, pe-un nuc uscat, Boian, mut, nedejugat, Grivei, uitîndu-și de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Au ți-i foame, au ți-i sete, Au ți-i dor de codrul verde? - Nu mi-i foame, nu mi-i sete, Nici mi-i dor de codrul verde, Dar mi-i dor de satul meu Că am trei mândruțe-n el.” (Colecția Jarnik BÎrseanu) * „Pe drumul de la Săcele, Vine dorul mândrei mele; ș-așa vine de fierbinte, D-aș sta-n drumu-i, m-aș aprinde.” * „Cine n-are dor pe vale Nu ști luna când răsare... Cine n-are
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
îi descopere pe criminali, niște găzari, pe care îi prinde și îi predă jandarmilor. Dar Manlache Pleșa sfârșește tragic: înfruntă un ofițer german și va fi împușcat de acesta. Sfârlează cu fofează (1936) este povestea unui copil de țăran, Toader Mândruță, al cărui vis e să ajungă aviator. După ce învinge numeroase greutăți, izbutește să facă primul zbor, dar se prăbușește și, ca urmare, trăiește drama de a nu fi înțeles și acceptat de niște oficialități obtuze. Mai puțin realizat este romanul
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
Munteanu Alexandru, 6 apartamente, București str. Într. Spătarului 7 4612. Marculescu Dumitru, 3 apartamente, București str. Griviței 255 4613. Mănescu Ion, 5 apartamente, București str. Alex. Sahia 47, Bușteni str. Băilor 25, Vasile Roaita str. Dr. I. Cantacuzino 13 4614. Mândruța Gheorghe, 15 apartamente, București str. 30 Decembrie 44; str. Logofătul Dan 6 4615. Moser Robert, 17 apartamente, București str. Barbu Văcărescu 22 a 4616. Mihăilescu Constantin, 2 apartamente, București str. Alex. Sahia 5; str. Eremia Grigorescu 1 4617. Mitescu Vasile
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
înseamnă că regimul nu avea încredere în toți oamenii săi, dorind să păstreze secretul asupra acțiunii de la Pitești. O altă măsură luată de conducerea închisorii pentru a limita scurgerea informațiilor a fost ordinul directorului Dumitrescu către prim-gardienii Ciobanu și Mândruță de a nu primi raport de la deținuții din celulele în care se aplica bătaia nici la deschidere, nici la închidere. Popa spune că au existat cazuri când unii dintre cei bătuți au cerut raport, dar răspunsul a fost: „Dute’n
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
25, 51, 55-56, 77-78, 84, 89, 93, 108, 111, 129, 132-133, 135, 144, 148, 151-152, 155, 172-174, 183, 188-189, 197, 200, 203, 212, 218, 225 Mătase 56, 144, 174 Mătărângă 157 Mățăoanu Sandu 159 Măzăreanu Petrică 29, 34 Mândru 197 Mândruță (prim-gardian) 41 Mântulescu 28 Mârza Mircea 29 Melinte Cornel 25, 79 Mera Ioan 29 Mera Onoriu Puiu 28 Merca Traian 29 Merișca Costin 13, 216, 233 Metea Victor 115 Meziu Ion 143 Mihai I, regele 17-18 Mihai Mircea (sublocotenent
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
politică, m-am cufundat În arhive, și acest tip de studiu nu s-a realizat. Au apărut lucruri foarte bune pe care le-a dat Societatea Academică Română a Alinei Mungiu-Pippidi. O serie de studii efectuate de Alina Împreună cu Denisa Mândruță sau cu Sorin Ioniță, care spun ce trebuie făcut. Mircea Mihăieș: Desigur, dar diferența ține de anvergură. Vladimir Tismăneanu: Evident. Aici era vorba de o viziune strategică. Ne place sau nu ne place Václav Klaus, el a avut o viziune
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Iulia, pref. Mircea Mușat, Timișoara, 1980 (în colaborare cu Maria Elena Simionescu), Oameni, fapte, întâmplări, pref. D. Vatamaniuc, Cluj-Napoca, 1980 (în colaborare cu Șerban Polverejan), Corespondență, I-IV, introd. Ștefan Pascu, Cluj-Napoca-București, 1985-2001 (în colaborare cu Gh. Iancu și Stelian Mândruță). Traduceri: Johannes Honterus, Rudimenta Cosmographica, Cluj-Napoca, 1988; Christian Schesaus, Historia Annae Kendi - Istoria Anei Kendi - Die Geschichte der Anna Kendi - Kendi Anna historija, ed. plurilingvă, Cluj-Napoca, 1996 (în colaborare). Repere bibliografice: Valeriu Cristea, Valeria Căliman, „Exercițiu de suferință”, L, 1996
CALIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286034_a_287363]
-
LUAU-AR DRACU DE BRIȘCĂ... Frunzuliță foi de hrișcă Luau-ar dracu de brișcă, O tot port la cingătoare Dușmanul nu-mi iese-n cale... Să-i iau calul și căruța Că mi-a păcălit mândruța, Să-i iau boii de la plug, Să îi vând și-apoi să fug... Să mă duc în pustnicie Nimeni să nu mă mai știe, Că din cel mai bun băiat Am ajuns de râs în sat... Am să plec, să
LUAU-AR DRACU DE BRI?C?.. by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83812_a_85137]
-
LUAU-AR DRACU DE BRIȘCĂ... Frunzuliță foi de hrișcă Luau-ar dracu de brișcă, O tot port la cingătoare Dușmanul nu-mi iese-n cale... Să-i iau calul și căruța Că mi-a păcălit mândruța, Să-i iau boii de la plug, Să îi vând și-apoi să fug... Să mă duc în pustnicie Nimeni să nu mă mai știe, Că din cel mai bun băiat Am ajuns de râs în sat... Am să plec, să
LUAU-AR DRACU DE BRI?C?... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83821_a_85146]
-
urmeze sfatul creatorului popular anonim, care a pus în cântec modalitatea de învățare a tablei înmulțirii, la modul cel mai intuitiv cu putință. Sfatul respectiv, se regăsește în următoarele versuri ale unui cântec popular, care spune la modul imperativ: „hai mândruțo-n podul șurii / să te-nvăț tabla nmulțirii/ cât fac, doi ori doi/ și noi amândoi”. Deci se vede că în podul șurii, pe fânul frumos mirositor, se poate preda nu numai tabla înmulțirii, ci și adunarea, ceea ce ar fi
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Fuga de realitate Din virtualul năbădăios al e-societății române a poposit acum cîteva zile pe ecranul calculatorului meu un pps paradigmatic, un soi de antologie de angoase naționale elaborată de un român verde și subțire. Este vorba despre Lucian Mândruță - dar aceasta e mai puțin important. Important este faptul că „opera” cu pricina este - aș pune pariu ! - pe placul majorității conaționalilor noștri. Iată o mică selecție : - Sîntem sub ocupație, dar nu se vede nici o armată. - Sîntem colonizați de o populație
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
este vorba despre Ei (țiganii) și Noi (românii), imaginile montate artistic fiind „grăitoare”. Nimic nou, nimic surprinzător, tot e bine că nu ni se sugerează și „soluția finală” ! Mai mult, nici nu mă interesează în cele de față părerea domnului Mândruță și a fanilor săi despre romi, am vorbit altă dată despre „ascuțirea luptei de rasă”. Ceea ce mă interesează de data aceasta este imaginarul românilor despre ei înșiși, fantasma „cetății asediate” prin care par a citi și interpreta realitatea în care
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cunoaștem ! Este adevărat, cea mai simplă modalitate de a tranșa problemele pe care ți le pune realitatea este să o eviți. Dar, vorba lui Cohen : „Realitatea e una dintre posibilitățile pe care nu-mi permit să le ignor”. Românii lui Mândruță & co. Își permit ! Fîntînița haiducului și brandingul de țară Zilele trecute a fost lansat la Cluj programul pentru construcția și promovarea brandului turis tic al României, pentru care se pun la bătaie 75 de milioane de euro. Ceea ce înseamnă că
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
la Buftea, la zece ani de la explozia lui „Te uiți și câștigi“ în viața românească. Atunci am împărțit, dus-întors, aceeași mașină - ca doi „colaboratori externi“ - cu „dom’ pro fesor“ Silviu Brucan, cum îi spunea, cu pișicher (însă real) respect, Lucian Mândruță. Am avut atunci un dialog (care ar trebui povestit cândva), la fel de halucinant pre cum cel purtat cu ÎPS Antonie Plămădeală, în mai 1991, la Sâmbăta... Pe de altă parte, debușând gazetărește în postceaușism la Cotidianul lui Ion-John-Iancu Rațiu, m-am
