259 matches
-
pe ferestrele căruia a nins tot timpul, ușor, ca-ntr-un glob de celuloid. De două nopți nu mai auzisem de sub podea nici un zgomot, deși uneori mă lungeam pe scândurile reci și lipeam urechea de lemnul murdar. Amintirea corpului femeii mângâiate, strânse în brațe, fecundate și lovite 177 în noaptea aceea incertă mă înnebunea de excitație. Ieri seară n-am mai putut suporta și am ieșit din cameră, doar în pulovăr și cu papucii-n picioare. Am coborât zgribulit treptele scării
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
nu chiar iubirea. Așa se face că unii au apropiat politicul de eros. Ei susțin și astăzi că Adolf Hitler era un escroc sentimental și un violator în masă. Cine știe... La fel era și în peșteră: liderul era adulat, mângâiat, pipăit, îmbrățișat. Calul, câinele și femeile preferate erau uciși și îngropați alături de căpeteniile defuncte ale cobrizilor din Oltenia de azi. Femeile se băteau pentru a fi sacrificate alături de bărbatul iubit. Dacă rămâneau deasupra pământului, nu mai aveau niciun rost social
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
încît Felix se îndupleca pentru o zi și se lăsa convins că moșierul vine numai să ocrotească dragostea dintre el și Otilia. Când însă Pascalopol sosea seara, întîmpinat de râsetele vioaie ale fetei, omagiat cu furtuni de execuții la pianoforte, mângâiat, răsplătit cu bucurii naive pentru cel mai mic dar, Felix se întuneca din nou de gelozie și-i ura moșierului o moarte repede. Într-o după-amiază, Otilia și Felix erau cufundați într-o convorbire de aceasta fără sfârșit, rezemați unul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
lucrurile în negru? Deși nu plânsese, neputând să-și ascundă lacrimile venite din senin, Felix le lăsă să se rostogolească pe obraz. Aceste lacrimi fiziologice îi deșteptară însă un sentiment adevărat de consolare și se simți mulțumit ca un copil mângâiat. De teamă ca lucrul să nu se mai repete, se ridică să plece. - Pleci? zise Georgeta. Îmi pare rău că te-am întreținut cufleacuri. Un tânăr nu vine la o "fată faină" ca să asculte astfel de confesiuni. Ești simpatic, îți
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cărților... la-la-la... Iar tu, cînd ai privit-o în ochi, lăsai impresia că ai să leșini în cîteva secunde. Zău că nu înțeleg ce vrei! devine Mihai grav. Nu înțelegi! exclamă Tamara și lovește cu dosul palmei frunza de cactus mîngîiată ieri de directoarea combinatului de confecții. Se cutremură vizibil, mușcîndu-și puternic buza de jos. Apoi ridică mîna și privește cum pe dosul palmei, în trei locuri, apar picături de sînge. Mihai vine lîngă ea și-i prinde brațul, șoptindu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
celălalt mă mângâie, el îmi mângâie identitatea pe care mângâierea lui mi-o conferă și îmi dă, prin mângâiere, conștiința identității mele. Fiecare mângâiere este o celebrare a eului meu, pe care însăși mângâierea l-a făcut cu putință. Sânt mângâiat, deci sânt Acest miracol al dobândirii eului prin dedublare și prin iubirea de altul își capătă deopotrivă expresia sensibilă în însoțirea mâinilor. În esența mâinii rezidă ambiguitatea faptului de a lua și a da. Mă deschid și înmînez, dau de la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Îmbrățișat. Am rămas așa, Îmbrățișați În scaunul acela, pînă ne-au prins zorii. Nu mai știu cine pe cine a sărutat primul, și nici nu mai are vreo importanță. Știu că i-am găsit buzele și că m-am lăsat mîngîiată fără să-mi dau seama că și eu plîngeam și nu știam de ce. În dimineața aceea, și În toate care au urmat În cele două săptămîni petrecute cu Julián, ne-am iubit pe podea, Întotdeauna În tăcere. Apoi, așezîndu-ne În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
iar multe dintre ele au fost deja sancționate la vremea respectivă, dar acuzarea a omis în mod voit aceste detalii. Iată câteva argumente: pentru prăpădirea sufletelor acelor cuvioase muște sâcâitoare și enervante, inculpatul a fost poftit pe calul Balan și ,,mângâiat” cu Sf. ierarh Nicolai, după rezultă din nota de la pagina 33 a jurnalului: ,,Și cum află pricina, începe a ne pofti pe fiecare la Balan și a ne mângâia cu Sf. ierarh Nicolai pentru durerile cuvioaselor muște și ale cuvioșilor
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
