258 matches
-
dar mult mai mult din cele auzite de la maică-sa și femeile din Stilo. Într-o seară după apusul soarelui a fost surprins în timp ce vorbea cu un gândac; nu fugea de cuvintele călugărului, ci se mișca și șoptea, se lăsa mângâiat și mustrat. Paznicii au rămas uluiți, dar, după prima clipă de rătăcire, l-au amenințat pe Tommaso că-l trimit direct la spânzurătoare. Îi privi cu ochi ce săgetau scântei incandescente. Dacă mă atingeți, veți crăpa în flăcările iadului, iar
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
celălalt mă mângâie, el îmi mângâie identitatea pe care mângâierea lui mi-o conferă și îmi dă, prin mângâiere, conștiința identității mele. Fiecare mângâiere este o celebrare a eului meu, pe care însăși mângâierea l-a făcut cu putință. Sânt mângâiat, deci sânt Acest miracol al dobândirii eului prin dedublare și prin iubirea de altul își capătă deopotrivă expresia sensibilă în însoțirea mâinilor. În esența mâinii rezidă ambiguitatea faptului de a lua și a da. Mă deschid și înmînez, dau de la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de toate grijile... e și asta o totalitate cu gradul ei de vehemență. Pe de altă parte, dacă s-ar fi găsit măcar un om, atunci poate că n-ar fi trebuit chiar totul omorât, se mai putea lăsa omul mângâiat și, de câte ori ura s-ar fi tras din propria umanitate, s-ar fi sprijinit o clipă și ar fi plâns oleacă și și-ar fi găsit liniștea cea îndobitocitoare... cine știe... (Bea) Crima adevărată e o pură chestiune de interpretare
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
decît a fi. O mîngîiere e o perpetuă curgere noneuclidiană, dincolo de esență, ce nu poate fi sculptată, nu poate îngheța, topește, atrage, unifică. Mîngîierea e gîndirea atingerii fără de atingere. E incertitudine pură. Dar tocmai aceasta, tocmai caracterul vag al văilor mîngîiate, dincolo de orice categorii formale, conține o puternică dimensiune morală. Mîngîierea e foarte puternică măcar pentru faptul că ne coboară măștile. Așadar, mîngîiați-l pe celălalt, cu un gest, cu un sunet, cu o privire, cu o răsuflare !... 2.5. HANUL SUFLETULUI
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
sunt eu?”. Pierderea bisexualității potențiale Odată ce pubertatea s-a instalat în corp, individul trebuie să-și atribuie un sex, și doar unul. Înainte, o fetiță putea să joace jocul „băiatul ratat”, un băiețel putea să fie „fetiță”, să se lase mângâiat, să se joace cu păpușile fără să fie amenințat în mod fundamental în legătură cu identitatea sa. „Castrarea” rămâne o amenințare: și băieții și fetițele pot să fabuleze destul de mult, primii ignorând realitatea anatomică și fiziologică a sexului feminin, celelalte păstrând credința
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
toarce din plăcere, la fel de bine ca în suferință: stresată, rănită sau chiar muribundă, o auzim torcând. Cel mai des, ea toarce pentru a-și exprima dependența; față de mamă la naștere, față de om mai târziu, când este bolnavă sau când este mângâiată. Regăsim acest comportament la rudele sale, marile feline, care însă torc doar în primele luni de viață. Torsul este produs printr-o mișcare coordonată a HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Glot%C4%83&action=edit" \o
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
învolt, abia vâslind pe spate/ Și pescuiesc Ofelii înecate/ La mal apoi să le-nviez pe rând". Imagismul este caracteristic și celorlalte volume. Poemele onirice și rondelurile se deschid înțelegerii, în ciuda cuvintelor asociate straniu în propoziții (Spuza lucrurilor se lasă mângâiată, părerile îmbracă veșminte de Augur, "negrul păcat cu mari pedepse crem"). Poetul nu este un adversar al civilizației urbane. În viziunea lui onirică, stilul străbate un univers cu împletiri de peisaj urban și rural, cu vegetație luxuriantă, cu străluciri orientale
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mângâiere vine de la părinți Când o mamă își ia fetița sau băiețelul în brațe și-l mângâie nemăsurat de mult ca să adoarmă, se amestecă între ei iubirea, dorința și confortul. Copilul învață repede să-și încurajeze mama să continue cu mângâiatul. Să fie aceasta viață sexuală? Este un început al vieții sexuale și, cu toate că, decât să facă dragoste cu mama sa, un băiat mai degrabă ar muri, toate acestea se amestecă în mintea lui cât timp este încă mic. Dacă ai