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
rost și de niscavai boi, bine, nea Fănică, să trăiești, să trăim cu toții...” “Foaie verde maghiran Ca Gheorghe, băiat mai rar: Scoate boii din coșar, Pe Murgu și pe Cezer, Și mi-i pune la căruță Și se duce la mândruță...” “... Foaie verde de alun, Omule cu caii buni, Hai să facem schimb în drum Că și caii mei sunt buni...” “... - Murguleț, căluțul meu, Ce te-abați din drum mereu? Ori ți-e greu trupșoru’ meu? Nu mi-e greu trupșorul
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
și eu la țară. Frunzuliță cimbrișor, Bate murgul din picior Să-i pui șaua binișor Să mă duc unde mi-i dor. Că murgul trage la popas, Eu a sară Unde - am mas, Murgu trage la grăunțe Și voinicul la mândruță. 14 Frunză verde stuf de baltă, Lasă vântul să mă bată Și soarele să mă ardă, Că nu-i puiul să mă vadă, Să mă vadă și să-mi creadă. Cu ce foc petrec în lume Numai eu știu și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Pîn-nu-i suspina și plânge; Și tu să-ți aduci aminte, Mândră, de-a noastre cuvinte 139 {EminescuOpVI 140} C-or rămas neisprăvite; De-om trai le-om isprăvi Și tu soție mi-i fi. 17 Frunză verde cărujea, Crede tu, mândruța mea, Crede că de dragul tău Nu mă pot hodini eu, Că toată viața mea Tot la tine-mi stă mintea, Că de când eu te-am iubit Tare cu drag te-am avut Și nu pot să te zăuit. Să nu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de omenie Te-i culca cu bucurie. 58 Păsărică, păsărică, Mută-ți cuibul tău în rugul, Unde-a fi badea cu plugul, 155 {EminescuOpVI 156} Păsărică, mută-ți casa Unde-a fi badea cu coasa. 59 Găsii iarba tăvălită, Pe mândruța adormită. Aș scula-o nu mă - ndur; Se sculă mândra descinsă Ca o luminiță - aprinsă. 60 Mă miram ce-mi place mie Mărul roșu de la vie, Bădița de omenie; Mă miram că ce mi-i drag Mărul roșu pădureț, Bădița
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Mult bade te-am așteptat, Dac - am văzut că nu vii Pus-am dorul căpătâi Cu dragostea mă-nvălii. Puțintel am așteptat Frumos vis, bade, -am visat, 161 {EminescuOpVI 162} Că năframa ta cea nouă Era bade ruptă-n două. - Minți, mândruță, minți tu bine, Nu-i ruptă năframa mea Ci-i ruptă inima ta, Că te temi că te-oi lăsa; De ce te temi nu-i scăpa. 81 Auzit-am auzit Din două copile mici C-au trecut dorul pe - aici
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
dorul de măicuță Și ca dorul de drăguță. Multe stele sunt pe cer Eu de dorul mândri pier. Mîndră-i luna când răsare Eu mă-ntrist de dorul mare - Mult întreb de ceea stea Mai vede-te-oi mândra mea - Că de când, mândruță dragă, Mă luai pin lumea largă, Nici soarele nu se stinge Sufletul meu tot îmi plânge, Nice luna nu răsere Pănă nu suspin cu jele, Nici zorii că nu resăr Până ce suspin de dor. Maică, măiculița mea, Or ce zice
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
oi scoate și pe tine. 136 Pe dealul mănăstirii Plimbă-se călugării, Blăstămîndu-și părinții De ce i-o călugărit, De nu i-o căsătorit... O chilie ș-o fântână, Fântână cu apă bună, Mers-o fete și neveste Mers-o și mândruța lui, Cu botele Ca florile, Cu mînile Ca rujile. 185 {EminescuOpVI 186} G. IRMOASE 137 Frunză verde sălcioară, Măriucă, Mărioară, Cu rochița roșioară, Cu polcuța foc și pară; Frunză verde fir de linte, Măriucă fără minte, Zi măni-ta să te
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
De-aș trăi cât aș trăi Tot stricat și trist oi fi Că ce-am pierdut n-oi găsi; Inima-n mine-i tot tristă De dorul mândri aprinsă, Inima-n mine-i tot slabă Pentru tine mândră dragă. Oh, mândruță cum m-oi duce De l-a ta guriță dulce, O, vai, lacrimele mele Cum se varsă de cu jele, Cum se varsă de cumplit Dacă vede ce-am pățit, Și, voi, picioarele mele Pe unde-or să îmble ele
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]