spun nimic, vei vedea... Au mai lungit preludiul cu vreo zece minute, apoi s-au oprit, s-au sărutat iar și iar, îmbrătișându-se pătimaș. Lăură îl săruta cu disperare coborând pătimaș porțiune cu porțiune până când își simți dintr-o dată sexul mângâiat cu tandrețe de buzele ei. Avea parcă o tandrețe nemaiîntâlnita până atunci, iar mângâierile ei exact în zonele cele mai intime îl scoteau din minți. O urmărea cu atenție, gâfâind de plăcere și încordându-se din răsputeri să-și stăpânească
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
drăguț - spuse turcul cu modestie. — Și totuși - continuă Metodiu încurajat - îmi vine să mă-ntreb: când oare găsiți răgaz în toiul atâtor campanii să vă mai și odihniți, să mai stați la un pahar de vorbă, să vă - mă iertați - mângâiați legitimele femei, să vă faceți, c-o vorbă de-a noastră, praștie? Rar de tot - spuse turcul - dar atunci n-avem mamă, n-avem tată. La Anul Nou, de pildă. — Serios? - făcu Metodiu. — Dacă-ți spun!... zise turcul. Când Anul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
nu pot distinge bine trăsăturile, preciză Tinu cu tristețe în glas, mângâind fruntea și părul Danielei. Fetița se retrăsese, mai întâi, părând a se speria de ochelarii mari, fumurii, pe care-i purta acel domn din fața ei. Sa lăsat apoi mângâiată și își muta vioaie ochișorii de la Iustin la Iuliana și invers, zâmbindu-le ghidușă. - Da, Iustin! La fetiță mă uitam... Este atât de drăgălașă, ce n-ai văzut! O tot privesc și nu-mi vine să cred. Nu știu, dar
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
și degetul pe rană pentru că nimic din ce gândește un om nu e respingător; și au discutat despre asta. Cum au vorbit și despre cai, el neavând habar că bătrâna doamnă avusese unul, ba explicându-i cu tandrețe cum trebuie mângâiați și răsfățați mai mult chiar decât o femeie, nu pentru că sunt atât de rari, cât pentru că nimic nu e mai fără de preț decât animalul nărăvaș care înflorește și te urmează, iar ea contrazicându-l și făcându-se că nu înțelege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
convinsă anevoie ori nu înțelegea, încât mai păstra destul din credințele ei anterioare despre eul neștiut care izbucnește odată cu trosnetul parchetului. Povestindu-i, se ghemuiește la pieptul lui, sau la picioarele lui vrea să fie mângâiată ca să uite, se lasă mângâiată, ar putea face orice cu ea în acele clipe, numai să-i scoată din cap gândul la grecul care s-a spânzurat. Nu-i prea greu s-o facă să uite, se întinde ca o pisică, toarce, geme, se rostogolește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Urmărindu-l cum se dezbracă, îi vorbea încet, să nu-și trezească prietenele care dormeau în camera de alături, apoi s-a repezit spre el, s-a agățat de el, trântindu-l pe pat, acum fără o vorbă lăsându-se mângâiată și iubită, cu ochii închiși, întocmai cum își imaginase că se va întâmpla, mușcându-și buzele uscate, spre a-și înăbuși strigătele de plăcere și rămânând apoi cu capul într-o parte, cu brațele întinse într-o poziție nefirească, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
apoi un surâs decent și un braț ușor anchilozat de pe urma unei tuberculoze vindecate. Ascunde sub o mânecă o groaznică spintecătură ce i-o zărisem pe când se lăsa dezmierdat de o femeie întreținută de altcineva. Părea născut pentru asta. Se lăsa mângâiat, păstrând o atitudine calmă și mereu pasivă. Mă preocupa faptul că se plimbase cu Albertina prin oraș. Contrastul dintre ei mă jena din punct de vedere estetic. Căci Vladimir Beral, cu alura lui de domnișoară de pension, semăna oarecum cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Teamsters, cred. Am cam ruginit. Claire îi puse mâna pe obraz. — Ești singur, obosit și hăituit. Vrei atât de mult să mulțumești oamenii și să faci ceea ce crezi că așteaptă de la tine, că mi se rupe inima. Danny se lăsă mângâiat și i se puse un nod în gât, ca atunci când văzuse sticla de la Considine. Claire își trase mâna și sărută locul mângâiat. — Mă omor după tipi rătăciți. Haide, gagiule tăcut și puternic! Vom asculta muzică și ne vom ține de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
oamenii și să faci ceea ce crezi că așteaptă de la tine, că mi se rupe inima. Danny se lăsă mângâiat și i se puse un nod în gât, ca atunci când văzuse sticla de la Considine. Claire își trase mâna și sărută locul mângâiat. — Mă omor după tipi rătăciți. Haide, gagiule tăcut și puternic! Vom asculta muzică și ne vom ține de mână, dar nu vom discuta politică. Poanta prinsese. Sărutul ei încă mai era cald. Danny se dădu jos și o porni spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