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Un bărbat poate fi mai talentat sau mai stângaci în tentativa lui de a dezbrăca o femeie. Înainte de a fi dezbrăcat, trupul unei femei trebuie să fie adus în situația de a-și dori să iasă din haine. El trebuie mângâiat întâi prin haine, apoi pe sub haine și, de-abia atunci când se vede că veșmintele-l incomodează, trebuie dezbrăcat cu mișcări lente, într-un ritm aflat în armonie cu ritmul în care trupul acela respiră. În ceea ce o pri vește pe
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
mai avut și i-a plăcut. În schimb, un bărbat caută ceea ce el n-a avut încă, dar au avut alții. Nu mică este mirarea unei fete care, după ce a făcut o serie de compromisuri față de prietenul ei, inclusiv sărut, mângâiat, dezbrăcat, chiar sex oral, ajunge în pat cu el, dar acolo nu se întâmplă nimic. Pentru un astfel de comportament există trei explicații: în primul rând, în mintea acelui băiat pot persista amintiri neplăcute cu privire la performanțele sale sexuale, mai ales
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
avea să revină asupra acestei poziții și să aducă un număr de rectificări, variante, rezerve, dar prea târziu. Răul a fost făcut. O mașinărie, papagalul? Dacă ar fi trăit câțiva ani în compania acestei păsări, dacă l-ar fi hrănit, mângâiat, observat, dacă l-ar fi luat pe umărul său în timp ce își scria filosofiile, dacă l-ar fi auzit repetând în fiecare dimineață, de cum îl vedea, "Cogito ergo sum!", Descartes nu ar mai fi vorbit la fel despre animale. Dacă ar
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
cuceririi/luării în posesie a universului, în virtutea unui destin de profet coborât parcă printre muritori pentru a le propovădui înțelesurile absconse ale existenței. Călătoria se încheie, firește, cu recunoașterea lui drept "prinț al întunericului", aureolat de o lumină simbolică și mângâiat, pe frunte, de "sori negri", nervalieni. Căci pogorârea obligatoriu miezonoptică! a acestui reprezentant al elitelor spirituale are ca rezultat împărtășirea unei învățături sacre către discipoli extaziați ("învățătura inimii/ tale aurii pe care ai împărtășit-o/ în puterea nopții prietenilor tăi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dispărut simultan./ Vine vederea, mai intâi, apoi pauză,/ nu există ochi pentru ce vine;/ vine mirosul, apoi liniște,/ nu există nări pentru ce vine;/ apoi gustul, vibrația umedă,/ apoi iarăși lipsă,/ apoi timpanele pentru lenesșle / mișcări de eclipsă;/ apoi pipăitul, mângâiatul, alunecare / pe o ondulă întinsă,/ iarna-nghețată-a mișcărilor / mereu cu suprafața ninsă." (A zecea elegie) De o izbitoare asemănătoare cu un alt text blagian, În lan121, este poemul Imn, în care metafora blagiană este transpusă în literă de femeie
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
călduț și ușor încă adăsta din zori, mai îndesit în crîngul care-l deșira în nenumărate ruguri fără flăcări ce fumegau precum un foc mocnit. Fumul urca acoperind coroanele copacilor învecinați; dantelăria lui ascundea mulțimea frunzelor de toamnă, umede, lucioase, mîngîiate ici, colo, de degetele soarelui ce căutau să atingă pămîntul și le făceau să strălucească precum niște ducați de aur învechit. Cl. Seignolles, Le Viol, Marabout Antropomorfismul pe care ne așteptăm să-l regăsim mai puțin într-o povestire realistă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pentru devoltarea armonioasă a personalității. XIV.1. Nevoile copiilor Copii au nevoie de... ... dragoste tot timpul, indiferent dacă sunt veseli sau triști. Aceasta înseamnă că trebuiesc ascultați și lăsați să-și exprime gândurile și sentimentele, să fie atinși cu afecțiune (mângâiați, îmbrățișați, sărutați), să fie încurajați (prin zâmbete, cuvinte de încurajare, apreciere pozitivă, exprimarea încrederii în ei). Alternarea comportamentelor de manifestare a dragostei cu cele abuzive sau de neglijare fac ca dragostea să nu mai fie percepută ca atare, apărând neîncrederea
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
ar plăcea să mănânci, la un restaurant? Am stat un pic pe gânduri și, sub chestionar, am scris: Dragi bărbați, V-am răspuns la toate Întrebările, sincer, corect, dar voi ați uitat să mă Întrebați dacă vreau să fiu iubită, mângâiată, respectată, dacă Îmi place să fiu Întâmpinată cu o floare În prag, cu un gând curat și cu o vorbă frumoasă. Vreau să vă pun și eu o singură Întrebare: voi mai știți sa iubiți cu adevărat, o femeie? Semnat
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
pământului? Ce mai zice? - Nu mai zice nimic, mamă, ce să mai zică? Ce mai pricep eu ce mai zice... ofta și cobora glasul. Se stingea în vorbă. Era la fel de frumoasă și mirosea a flori de câmp. M-am lăsat mângâiat, iar mâna ei de cocă moale mirosea a pâine caldă. O lăsam să-și revină. Seara, când țâncul dormea, noi îl căutam. Încercam să-l trezim ca să vorbim cu el, să-l rugăm să vină iar, să nu o părăsească
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
frunții de femeie. Apoi cealaltă, simetrică, un culcuș de scoică, urcând, de sub bărbie până la cercelul cald al urechii. Valuri roz. Albe altele, pufoase, violete. Carnea de argilă a soarelui devenit câmp și pământ, în care lumina săpase umeri și sâni, mângâiați, ca în acel vechi tablou, de salbe de șerpi subțiri. Pentru că pictorul iubise doar soarele naturii. Și al artei sale, desigur. Nu știa altceva, așa spusese gazda, în acea jumătate de oră cât rămăseseră, singuri, doar ei doi, pe canapeaua
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
tatăl lor. Al treilea și al patrulea au fost doi motănei din rasa ei, portocalii. Erau frumoși, sănătoși cu ochii închiși la început și tot timpul în mișcare. Pentru că pe perioada cât i-a purtat în burtică ea fusese iubită, mângâiată, sănătos hrănită, fără emoții puternice și mai ales nu văzuse scene dure. După ce i-a născut pe toți stătea deasupra lor și-i privea, îi studia în așa fel parcă ar fi vrut să se dumirească. Apoi, s-a așezat
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
pe ferestrele căruia a nins tot timpul, ușor, ca-ntr-un glob de celuloid. De două nopți nu mai auzisem de sub podea nici un zgomot, deși uneori mă lungeam pe scândurile reci și lipeam urechea de lemnul murdar. Amintirea corpului femeii mângâiate, strânse în brațe, fecundate și lovite 177 în noaptea aceea incertă mă înnebunea de excitație. Ieri seară n-am mai putut suporta și am ieșit din cameră, doar în pulovăr și cu papucii-n picioare. Am coborât zgribulit treptele scării
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
ajungem până la cafenea. Am stat afară pentru că Maria era decisă să fumeze. Am intrat și-am comandat cafea. Când m-am întors, își aprinsese o țigară și arăta din nou uman. Am petrecut câteva momente ca între prietene, lăsându-ne mângâiate de razele de soare și încercând să ignorăm copiii care alergau prin jur, strigând că vor înghețată și înțepându-și frații și surorile cu furculițe furate. Uitasem că erau ultimele zile din vacanța de vară. În astfel de momente, povestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
în apărarea Mariei. —Lisa doar așteaptă taxiul. Nu va dura mai mult de zece minute. Am umplut minutele cu o versiune serios cenzurată a întâlnirii mele cu Alfie, din care am scos partea cu urmărirea lui Tally și episodul cu mângâiatul degetului. Fără aceste detalii însă nu prea mai rămânea nimic din poveste, sinceră să fiu. Soneria sună exact la momentul potrivit, iar eu am împins-o practic pe Lisa pe scări ca să le las Mariei și lui Danny timp să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
cumpăr dulciuri ca să-i mulțumesc pentru amabilitatea lui. —Deci? Maria aștepta încă o explicație pentru apariția mea. Nu m-am simțit în largul meu să spun toată povestea de față cu Danny, așa că am scurtat-o drastic. Cu excepția părții cu mângâiatul degetului, care este cheia întregii povești și e singurul fapt care nu mă face să par o urmăritoare nebună. Am mai adăugat și informația despre infidelitatea lui Mark din facultate ca să explic de ce mă urmărise Lisa până aici. Lucru de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
apoi un surâs decent și un braț ușor anchilozat de pe urma unei tuberculoze vindecate. Ascunde sub o mânecă o groaznică spintecătură ce i-o zărisem pe când se lăsa dezmierdat de o femeie întreținută de altcineva. Părea născut pentru asta. Se lăsa mângâiat, păstrând o atitudine calmă și mereu pasivă. Mă preocupa faptul că se plimbase cu Albertina prin oraș. Contrastul dintre ei mă jena din punct de vedere estetic. Căci Vladimir Beral, cu alura lui de domnișoară de pension, semăna oarecum cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Marin Alexe Încerc să țin pasul cu mine, dar piciorul îmi alunecă în dânsul deșuchiat al gândurilor reci care nu iartă dezlănțuirea cugetului. În sarabanda nopților de nesomn, sau în vise ce își deapănă nefirescul alintat, plânsu-mi este prieten. Tresar mângâiata de mână Creatorului, gata oricând să-mi liniștească bătăile inimii adunându-le la piept, într-un gest definitiv și simplu. Prea simplu pentru o veșnicie, Prea complicat să îl pot pricepe.
?n pas cu mine by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83267_a_84592]