furată, mai și cânți, trasă pe roată... Nicolae DABIJA PENTRU TINE, DRAG ILIE doină Pentru tine, drag Ilie Două fiice și o soție Rău de jale se sfâșie Că n-au cum să te mângâie Că de-ai fost tu mângâiat Mi te-au pus la împușcat Un dușman ce ne-a spurcat și pământul ne-a călcat REFREN Pentru tine, drag Ilie Plânge maica Românie Mai bine viața să-ți dai Decât popor român să n-ai! (bis) „Te iubesc
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
străfundul sufletului străin, ca o catedrală părăsită.Universul se metamorfozează într-un uriaș hermafrodit, îndemnându-mă să beau apa vie din căușul palmelor sale în care s-a născut imensul ocean îmblânzit. Mă strecor ușor, ostoindu-mi setea. Mă las mângâiată de răcoarea valurilor înviate.Azi, trăiesc într-un univers numai al meu. Timpul își numără nepăsător firișoarele de nisip, îndesându-le cu lăcomie în clepsidra nesfârșită. Mă întreb dacă mai există undeva un țărm... Pescăruși bezmetici îmi dau târcole despicând
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
care nu mai mănânc așa ceva de aproape doisprezece ani. Îmi aduc aminte groaza, frustrarea, jena, umilința. — Iartă-mă, i-am spus, nu știu de ce plâng. Îmi aduc aminte că nu m-a atins. Tata nu credea în mân gâieri. Copiii mângâiați cresc răsfățați, bărbații care mângâie sunt niște ființe slabe. Așa era el și așa sunt și eu, probabil, chiar dacă nu o recunosc decât în zile ca asta. — Plângi, mi-a răspuns, pentru că nu ești fericit. — Nu ești fericit. Punct. — Adică
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
într-adevăr de o femeie, o văzuseră ele, dar nu tânără de treisprezece ani, ci una bătrână și urâtă, care-i făcuse farmece de amor veneticului, să-i pară fătucă puberă și-și lăsa acum carnea flască și pielea ridată mângâiate și acoperite de mătăsuri fine și giuvaericale de peste mări și țări, de prin Persia și Palestina. La un moment dat, Dimitrios nu a mai apărut în port la zilele fixate și nimeni nu a știut ce s-a întâmplat cu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
tale. Nu! Nici să nu te gândești la asta, că mâine pornim la drum și căpșorul acesta frumos trebuie să fie limpede, îl mângâie pe cap. S-ar fi îmbătat stimulat de starea de euforie a Ceciliei care se lăsa mângâiată, îmbrățișată, sărutată, ca de rămas bun, fiind ultima lor seară, dar nu voia s-o dezamăgească și-apoi se gândea la drumul de a doua zi. Observând că Matei se întristează la gândul că iarășu o vreme nu vor mai
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Gică, răsplătindu-l cu bucăți de pâine, puse anume deoparte din săraca noastră merinde de pribegi. Gică ieșea din adăpostul cu ușa strâmtă, scoțându-și, pe rând, întâi unul, pe urmă celălalt din rămuroasa lui pereche de coarne. Se lăsa mângâiat și scărpinat pe gât, sub bărbie și la steluța lui albă din frunte, între coarne, apoi se retrăgea în singurătatea din cabina lui de prizonier. Iar pe alături, treceau soldați sovietici cu steaua roșie la bonetă, care, în grupuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mers, la ora 14, în Club, la concursul de cultură generală având ca temă maxime și cuvinte celebre. Concurenții primiseră cu o săptămână înainte trei-patru pagini cu subiectele posibile din concurs. De ei s-a lipit și Petre, care șia mângâiat pisica tot timpul și aștepta un moment spre a-i cere un nimic vital comandantului de secție. Comisia, formată din directoarea cu educativul a Rahovei, apoi, Pompilia Rădulescu educativ pe altă secție și comandantul, aștepta rezultatele și pusese la loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
expune mai bine. În dreptul ferestrei, lumina poleia mădularul, cilindrul părea o stalactită desprinsă din cer. Fetița bunicului, uită-te ce pulă frumoasă am, hai, deschide ochii puțin, atinge-o te rog, pune mânuța, nu te teme, vezi cum zvâcnește, vrea mângâiată, joacă-te cu ea, pula bunicului este ca o păpușă, tremură de plăcere, când te vede, pupă-mi păpușa, te rog. Ține 500, la pensie îți mai dau, lasă-mă să te fut puțin. Ghemul de sub fereastră respira prin epiderma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]